PSIHOLOGIA DEZVOLTARII

Prof. Dr. Doina Cosman

Catedra de Psihologie Clinic si de Sntate Mintal UMF CLUJ

Ataamentul
Nevoia de ataament
face parte dintre nevoile de baz ale fiinei umane este nnscut are drept scop supravieuirea.

John Bowlby: ataamentul este o clas de comportamente sociale cu o funcie specific proprie, care au ca scop meninerea proximitii cu o alt fiin considerat mai puternic i n msur s protejeze. n primul an de via, un copil, prin experienele timpurii cu anturajul (mama), dezvolt o reprezentare mental a sinelui i a figurilor de ataament care rmn destul de stabile n timp. n etapele urmtoare, reprezentarea ataamentului de ctre copilul mic devine fundamentul dezvoltrii personalitii sale.

Ataamentul
Modelele internalizate de reprezentare a sinelui i a celorlali au scopul de a organiza i procesa informaii referitoare la ataament i a planifica aciunile viitoare. Interaciunea genotipului cu factorii de mediu (stimuli, persoana de referin i nia de protecie) duce la formarea matricei primare de ataament. Bazat pe modelele internalizate de reprezentare a ataamentului, copilul mic i mai trziu, precolarul, colarul, adolescentul i adultul, dezvolt expectane despre sine i alii ca fiind dorit sau nedorit, demn de ngrijiri i protecie din partea altora, disponibili sau indisponibili spre a i-o oferi.

Formarea ataamentului
Nia securizant = ataament sigur
asigurarea unui spaiu n care nivelul de stres perceput de copil permite o explorare stimulativ, cu stimuli pozitivi, interesani pentru constituirea unei matrici de ataament sigur prin repetri i experiene succesive, se structureaz scheme comportamentale, care asigur formarea unui sistem coerent, cu semnificaii clare pentru partenerii n aciune, genernd la copil un tip de ataament sigur.

Absena niei securizante = ataament nesigur/dezorganizat

absena fizic a persoanei care acord ngrijiri incoerena i inconsistena stimulilor, impredictibilitatea stimulilor oscilaiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor bruscheea manipulrilor sau absena oricrei atingeri

Se creeaz un haos n interpretri care nu las loc sistematizrilor i decodrilor necesare i ca urmare vor conduce la formarea unei matrici de ataament nesigur sau dezorganizat.

Tipuri de ataament la copil

Mary Ainsworth, descrie urmtoarele tipuri de ataament la copil:
Ataament sigur Ataament nesigur
Anxios-evitant Anxios-rezistent Ambivalent

Ataament dezorganizat

Tipuri de ataament la copil

Copilul ataat sigur poate fi:
suprat cnd mama pleac lsndu-l n acest loc strin, dar la ntoarcerea mamei caut proximitatea ei i accept confortul care i se ofer puin afectat de plecarea mamei, dar la revenire i adreseaz un zmbet sau i caut privirea i se las mngiat.

Copilul cu ataament nesigur

anxios-evitant este nesigur n explorare, se desprinde greu de mam, este rezervat i timid, la plecarea mamei se calmeaz greu, dup rentlnire, dei se las luat n brae, pstreaz o mic barier (fie o mn, un cot) ntre corpul mamei i al su fiind vigilent, conform experienelor anterioare. anxios-rezistent pare hiperkinetic, nu exploreaz mediul sau o face inconstant, la plecarea mamei, este inconsolabil, iar la ntoarcerea ei nu se las luat n brae ci se zbate, se lovete ncercnd s scape, fuge departe, este rezistent la consolare dorind printr-o astfel de strategie s transmit toat nefericirea acumulat, de team c nu este neles corect n ncercrile lui de a face fa stresului. ambivalent este anxios dup desprirea de mam; este afectat n timpul separrii; ambivalent, cnd caut i evit simultan contactul cu mama.

Tipuri de ataament la copil

Copilul cu ataament dezorganizat:
Exploreaz mediul haotic, fr scop. La plecarea mamei, se las consolat de persoane strine, prezint un comportament adeziv sau indiferent, att fa de strini, ct i fa de printe, nu pare s diferenieze persoanele familiare de cele strine sau pare indiferent fa de tot sau toate. Aceti copii se pare c au o istorie n care nu s-au putut ataa de nici un adult semnificativ, fie prin absena fizic a acestuia, fie c nu era disponibil (boal, alcoolism, depresie), existnd pentru aceti copii un risc extrem de nalt pentru psihopatologie, n principal tulburri de personalitate.

Beneficiile ataamentului sigur

Ataamentul sigur reflect ncrederea pe care copiii o au n relaiile cu persoanele de ngrijire. Copiii acetia vor profita la maximum de oportunitile din via, vor fi apreciai de colegi, vor avea capaciti de lider i abiliti sociale, i vor fi mai ncreztori n ei dect ali copii. Ataamentul sigur asigur persoanei posibilitatea de a-i defini limitele propriei stri de confort afectiv, a le face cunoscute celor din jur, a cuta meninerea n aceste limite acceptabile a propriei fiine ceea ce nseamn a avea bariere sntoase care pot funciona ca baz pentru legturi sntoase, stare de echilibru cu propria persoan i cu ceilali. .

Repercursiunile ataamentului nesigur

Copiii cu ataament anxios-evitant, anxios-rezistent i dezorganizat se ndreapt spre un drum plin de probleme i conflicte n relaiile cu ceilali. Modelele internalizate de reprezentare ale relaiilor timpurii prefigureaz modul n care individul interacioneaz cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy&Egeland, 1999). Copiii cu ataament anxios-evitant vor fi mai dependeni, cei cu ataament anxios-rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestri rutcioase i manipulatorii. Copii cu ataament dezorganizat vor fi narcisici i incompeteni, dificil de neles din punct de vedere social (candidai la o patologie de tip tulburare de personalitate borderline) (Sroufe, 2000).

Vrsta colar medie Conform teoriei psihanalitice, copilul de vrsta colara mica si medie, se gsete n perioada de laten a dezvoltrii personalitii. Ca o consecin a acestui stadiu, copilul prefer s se identifice cu printele de acelai sex cu el, dorind sa adopte rolul si modelul acestuia. Concentrarea copilului pe jocul de rol i achiziia de rol n propria familie duce la crearea a doua trsturi distincte i opuse in personalitatea acestuia. Dupa modelul n care copilul i ndeplinete sarcina achiziionarii competenelor specifice vrstelor, vom putea observa un final pozitiv al copilariei cu trecerea entuziasta ctre noi experiene sau, dimpotriva, un final negativ al copilariei ce ncarc persoana cu sentimentul insatisfaciei i eecului, copilul intrand nepregatit n criza pubertar.

 PROFILUL ADOLESCENTULUI Adolescena este un stadiu unic i distinct al dezvoltrii, care are o mare importan pentru nelegerea intregului comportament uman. Havighurst descrie principalele obiective care stau n faa adolescentului: - Achiziionarea unui tip specific de interaciuni cu cei de aceeasi varsta si de ambele sexe - Achiziionarea rolului de masculinitate, respectiv de feminitate - Acceptarea propriei scheme corporale - Achiziionarea independenei emotionale fa de prini sau ali aduli - Pregtirea pentru cstorie i viaa de familie - Pregtirea pentru autontreinerea economic - Achiziionarea unui sistem de valori i a unui sistem etic ca un ghid pentru comportament

 PROFILUL BIOLOGIC AL ADOLESCENTULUI GESSELL &colab cred ca influentele biologice sunt determinantele principale ale dezvoltarii adolescentilor, puternica schimbare a aspectuluiu morfologic va influenta atat comportamentul cat si trairile interioare ale adolescentului. La fata semnele de impregnare estrogenica au drept consecinta nu doar aparitia caracterelor sexuale secundare dar genereaza si trairi psihologice legate de noile senzatii care apar in diferitele parti ale corpului, in special in zonele considerate erogene. Aparitia ciclului marcheaza in mod evident intrarea in randul feminitatii si ii traseaza mental destinul si datoria de viitoare mama. Diferentierea sexuala creaza probleme in ceea ce priveste perceptia corporala. Adolescenta este extrem de sensibila la aspectul estetic al corpului sau, fie negand feminitatea aparuta din senin, fie dorindi sa-si devanseze varsta cronologica. Transformarile corporale la baiat debuteaza inca din pubertate atat prin cresterea in inaltime, cat si prin dezvoltarea organelor genitale. Modificarile acestei regiuni, insotite de aparitia pilozitatii corporale, in special pubiene, sunt un motiv de crestere a stimei de sine. In momentul in care vreunul din criteriile morfologice nu urmeaza calea normala de dezvoltare, adolescentul se nelinisteste si dezvolta sentimente de inferioritate.

 PROFILUL SOCIAL AL ADOLESCENTULUI Studiile lui Malinowski, Cardiner si Linton arata ca adolescenta este cu atat mai lunga si mai conflictuala cu cat societatea este mai complexa. In general, antropologii fac o corelatie intre perioada tulbure a adolescentei si modelele sociale neclare, datorate unei societati in continua schimbare. Grupul adultilor dintr-o societate de tip industrial al se dovedeste din ce in ce mai incapabil s propun propriilor copii o serie de modele si un sistem de valori pedagogice, profesionale si morale care sa tina cont de schimbarile permanente ale prezentului. Anomia sociala creaza adolescentului necesitatea confruntarii cu regulile sistemului actual. Dependenta economica a adolescentului fata de adult , restrange capacitatea tinerilor de a patrunde in viata sociala, prelungind astfel anii adolescentei. Gruparea adolescentilor in gasti constituie un afront adus ierarhiei sociale in care tinerilor nu le este inca permis accesul. Grupul este pentru adolescent mijlocul prin care acesta isi gaseste identificarea, protectia, exaltarea, simtul puterii sau chiar jocul de rol social. Conformismul de grup poate sa-l arunce pe adolescent pe niste cai aberante si sa adopte comportamente agresive, consum de droguri, etc.

 PROFILUL ADULTULUI Decada anilor 25-34 este cea a varstei de adult tanar. Dezvoltarea personalitatii continua si in afaza de adult tanar. Este perioada inceputurilor marilor cicluri ale vietii. Casatoria, constituirea unui camin, aparitia copiilor in noua familie, gasirea unei slijbe sigure sau, chiar mai mult, realizarea profesionala, sunt pasii prescrisi prin traditie pentru integrarea individului in societate. Intre 35-60 ani oamenii sunt dintr-o data confruntati cu faptul ca, probabil, jumatate din viata s-a dus. Pana in acel moment nu au fost foarte ingrijorati in privinta viitorului, fiind mereu preocupati cu munca, obligatiile de familie. Dintr-o data, persoana realizeaza ca timpul nueste nelimitat. Dupa 40 ani apare frica de imbatranire.Crizavarstei medii poate afecta pe oricine. Uneori aceste persoane divorteaza, isi schimba meseria, se apuca de baut sau de jocuri de noroc.

PROFILUL VARSTEI A III A

Una din realitatile majore ale batranetei este scaderea potentialului biologic. Scadera acuitatii vizuale si/sau auditive este urmata de scaderea indraznelii sau a vointei de a ramane un membru activ al grupului din care face parte. Diminuarea auzului se poate complica cu aparitia unui delir paranoid, care il transforma pe cel in cauza intr-o persoana suspicioasa si morocanoasa, gata oricand sa interpreteze discutiile celor din jur ca fiind denigrari la adresa propriei persoane.

PROFILUL VARSTEI A III A

Ca o caracteristica a schimbarii in personalitate, se remarca deplasarea interesului de la evenimentele si activitatile externe in spre trairile sufletesti si spirituale. Dupa o viata traita in ritm frenetic si obositor, la batranete persoana cauta sa-si gaseasca intelesul adanc si ultim al vietii. Este timpul inventarierii succeselor sau esecurilor unei intregi vieti, al remuscarilor sau al bucuriilor molcome. Schimbarea se mai inregistreaza si in modificarea mecanismelor de coping, care au ca scop final realizarea unui echilibru energetic, adica prezervarea fortelor si energiilor pe parcursul oricarei activitati. In concluzie: perioada de batranete care incepe in jurul varstei de 65 ani si continua pana la moarte, poate fi pentru unii o perioada plina de satisfactii, traita prin prisma integritatii Eului, sau, dimpotriva, o perioada de insatisfactie, disperare, remuscare sau dezgust.

TEORIA LUI E. ERIKSON DESPRE STADIILE DEZVOLTARII PSIHOSOCIALE

Primul an 1 - 3 ani 3 - 5 ani 6 ani- pubertate Adolescena Adult tnr Maturitate Btrneea
ncredere vs nencredere autonomie vs ruine, ndoial iniiativ vs vinovie hrnicie, perseveren/inferioritate identitate vs confuzie de rol intimitate vs izolare creaie vs stagnare

integritate vs disperare i izolare