Sunteți pe pagina 1din 43

Orientarea socio -profesional , un deziderat al educaiei

Astzi apare ntrebarea : dac studiile superioare in Romnia, mai reprezint la ora actual un reflex al dorintei de promovare a convingerilor personale ale tinerilor, sau alegerea facultatii se face doar din dorinta de a fi cool, de a urma sau de a fi un trend.

Potrivit lui Norbert Sillamy, orientarea colar i profesional reprezint dirijarea unui adolescent sau adult spre meseria sau profesia care i se potrivete cel mai bine din punct de vedere al aptitudinilor, capacitilor sau gusturilor sale, inndu-se totodat seama de posibilitile de angajare i de situaia familial.

Azi, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul viitorul post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu-se dupa principiul suna bine.

aflati in pragul absolvirii nu cunosc lucruri esentiale despre profesia aleasa, incepand cu abilitatile si calificarile necesare si sfrsind cu notiunile legate de piata locurilor de munca din domeniul respectiv, cum ar fi : posturile care pot fi ocupate posednd calificarea respectiva, disponibilitatea pietei de a absorbi noi candidati. Astfel apare ca necesara asigurarea unei consilieri profesionale si realiste in alegerea unei profesii, pe baza careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea unei decizii in cunostinta de cauza.

Piaa muncii nu mai nseamn pentru tinerii romni doar Romnia i mai ales, nu mai nseamn doar anumite meserii i profesii practicate pn de curnd. Se pune astfel problema educaiei tinerilor ntr-un mod adecvat,care s le ofere egalitate de anse cu toi tinerii europeni.

MulTi oameni privesc minunile acestei lumi i par sA nu vadA nimic. Orice clipA trAitA, este un moment nou Si unic al Universului, un moment care nu a mai existat niciodatA Si care nu se va mai ntoarce n veci. Iar noi i nvATAm pe copii, la ScoalA, cA doi Si cu doi fac patru Si cA Parisul este capitala FranTei.

Cnd vom ajunge oare s-i nvm ceea ce sunt? Fiecrui copil ar trebui s-i spunem: tii ce eti tu? Eti un miracol. Eti unic. n ntreaga lume nu mai exist nici un copil identic cu tine.

Au trecut milioane de ani i milioane de ani vor mai trece, dar niciodat nu va exista un alt copil ca tine. Uit-te la trupul tu ct este de minunat! Picioarele tale, braele tale, degetele tale ndemnatice, felul n care te miti! Poi s ajungi un Shakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. n tine este toat fora. Da, eti un miracol.

1.

Orientarea socio- profesionala ( OSP )


- Reprezinta ansamblul actiunilor optionale si

consultative realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere al continutului, a dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de invatamant.

Din perspectiva continutului, orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al dimensiunii tehnologice a educatiei care vizeaza formareadezvoltarea capacitatilor generale si specifice ale elevilor/studentilor de aplicare a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si contexte psihosociale (economice, culturale, politice, comunitare etc).

Analiza activitatii de O.S.P. la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune delimitarea principiilor si a functiilor sale fundamentale care determina liniile principale de actiune definite prin intermediul obiectivelor generale si specifice.

Ce prevede UE
Consilierea profesionala este considerat pe plan european ca o component esenial a reformelor educaionale. De asemenea reprezint o dimensiune major a politicilor educaionale in toate rile europene. Educaia pentru orientarea spre carier, care nseamn in extenso educaia pentru via este un scop educaional, dirijnd sistemul de nvmnt ctre un set de valori comune.

Cetenia UE ofer drepturi cetenilor statelor membre i consolideaz protecia intereselor acestora. Unul dintre cele mai importante drepturi este dreptul de a studia, respectiv de a munci a romnilor n oricare dintre rile membre ale Uniunii Europene. Acest lucru implic reformarea sistemului de nvmnt i de educaie romnesc, n conformitate cu standardele europene.

Tendinele majore ale reformei curriculum ului n plan european constau n:


educaia pentru toi, relevana curriculum ului pentru individ si pentru societate, dezvoltarea unor atitudini i valori dezirabile, dezvoltarea abilitilor,a gndirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecrui individ, maximizarea potenialului fiecrui elev, predarea i nvarea centrate pe elev, evaluarea holistic a performanelor.

Multe ri, printre care i Romnia, au introdus msuri de reform a sistemelor de educaie n conformitate cu schimbrile sociale i economice din ultima perioad, cu impact pe piaa muncii. Este important ca i sistemul de formare a profesorilor s rspund evoluiilor curriculum ului, tehnicii didactice (metode de predare-invare), mijloacelor didactice, materialelor educative pe care acetia trebuie s fie pregtii s le foloseasc n mod adecvat.

In plan european ,conform paradigmelor i evoluiilor recente ale teoriei i metodologiei curriculum ului, instruirii i evalurii, aceste noi competene ale profesorilor sunt concretizate in: - preocuparea pentru adecvarea procesului educaional la nevoile fiecrui individ: capacitatea de a identifica domeniile de dezvoltare ale fiecrui elev; capacitatea de a adecva situaiile de nvare, coninuturile i materialele educaionale la caracteristicile individuale ale elevului, de a ncuraja spiritul de iniiativ i capacitatea de autocunoatere i studiu independent ale elevilor; - maximizarea potenialului fiecrui elev: capacitarea de a diagnostica nevoile i interesele fiecrui elev n alegerea unei viitoare profesii, in termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio economice i culturale; - evaluarea holistic a performanelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globala a elevului i de a utiliza informaiile evaluative pentru orientarea sa spre o anumita profesie; dezvoltarea capacitii de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de evaluare; interpretarea rezultatelor evalurii pentru adoptarea de decizii;utilizarea adecvata a metodelor alternative de evaluare; - adaptarea la schimbare: capacitatea de a identifica schimbrile din societate i natura lor ( direcii, tendine, calitate ), a evalua aciunile /practicile elevilor i a sugera i implementa modificrile necesare; - implicarea elevilor n activiti, dezvoltarea motivaiei, negocierea cu elevii a diferitelor tipuri de reguli; favorizarea definirii unui proiect profesional al elevului, munca in echipa.

Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate de cei implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Sunt relevante cinci principii fundamentale: a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala, familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare; b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local; c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara si profesionala; d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale optime; e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in vederea activizarii tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de O.S.P.

In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua categorii de obiective pedagogice A) Obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei: a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica; b) b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial si national; c) c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala rapida.

B) Obiective specifice, valabile la nivelul unor "cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru: a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formareadezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire; pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I;
b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in procesul de informare scolara si profesionala;

c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de baza despre reteaua scolara si profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;

d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea


capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala, sociala optima; stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofesionale in vederea realizarii unor performante scolare superioare; aprofundarea procesului de informare scolara, profesionala, sociala la niveluri de competenta specifice educatiei tehnologice; sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala, sociala.

Continutul activitatii de O.S.P. implica adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe "necesitatea educarii permanente a personalitatii" in vederea optimizarii procesului de integrare sociala a acesteia conform diferitelor roluri si statu-turi asumate, longitudinal si transversal, la nivel institutional.

2.Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune

valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie etc.) si extrascolara ( instruirea nonformala): - vizitele in unitati de productie; -cercurile tehnice, expozitiile, -concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice; -intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale (economice, politice, culturale etc); -strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a relatiilor cu mediul etc; -dezbaterile etice; -chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica, analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la nivelul mass-media; -tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si sociala etc.

Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a educatiei.
Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii cu valoare macro si microstructurala, semnificative la nivelul sistemului si al procesului de invatamant ( Thomas, Jean,, .-):

a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani; b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta psihopedagogica; c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii; d) sustinerea resurselor psihologice ale autoorientarii; e) asumarea resurselor sociale ale (re)orientarii.

Deciziile in domeniul orientarii scolare si profesionale reflecta in acelasi timp mutatiile fundamentale inregistrate in ceea ce priveste:
- acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si scolare/universitare (cresterea cantitativa, transformarea calitativa); - dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia socioprofesionala, evolutia notiunii de specializare/calificare socioprofesionala); - evolutia populatiei (structura, remuneratie, pregatire scolara); - evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali (originea socioculturala, originea geografica, sexul, premisa ereditatii). - Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, Educatia tehnologica.

Parintii trebuie sa le expuna copiilor, inca de la varste fragede, chiar prescolare, toate optiunile pe care acestia le au, partile bune si partile rele pe care o slujba le ofera si pasii urmati de acesta pentru a-si atinge telul.

Copilul trebuie sa isi formeze inca de mic o parere, sa stie ce vrea sa urmeze si unde vrea sa ajunga.
Este trist sa vezi elevi care dau bacalaureatul si nu stiu ce facultate sa aleaga si ce vor sa faca mai departe, ajungand in cele din urma sa tina o diploma de absolvire a cursurilor universitare in mana si sa constientizeze faptul ca nu asta este ceea ce vroiau;

situatia asta trebuie evitata cu orice pret, partintii fiind cei care trebuie sa se asigure din timp ca nu se va ajunge aici.

De aceea , in educaia non-formal un rol deosebit o au activitile extracurriculare ale liceului, care sunt numeroase i de diverse tipuri, ceea ce i d viitorului absolvent posibilitatea de a descoperi ce-i place, dar i de a descoperi dac este potrivit sau nu din punct de vedere aptitudinal pentru ceea ce-i place.

In functie de varsta copilului, parintele ii poate face cunoscute informatii care sa il ajute mai tarziu. Primul lucru pe care trebuie sa il constientizeze, si poate cel mai greu, este faptul ca liceul sau facultatea - pe care la un moment dat le va alege si implicit urma - vor avea un rol deosebit de important in viitorul profesional al acestora. Pentru elev este greu sa isi dea seama ce ar vrea sa faca "cand o sa fie mare" (si aici nu ma refer la celebrele raspunsuri ale copilasilor: "astronaut" sau "balerina") si tocmai de aceea el are nevoie de tot sprijinul pe care il putem oferi atat atunci cand ajunge la o decizie dar si cand este inca nehotarat. El va avea nevoie sa stie partile bune dar si cele mai putin bune ale facultatilor, slujbelor si liceelor pe care ar vrea la un moment dat sa le urmeze.

3.Activitati extracurriculare
Participarea elevului la diferite activitati extra curriculare pot de asemenea scoate la suprafata talentele pe care acesta le are si chiar mai mult i le va dezvolta intr-un mod placut si relaxant.

O alta variabila importanta in aceste optiuni este locatia si chiar situatia financiara a familiei elevului. Acestea doua din urma se pot extinde (burse scolare, camine, rude etc.) dar cu siguranta vor limita oarecum optiunile acestora.

In cele din urma se poate spune ca orientarea scolara si profesionala este un proces de lunga durata si greu atat pentru elev cat si pentru parinti dar si de o importanta majora care trebuie tratata cu cea mai mare atentie si seriozitate.

Introducerea pe scar larg a calculatoarelor n attea domenii profesionale a impus modificri n programele de pregtire pentru multe profesiuni, ceea ce a sporit interesul tinerilor pentru colile sau seciile cu astfel de profiluri. Informatica, tehnologiile moderne i apariia unor profesiuni noi au dus la modificarea coninutului mai multor obiecte de nvmnt i la apariia unor monografii profesionale.

Coordonatele tiinifice ale orientrii colare i profesionale trebuie s aib n vedere urmtorii factori: - copilul ( elevul ), - cerinele social-economice inclusiv profesiunile i coala.

Este nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoatere a elevilor, de autocunoatere, de mbogirea strategiilor de lucru. Au aprut astfel organizaii i instituii care pot oferi o banc de date privitoare la mobilitatea profesiunilor, la cerere i ofert, la perspectivele de dezvoltare a anumitor domenii de activitate.

Problema aptitudinilor i a alegerii colii i ulterior a profesiunii a devenit o problem Problema aptitudinilor i n a educativ de cel mai larg interes. Mai ales alegerii colii i ulterior a clasele terminale ale ciclurilor colare munca profesiunii devenit o diriginilor a devenit un suporta solid al orientrii elevilor. problem educativ de cel mai furnizate, larg interes. n Nu numai informaiile ci, Mai maiales ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de clasele terminale ale activitate joac un ciclurilor rol esenial n consolidarea colare munca preferinelor profesionale care la baza diriginilor a stau devenit un opiunilor tinerilor. suport solid al orientrii
elevilor. Nu numai informaiile furnizate, ci, mai ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate joac un rol esenial n consolidarea preferinelor profesionale care stau la

Coninutul orientrii colare i profesionale trebuie s ofere argumentele cele mai puternice pentru a-i ajuta pe cei care ezit nc sau care au fcut o alegere greit.

4.Obiectivele orientrii colare au fost riguros studiate i le putem prezenta n urmtoarea ordine:

- Cunoaterea personalitii elevilor - Cunoaterea potenialului i a capacitii lor - Cunoaterea cerinelor colii i profesiunilor preferate de elevi - Cunoaterea locurilor de munc existente -Punerea n concordan a personalitii elevilor cu posibilitile lor i cu cerinele colii i profesiei preferate

Orientarea colar este o aciune complex att prin numrul factorilor implicai (profesori, prini, sponsori, specialiti, etc) ct i prin faptul c face parte integrant din procesul instructiv-educativ.
Este o aciune permanent care ncepe n prima zi de coal i dureaz toat perioada colarizrii. Tinerii sunt ndrumai spre alegerea unei anumite coli i profesii prin prezentarea - de lecii, -expuneri, dezbateri, -monografii colare i profesionale, -pliante ale colilor ntreprinderilor, -filme, casete, -activiti n laboratoare, etc.

Pentru o bun orientare colar i profesional trebuie implicate metode de cunoatere a elevilor care pot fi: - date biografice, - observarea, - convorbirea, - chestionarul, - testele de aptitudini i, n final, realizarea unei fie individuale numite Fi de orientare colar i profesional.

Responsabilitatea realizrii orientrii colare revine colii, dirigintelui profesorilor, dar, nu n ultimul rnd, consilierului care i desfoar activitatea n cabinetele special amenajate n coli. Scopul lor este dea realiza o bun informare i orientate a tinerilor.

Este nevoie de o bun corelare a aciunii acestor factori, de o strns legtur ntre ei.

Influente negative
Moda are efecte negative mai ales prin consecinele ei, numrul mare de nereuii la concursurile de admitere care creeaz tot att de multe insatisfacii pentru cei n cauz i pentru prini.

Mass-media poate furniza informaii obiective, verificate i actuale privitoare la funcionarea diferitelor sectoare ale vieii economico-sociale i la cerinele care exist pe piaa de munc.

Orientarea colar i profesional este influenat negativ de aa numita mod a profesiunilor i de sfaturile prietenilor i colegilor. Moda profesiunilor exprimat prin opinia public este un fenomen de psihologie social, cu efecte negative asupra procesului de orientare colar. Sunt ani i chiar perioade mai ntinse n care anumite profesiuni sunt la mod i au efecte de influenare a preferinelor i opiunilor elevilor i prinilor.

A existat o mod a tiinelor juridice care a atras un numr mare de candidai la concursurile de admitere ale acestor faculti (18-20 candidai pe un loc).
A existat i se menine moda medicinei i a tiinelor economice, dar la ora actual facultatea cu cea mai mare atracie pentru tineri este Academia de Poliie unde numrul candidailor a ajuns la 20-25 pe loc.

Masuri luate de statul francez in scopul mentinerii tinerilor in agricultura


1. Ajutoare de instalare

n toate rile U.E. tinerii care doresc s lucreze n agricultur cu titlu principal, instalndu-se ntr-o exploataie primesc o serie de ajutoare din partea statului cum ar fi: prim de instalare, ajutoare pentru investiii, credite pe termen lung i cu dobnd redus etc. tinerii primesc o dotare pe care nu trebuie s o mai restituie statului. Pentru a putea beneficia tinerii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s nu fi fost instalat n Frana sau n strintate; s aib naionalitate francez sau comunitar; s aib minim 21 de ani i maxim 35 ani; s dein o diplom de nivel egal sau superior cu Brevetul de tehnician agricol (BTA);

s aib un stagiu de 6 luni realizat n afara exploataiei;

s se instaleze ntr-o exploataie agricol constituit ca unitate economic independent i care s necesite un volum de munc cel puin egal cu UTAF (unitate de msur convenional a muncii prestate de o persoan n agricultur, n condiii normale de lucru timp de un an);

s participe la un stagiu de pregtire a instalrii (minim 40


de ore);

s prezinte un proiect de instalare stabilit pe baza

studiului previzional de instalare din care s rezulte c dup o activitate de trei ani poate obine un venit disponibil fr a depi 120% din venitul de referin

2. mprumuturi (credite) pentru tinerii agricultori francezi


Aceste mprumuturi a cror bonificare este asigurat de stat (cu participarea U.E.) sunt distribuite printr-o reea de bnci abilitate la nivel naional. Aceste mprumuturi sunt acordate tinerilor agricultori pentru a finana patru tipuri de obiective: reluarea capitalului mobiliar i imobiliar; cumprarea de terenuri necesare din punct de vedere structural funcionrii exploataiei (pn la 100.000 FF); punerea la punct i adaptarea prelurii exploataiei (pn la 200.000 FF); necesar de fond de rulment pn la 30.000 FF). Durata de rambursare a mprumutului este maxim 15 ani

n concluzie,
afirma c orientarea colar i profesional realizat corect, reprezint premisa unei reuite integrri socioprofesionale i a unei afirmri sigure n domeniul pentru care individul a optat. Se evideniaz rolul profesorului n ridicarea calitii orientarea colar i profesional i chiar n deciderea viitorului unui colar pentru c el clarific o situaie, formuleaz un mod de gndire, intervine i ndrum elevul i familia n luarea deciziilor. Prinii n colaborare cu coala ofer copiilor deschiderea spre studiu i accesul la sursele de cunoatere care contribuie la efectul educaional la colii asupra elevului pentru c coala este a comunitii, iar prinii sunt parte din comunitate.
... putem

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
Prof.Tiberiu Puinelu Scoala cu cls. I-VIII nr. 6, Lugoj

1. Vaideanu, George , Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988; 2. S. ,Cristea, C. ,Constantinescu, Sociologia educatiei, Editura Hardiscom, Pitesti, 1988; 3. C.Cucos,Pedagogie,Editura Polirom Iasi, 1998; 4. Antonesei, Liviu, Paideia. Fundamentale culturale ale educatiei, Editura Polirom Iasi,1996; 5. G. ,Berger, Omul modern si educatia sa. Psihologie si educatie, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1973; 6. Antonesei,Liviu,Orizontul fara limite al invatarii ,Editura Polirom Iasi; 7. J. Botkin, M. Elmandjara, M. Malia, Orizontul fr limite al nvrii. Lichidarea decalajului uman, Editura Politic, Bucureti, 1982; Jigau, M. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.