Sunteți pe pagina 1din 14

Strategii de amenajare a

teritoriului în Uniunea
Europeana

Prof. coordonator: dr. lect. Elena Minea


Student: Raluca Elena Iloie
Administrație Publică
An II
Cuprins
 Introducere
 Definiții / sensuri ale amenajării teritoriului
 Scurt istoric al evoluției domeniului AT în
Europa
 Carta amenajării teritoriului
 Cele 8 reuniuni ale Cemat ulterioare
adoptării Cartei AT
 AT în România - scurt istoric
 Amenajarea teritoriului național
 Amenajarea teritoriului la nivel UE
 Compararea strategiilor de amenajare a
teritoriului românesc cu cel al celorlalte
state membre UE
 Concluzii
Strategii de amenajare a teritoriului în UE

Introducere:

Istoria spatiilor umane este însotitã si marcatã de


nelinisti, cãutãri si confruntãri, generate de încercãrile
grupurilor umane de a-si gãsi si constitui zone
favorabile de locuit, de creare a conditiile propice
satisfacerii nevoilor, trebuintelor si intereselor,
determinate atât de necesitãtile de vietuire, de
supravietuire ca entitate corporalã însufletitã, cât si de
împlinirea valorilor, motivatiilor, dorintelor si
idealurilor, în calitate de fiintã rationalã, deschisã
spiritului universal.
Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie
armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor
economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel
national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea
diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si
eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul


teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii,
coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si
judetean.
DEFINITII / SENSURI ALE AMENAJARII TERITORIULUI

 este expresia spatiala- a politicilor economice, sociale,


culturale si ecologice a oricarei societati (Carta AT de la
Torremolinos, 1983)

 cadrul institutional, legal si procedural este diferit de


la tara la tara, dar principiile si mijlocele de aplicare
sunt asemanatoare

 AT este o activitate bazata- pe informatii statistice, pe


rezultate ale unor investigatii specializate si pe
interpretarea si corelarea acestora de catre echipe pluri-
disciptinare de specialisti;

 activitatea de AT este o activitate interdisciplinara


In România AT este inspirată de modelul francez, unde statul
joacă un rol important; AT se preocupă de distribuția oamenilor și
activitatilor in teritoriu, combinand dezvoltarea economica cu habitatul,
transporturile si comunicatiile

Accent pus pe:


~ planificare economica ( Franta )
~ utilizarea eficienta a terenului ( Olanda )
~ sisteme de reglementare ( Marea Britanie )
~ abordare cuprinzatoare si integrate ( Danemarca )
~ design urban/control, silueta urbana etc. (puternica relatie
cu arhitectura – Italia )

Sens comun acceptat la nivel UE: ansamblu de metode


utilizate de sectorul public pentru a asigura o organizare
rationala a teritoriului, protectia mediului si atingerea
obiectivelor economice si sociale (in echilibru conform
principiilor de dezvoltare durabila).
SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI DOMENIULUI
AT IN EUROPA

MOMENTE PRINCIPALE

 sfarsitul anilor '40 - formarea Consiliului Europei (Londra 1949 - 10 state)


 anii '50 - formarea Uniunii Europene (Roma 1957 - 6 state)
 anii '60 - incepe sa se discute despre AT ca un domeniu de interes
european
 anii '70 - reuniunile regulate ale CEMAT (Conferinta Europeana a ministrilor
Amenajarii Teritoriului)
 anii '80 - promovarea si adoptarea Cartei Amenajarii Teritoriului de la
Torremolinos (Spania) - la a 6-a reuniune CEMAT - din 20 mai 1983
(adoptata"
 in ianuarie 1984)
 anii '90 - caderea comunismului in estul Europei, destramarea URSS,
RSFSI, extinderea UE si asocierea statelor din est la CE (47 state membre
in prezent) - se intocmesc primele scheme de amenajare a teritoriului
european
 anii '2000 - preocupari consistente pentru coeziune teritoriala
CEMAT - organism al Consiliului Europei, are
un rol major in promovarea AT ca domeniu si
politici de interes european.
Obiective prioritare:
 reducerea dezechilibrului istoric intre centrele
industrializate si urbanizate din nordul si vestul Europei
si regiunile periferice ramase in urma
 reducerea diferentelor ca standard general si nivel de
populare
 concilierea dezvoltarii economice cu protectia mediului
 crearea de locuri de munca si de activitati in zonele de
reconversie industriala
 echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii
AT IN ROMANIA - SCURT ISTORIC

 1944 /1950: schimbari structurale si refacere


 1951 /1960: primele studii regionale si de retea
 1961 /1975: studii complexe, legislate, prognoza
 1976 /1989: instrument politic
 1990: schimbari legislative si principiale
 dupa 1990: racordarea la practica europeana
Cincinat Sfintescu- primul autor al unei vaste opere
teoretice se leagã denumirea de sistematizare si
notiunea de plan superurbanistic – echivalentul de azi
al unui plan de amenajare a teritoriului national.
Amenajarea teritoriului la nivel național
Nivelele de implementare sunt:
 · nivelul local: coordonarea planurilor de dezvoltare ale
autoritãtilor locale, tinând cont de interesele esentiale ale
A.T. la nivel regional si local;
 · nivelul regional – este nivelul cel mai potrivit pentru
politicilor de A.T.: coordonarea dintre autoritãtile
regionale, cu autoritãtile locale si nationale, dar si între
regiuni din state vecine;
 · nivelul national: coordonarea diferitelor politici de
A.T. si armonizarea obiectivelor nationale si regionale;
 · nivelul european: coordonarea politicilor de A.T. cu
scopul de a fi atinse obiectivele de importantã
europeanã si pentru o dezvoltare generalã echilibratã.
AT la nivel european

 Sunt trei factori contextuali care joacã un


rol fundamental în stabilirea
caracteristicilor sistemelor de amenajare
teritoriala din tãrile membre ale Uniunii
Europene si anume:
 Constitutia;
 Structura guvernamentalã;
 Cadrul legislativ.
Puerea rezida la nivelul Guvernului Danemarca, Finlanda,
national, dar anumite Franta, Grecia,
competente pot fi delegate, Irlanda,
Unitare pentru anumite unitati Luxemburg,
teritoriale, unor departamente Olanda,
ale Guvernului sau Portugalia, Suedia,
administratiilor locale Marea Britanie
Puterea rezida la nivelul guvernului Italia
central si la nivelele imediat Spania
Regionale inferioare si distributia
competentelor este stabilita
direct prin Constitutie
Puterea este impartita intre guvernul Austria
national si cele regionale, Belgia
Federale fiecare dispunand de autonomie Germania
in anumite domenii si de
competente de legiferare

Locul centrului de putere pentru operationalizarea sistemului se referã la structura


administrativã - la caracterul acesteia - centralizat, regional sau local
în evaluarea gradului de descentralizare este necesar sã se facã distinctia între (1)
descentralizarea administrativã cãtre puterile si factorii de putere locali, precum si cãtre consilii locale
alese, cu putere de decizie si (2) mãsura în care guvernul central îsi pãstreazã influenta prin puteri
de supraveghere.
Rolul relativ al sectoarelor public si privat: se referã la
mãsura în care realizarea politicilor de planificare spatialã se bazeazã
pe surse publice sau private si dacã dezvoltarea este orientatã
predominant de plan sau de piatã
Cadrul legislativ include legislatia care reglementeazã
planificarea spatialã, mãsura în care planurile si politicile au putere de
lege si existenta unor drepturi constitutionale sau altele legate de teren
si proprietate.

Gradul de maturitate si de finalizare a sistemului: se referã la o serie de


factori, precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de cãtre populatie;
existenta instrumentelor moderne (de ultima orã); gradul de integrare pe
verticalã si cooperarea dintre diferitele nivele ale administratiei; existenta
unor mecanisme transparente de consultare.
Distanta dintre obiectivele formulate si rezultatele obtinute reprezintã
mãsura în care dezvoltãrile care se produc sunt în concordantã cu
obiectivele formulate si cu politicile amenajarii teritoriale; în acest context,
se pune în evidentã rolul pe care l-a avut amenajarea teritoriala în
atingerea rezultatelor efective ale dezvoltãrii.
Concluzii

In Romania exista legi si politici de amenajare a teritoriului, am preluat


mare parte a reglementarilor UE in domeniu, dar nu sunt pedepsite
“corespunzator” abaterile de la aceste legi si regulamente europene si
astfel nu exista o traditie in punerea in practica a acestor politici de
dimensiune spatiala.
Lipsesc cu preponderenta gradul de maturitate
(“maturitate”-precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de
cãtre populatie; existenta instrumentelor moderne (de ultima orã);
gradul de integrare pe verticalã si cooperarea dintre diferitele nivele
ale administratiei; existenta unor mecanisme transparente de
consultare) si de finalizare a sistemului si se gaseste o mare distanta
intre obiectivele formulate si rezultatele obtinute.
Sunt necesare: echilibrarea reînnoirii urbane cu expansiunea urbanã,
integrarea folosintei terenului, transporturilor si infrastructurii,
sustinerea vitalitãtii si viabilitãtii centrelor orãsenesti si municipale,
asigurarea competitivitãtii economice prin oferirea unor posibilitãti de
dezvoltare, promovarea includerii sociale, evaluarea impactului
dezvoltãrii asupra mediului si protejarea resurselor valoroase.