PROIECTAREA INCALTAMINTEI PRIN METODA GEOMETRICA

A. NOTIUNI GENERALE
Proiectarea (modelarea) inclmintei are ca scop obinerea tiparelor pentru toate piesele componente ale acesteia pornind de la principalele dimensiuni ale piciorului sau calapodului. Proiectarea cuprinde urmatoarele faze: obinerea desenului de baz; detalierea pieselor i obinerea tiparelor; gradarea (multiplicarea).

de baz al modelului, care conine conturul pieselor,precum i indicaii privind execuia ,prelucrarea marginilor, perforaii,numrul modelului,calapodului etc. In a doua etap a proiectrii se decupeaz piesele conform desenului de baz i se aplic rezervele tehnologice obinnd astfel tiparele pieselor. Desenul de baz al modelelor se poate obine prin dou metode: prin construcia geometric sau prin copierea calapodului. In prezentul material, desenele de baz sunt proiectate cu vrful spre stnga i cu clciul spre dreapta.

Prima etap a proiectrii presupune obinerea desenului

B. CONSTRUCTIA GEOMETRICA A DESENULUI DE BAZA

Prin modelarea geometrica a pieselor prii de sus ale incaltamintei se intelege obinerea tiparelor acestor piese printr-o constructie grafic geometric ,pe baza dimensiunilor cunoscute ale piciorului sau ale calapodului. Desenul de baz este rezultatul constructiei geometrice ;pe acest desen apare conturul diferitelor piese,precum si alte indicatii referitoare la modelul proiectat; pornind de la desenul de baz,care prezinta jumatatea exterioara a fetei,se detaliaza ,apoi tiparele diferitelor piese ale fetelor. Deoarece majoritatea modelelor sunt simetrice, in general ,aceasta jumatate este suficienta,calapodul fiind considerat ,de asemenea, simetric.

Datele necesare obinerii desenului baz sunt:

numrul de mrime N; lungimea piciorului Lp sau al calapodului Lc; perimetrul la clci Pc; perimetrul la degete Pd; inlimea tocului It. Pentru ghete ,cizme mai sunt necesare :

perimetrul i inlimea gleznei Pgl i Igl inlimile i perimetrele sub pulp ,la pulp, Psp, Isp,Pp inlimile i perimetrele sub genunchi Psg i Isg.

Construcia incepe prin trasarea unui sistem de doua axe de coordonate rectangulare, axa orizontala Ox reprezentnd planul de sprijin al piciorului,iar axa verticala Oy linia posterioar a desenului .

Pe axa vertical Oy se msoar inlimea tocului OT; OT=It

Lungimea piciorului se imparte in trei pri,din care 2\3 formeaz planul inclinat al regiunii clciului i al glencului, cobornd dinspre punctul T al tocului spre punctul anterior de sprijin D din zona degetelor (capetele anterioare ale metatarsienelor) Din punctul T se msoar i se obine punctul D: TD=2/3 Lp. Regiunea degetelor DV constituie 1/3 din lungimea piciorului i se afl pe planul orizontal Ox din punctul D: DV=1/3 Lp. Pentru a stabili desenul conform dimensiunilor piciorului ,se traseaz linii corespunztoare celor msurate pe picior : linia clciului a,linia degetelor b,linia vrfului c. Inclinarea acestor linii se modific in funcie de inlimea tocului.

Linia calcaiului Ta formeaz cu linia TD un unghi de

40' care crete cu un grad pentru fiecare centimetru de inlime a tocului: =(40+It)'. Linia degetelor Db formeaz cu axa orizontal Ox un unghi de 77' care scade cu un grad pentru fiecare centimetru de inlime a tocului: =(77-It)' Linia vrfului Vc formeaz cu axa orizontal un unghi =77' care scade i el cu un grad pentru ficare centimetru de inlimea tocului: =(77-I Pe linia clciului Ta se msoar jumtatea din perimetrul la degete (care este compus din trei poriuni: una extern , una intern i se determin punctul A: DA=Pd/3 Pe linia vrfului V-c se msoar dou treimi din linia degetelor DA i se obine punctul U: VU=2/3 DA

Modificarea inlimii tocului determin modificarea inclinrii liniilor a,b,c, aa cum se observ n figura de mai jos. Astfel , odat cu creterea nlimii tocului OT,se observ c : - punctul T se deplaseaz pe axa Oy n sus, iar punctele D i V se deplaseaz pe axa Ox spre clci. - pentru fiecare centimetru de cretere a lui OT unghiul a crete cu un grad ,iar unghiul i scad cu un grad.

Se continu construcia unind punctele A i M cu o linie dreapt obinnd linia ristului AM i punctele A i U obtinnd linia median a cputei AU.Aceast linie se prelungete in fa cu o zecime din lungimea piciorului: UB=Lp/10 In faa punctului V pe axa Ox se masoar jumatate din distana UB: VB'=UB/2 Se unesc punctele B i B',obinandu-se conturul de la vrf al cputei.In partea inferioar a desenului trebuie adaugat rezerva de tragere a fetelor pe calapod. Pentru aceasta se prelungete linia degetelor AD sub axa Ox cu 15mm,obinndu-se punctul D': DD'=15mm Din punctul D' se duce o paralel la axa Ox spre dreapta pe care se masoar intre 20 i 25 mm in funcie de Lp , obtinndu-se punctul D": D'D"=20-25 mm La jumtatea liniei TD se noteaz punctul G. Sub punctul G se masoar distana GG' egal cu 10 mm care se micoreaz cu 1 mm pentru fiecare cm de inlime a tocului ,in mm : GG'=(10-It). Sub punctul T pe axa Oy se masoar 10 mm obtinndu-se punctul T: TT = 10 mm

Pentru inclmintea executat in sistem I.L. limea rezervei de tragere in regiunea clciului este de 20mm,deoarece rezerva trebuie s acopere grosimea de 10mm a branului, taifului i a cptuelii,mai fiind necesari aproximativi 10mm pentru lipirea ei sub brant. In acest caz: TT=20mm i GG = (20-lt) mm
Unind punctele B,C,D,G,si T se obine conturul inferior al rezervei de tras pe calapod.

mprind linia degetelor DA n dou pri egale i adugnd jumatii inferioare 3mm se obine punctul C numit punctul cheiei sau punctul colului carmbului. Odat cu tragerea pe calapod a feelor, punctul C va cobor aproximativ 3mm,ajungnd exact in mijlocul liniei degetelor DC=AD/2+3 Pe axa Oy se masoar din punctul T in sus inlimea taifului la spate TS care este mai mare dect linia DC cu 5mm TS=DC+5mm Unind punctele S i C se obine linia superioar SC a taifului. Lungimea cputei se determin stabilind, la o treime din lungimea liniei superioare a taifului CS, punctul K. CK=CS/3

In punctul K se duce o perpendicular pe linia superioar a taifului care determin lungimea cputei: KK perpendicular pe CS Pentru a trasa linia posterioar EE, a vrfului aplicat,se determin poziia punctului E la o treime din lungimea liniei mediane a cputei AB; AE=AB/3 Linia posterioar EE a vrfului aplicat face cu linia median a cputei un unghi de 90 grade. Unghiul AEE=98 grade Din acest punct al reprezentrii grafice, constructia se difereniaz pentru pantofi,ghete sau cizme.

C. DESENUL DE BAZ PENRU PANTOFI

Construcia prezentat n figura de mai sus, se continu prin trasarea liniilor necesare obinerii conturului carmbului. Linia posteriar d, a carmbului fomeaz cu linia TD un unghi =80 grade,care creste cu un grad pentru fiecare centimetru de inaltime a tocului. =(80+It) grade

Pe linia Td se masoar inlimea carmbului la spate TH care este egal cu un sfert din numrul de mrime la care se adaug un centimetru. TH=N/4+1 Valorile inlimii difer n funcie de mrimea i destinaia inclmintei. Linia superioara a carmbului CH se afl prin unirea punctului H al inlimii carmbului la spate cu punctul C al cheiei.Pentru a trasa curbura carmbului la spate se fixeaz punctul R pe axa Oy la 20-30 mm de punctul T(n funcie de Lp): R=20-30 mm Se unesc punctele R si H. Linia carmbului pe linia ristului AM este datde punctul I aflat cu 10-15 mm sub punctul maxim M al ristului. MI=10-15 mm Conturul carmbului in stnga punctului I coboar formnd cu linia ristului AM un unghi cuprins intre 90 si 110 grade. Unghiul AIJ= (90 -110) grade Pentru fixarea pantofilor pe picior, conturul posterior al cputei n zona median, se traseaz dup linia degetelor AD pn n punctul C. Carmbul continu fixarea pe linia sa superioar CH. Modelele de acest tip se numesc decoltate sau escarpen.

Datorit i altor cerine funcionale i estetice ,unele modele pot avea o inlime mai mare a feelor ,deasupra acestor linii. Modelele derivate din acest tip se numesc

cu cputa aplicat pe carmb.

 Cand deschiderile sunt laterale pe linia CH i ncadreaz limba,modelele se numesc tip papuc.

Deschiderile laterale pot fi acoperite pe deasupra cu clapa carmbului , rezultnd modelul cu carmbul aplicat pe

cputa.

Deschiderea clapelor este limitata de doua custuri in zona punctului C numite cheite.