FRISS(PASCA-FRISS) EVA

MOTTO: Lumea ni s-a dat pentru comunicare intre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi insine Dumitru Staniloaie

Formarea copiilor se intemeiaza in mare masura pe calitatea comunicarii noastre cu ei, comunicare realizata predominant verbal, paraverbal si nonverbal. De felul in care adultii transmit cunostiintele si parerile lor despre realitatile inconjuratoare depinde formarea viitorului adult. Cuvintele formeaza personalitati sau le blocheaza, de aceea in actul permanent al comunicarii, adultii trebuie sa fie atenti la diferenta dintre cuvintele care incurajeaza sau care demoralizeaza.

Inceputurile comunicarii -copiii foarte mici nu dispun de cuvinte pentru a comunica, de aceea este necesar sa-I privim cat mai des si cat mai atent. Pentru a ne spune ce vor sau ce le trebuie ei produc multe limbaje. Aproape toate comportamentele lor sunt limbaje. Acestea au fost grupate in :gestica, transpunere in fapt, ritualuri, somatizari si simbolizari.

Gestica. In cazul in care adultul nu raspunde corect mesajelor sau nu le da importanta, copilul devine nelinistit, tensionat si suferinta poate deveni somatica. Privirea este un limbaj nonverbal de maxima importanta. Lipsa privirii poate fi resimtita ca agresiune. Ea poate comunica din partea adultului starea de bine, bucuria de a fi impreuna, siguranta, increderea.

Exista si un limbaj al zambetului. Zambetul este: -un semn al starii de bine -o confirmare -o stimulare a receptorilor Lipsa zambetului(privirea rece, inghetata, absenta) transmite copilului: -violenta -ostilitate

Transpunerea in fapt. Cel mai des utilizate sunt distrugerile,agitatia motrica, accidentele, jocurile de tachinare sau mai violente, comportamentele agresive. Adultii le gandesc in termeni de bine si de rau dar ele pot capata diferite sensuri: -atragerea, captarea atentiei adultului -revendicarea unui loc sau a unui spatiu privilegiat -gelozia, excluderea

Cei mari se grabesc sa-I sanctioneze si de aceea nu pot intra in lumea interioara a copilului pentru a-I ajuta. Indicat este sa Ie oferim ascultarea, bunavointa si un punct de sprijin ferm. Ritualurile constituie un alt limbaj nonverbal al copiilor. De ex: la baie copilul spala o anumita parte a corpului; -ritualul de asezare a lucrurilor -ritualuri legate de mancare

Somatizarile(sau limbajul suferintelor fizice). Acestea sunt forme ale limbajului nonverbal prin care copiii, pentru a se arata, se vor dezvalui prin intermediul unor suferinte fizice(febra, dureri in gat, dureri de stomac). Cauze posibile ale somatizarii: -conflictele anterioare -pierderile sau despartirile

Simbolizarile includ jocurile, intrebarile si visele copiilor.Intrebarile fac parte din limbajul (indirect) al copiilor mici dar intrebarile pot fi si un limbaj indirect cu doua functii principale: -de a arata si ascunde sentimente -de a deslusi marile probleme existentiale.

La intrarea in gradinita educatoarea va juca rolul important in dezvoltarea si exersarea abilitatilor lui de comunicare.Ea va asigura conditiile necasare comunicarii cum ar fi: atentia, consideratia, afectiunea. O buna comunicare parteneriala necesita din partea educatoarei: -sa asculte cu rabdare si atentie parerile, sentimentele, trebuintele si problemelor copiilor -sa aiba capacitati empatice

-sa faca propuneri in loc de comenzi si ordine -sa dezvolte capacitati autocritice si dispozitia de a-si schimba propriile pareri -sa invete sa faca deosebirea intre nevoile si problemele proprii si cele ale copiilor. In interactiunea zilnica cu educatoarele lor copiii pot invata: -sa cunoasca motivele actiunilor proprii si sa-si asume raspunderea pentru reactiile si comportamentele lor -sa afle cum sunt vazuti de alti adulti decat de parinti -sa vorbeasca despre situatiile prin care trec

Ca orice act de comunicare cel intre educatoare si prescolar este amenintat de blocaje/bariere. Acestea ar putea fi: -comenzile si dispozitiile -avertismente si amenintari -predicile si persuasiunea -judecatile negative -laudele -neluarea in serios

La gradinita copilul invata cand sa vorbeasca si cand sa asculte. Educatoarea va putea sa asculte pur si simplu ceea ce copilul ii spune(ascultare pasiva) dar poate asculta si cu dorinta explicita de a intelege ce vrea copilul sa-I spuna, asigurandu-se ca a inteles corect, pentru a se transpune in locul copilului (ascultare activa).

S-a demonstrat ca in comunicarea cu elevii de varsta scolara si mijlocie este justificata si utila respectarea urmatoarelor reguli: -in loc sa negam sentimentele (copilului), sa traducem sentimentele in cuvinte -in loc sa criticam si sa dam sfaturi sa acceptam sentimentele (copilului) printr-un cuvant sau printr-un sunet -in loc sa ignoram sentimentele, sa acceptam sentimentele (copilului) chiar si atunci cand punem capat comportamentelor inacceptabile.

O sa va spun o poveste despre un iepuras care vroia sa-si gateasca 8 oua. Va rog sa ascultati povestea si sa meditati asupra moralei. Iepurasul are de gatit 8 oua, dar nu are o tigaie in care sa le prajeasca. Sta el, se gandeste, si isi aduce aminte ca ursul are o tigaie. Bucuros, pleaca spre barlogul ursului, sa-I ceara tigaia cu imprumut! Mergandmergand, iepurasul se intreaba: -Daca ursul imi cere in schimbul tigaii doua oua? Hmasta e, ii dau lui doua oua, mai raman eu cu sase si asta e, imi ajung sase!

Merge el ce merge si se intreaba din nou: --Dar daca imi cere patru oua? Asta nu-I bine deloc! Dar ce sa fac ,ursul e singurul din padure care imi poate imprumuta tigaia! Apoi, asa e in afaceri, castigul se imparte jumate-jumate! Fie si asa, daca imi cere patru mai raman si eu cu patru si imi ajung si astea pana la urma! Mai avea putin pana sa ajunga la barlogul ursului si-I veni o noua idee: --Din ce-l cunosc eu pe urs acesta va lua si pielea

de pe mine, in plus, e si cam nesimtit, cred c-o sa-mi lase doua oua! Uf!...Doamne, si eu care aveam opt oua! Sa raman doar cu doua oua? Delicata situatie, dar asta e! Pana la urma, decat sa mor de foame, ii dau lui sase oua si eu sunt mai mic-raman cu doua. Aceste oua o sa-mi tina de foame astazi! In sfarsit, iepurasul ajunge in fata barlogului! Cazu din nou pe ganduri, era din ce in ce mai stresat pentru ca in tot acest timp el s-a gandit sa-l impace si pe urs si pe el si a tras niste concluzii clare.

Dar nu-si pusese o singura intrebare: --Daca ursul imi cere toate ouale? Ce fac? Hmasta ar fi foarte delicat!!! Se hotaraste si bate la usa ursului care iese cu un zambet larg si spune: --Zi-mi iepurasule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta? Iepurasul: -Mai ursule,stii ceva? NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi ii intoarce spatele si pleaca.

MORALA:

Etichetarea copiilor, prietenilor, colegilor, fara macar sa le ascultam punctul de vedere conduce la un esec ferm in comunicare!

BIBLIOGRAFIE: 1.Psihologia copilului modern-Georgeta Panisoara,Polirom,2011 2.Comunicarea eficienta cu copiii-Adele Faber,Curtea Veche,2010 3.Comunicarea interpersonala, Ed. Institutul european,2007 4.www.google.ro-comunicarea cu copiii