Sunteți pe pagina 1din 16

Canalul Dunare Marea Neagra

Rafaela Leca Grupa 113 Planificare teritoriala

CUPRINS
Generalitati Istoric Scopul construirii Dimensiuni Pe post de lagare de exterminare

Canalul Dunre-Marea Neagr este un canal navigabil (al 3-lea ca lungime din lume, dupa Suez si Panama) n jud. Constanta ce leag portul Cernavoda de pe Dunare i Constanta Midia Navodari de la Marea Neagra, scurtnd drumul spre portul Constanta cu aproximativ 400 km! Odat cu deschiderea canalului Main Rin n anul 1992, portul Constana a fost legat, prin relaia Dunre Main Rin de Marea Nordului i Rotterdam, cel mai mare port din lume.

Istoric
Ideea unui canal care sa uneasca Dunarea de Marea Neagra exista inca din 1878 (alipirea Dobrogei la Romania) si anume un al 4 -lea brat al Dunarii, de data aceasta artificial. Astazi se stie ca decizia construirii canalului i-a fost sugerata lui Gheorghiu-Dej de Stalin - in 1948 la Kremlin (atunci liderul sovietic traseaza pe harta actualul traseu al canalului si da indicatii pentru inceperea lucrului). Lucrrile au fost oficial ncepute la 15 iulie 1949. Apoi au fost suspendate n 1955 i reluate n 1976. Fora de munc provenea din trei surse: munc voluntar pltit, munc silnic i militari n termen, deinuii fiind numii 'fore M.A.I.'.

Scopul Canalului a fost explicat in doua feluri: - urma sa lege Marea Neagra, prin Dunare, cu Canalul Oder-Rin, pentru transportul minereului de fier;
- ar fi urmat sa permita trimiterea unor nave sovietice, in amonte de Dunare, in cazul unui conflict cu Iugoslavia.

Dimensiuni
lungimea canalului principal = 64,4 km; adncimea de 7 m; limea la baz de 70 m i la suprafa de 90-120 m. capacitatea anual maxim = 80-100 mil. tone, iar pentru ramura nordic de 15-25 de mil. tone de marf;

Pescajul maxim admis este de 5,5 m, permind astfel accesul navelor fluviale i a celor maritime mici. La fiecare capt exist cte dou ecluze care permit traficul n ambele sensuri.

Ecluza Cernavoda

Canalul traverseaz Cernavoda, Saligny, Medgidia, Castelu, Poarta Alba. Apoi se bifurc: - ramura sudic trece prin localitatile Basarabi i Agigea; - ramura nordic (numita Canalul Poarta Alba Midia Navodari) strabate: Nazarcea, Ovidiu i Navodari.

Pe post de lagar
Canalul Dunre-Marea Neagr, cea mai mare lucrare de inginerie din istoria Romniei a fost un infern pentru disidenii comunismului, obligai s munceasc aici, de unde si denumirea de "un mormant al burgheziei romanesti". Dupa unele estimari, in lagarele lui au fost concentrati, numai in 1950, peste 4.000 de detinuti. Alti 20.000 erau asa-numitii "lucratori voluntari".

Incepand din mai 1950, de-a lungul celor 65 km dintre Constanta si Cernavoda au fost create 14 lagare de exterminare prin munca fortata. Colonia cea mai mare a Canalului era la Poarta Alba, acolo aflandu-se constant aproximativ 12.000 de detinuti, celelalte colonii peniteniciare aveau efective de 5.000-7.000 de oameni.

ntre 1948, data inaugurrii lucrrilor, i 1954, data suspendrii lor (dup moartea lui Stalin - 1953), muriser acolo cca. 100.000 de oameni, iar canalul nu progresase deloc. Romnia devine furnizorul de armament i specialiti n securitate pentru Iran, iar ahul accept s fie furnizorul oficial de petrol al proiectelor lui Ceauescu. Astfel, acesta a realizat marea rafinrie de la Midia Nvodari, de unde scotea derivate de petrol ce creteau preul de 3-4 ori. Pentru a scurta drumul catre Europa de Vest, pentru transportul petrolului, ideea unui canal cadea la fix, asa ca s-au reinceput lucrarile. De data aceasta cu cel mai modern utilaj i cu dorina de a realiza totul repede. 500.000 de oameni au lucrat aici pn n 1988, la inaugurare, iar lucrrile au continuat pn n 1989.

Dupa moartea ahului, urmasul acestuia a suspendat exporturile de petrol catre Ceausescu, lovitura fatala pentru Romania, caci ncep raionalizrile la curent, falimentul agriculturii i al industriei. Ceauescu a hotrt s continue construcia canalului, care devenise elul lui . A imobilizat aproape 1 mld. $ n construcie i, n 1988, cnd l-a inaugurat, a constatat c niciun vas nu trecea pe el. Canalul era mort din punct de vedere economic. Potrivit estimrilor oficiale, acest proiect megaloman nu-i va amortiza investiia dect dup aproximativ 600 de ani de funcionare.

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Marea_Neagr%C4%83 http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tragicul-canal-dunare-marea-neagra179923.html http://www.financiarul.ro/2010/04/12/canalul-dunare-marea-neagra-povestile-degroaza-ale-canalului-romanesc-al-mortii/ http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=1495 http://cernavoda.wordpress.com/2010/02/15/canalul-dunare-marea-neagra%E2%80%93-partea-i/ http://ro.wordpress.com/tag/canalul-dunare-marea-neagra-referat/ http://www.revista22.ro/25-mai-1949-ziua-de-nastere-a-canalului-dunaremareaneagra-4534.html Cojoc, M., Istoria Dobrogei in secolul XX. Canalul Dunare-Marea Neagra 1949-1953, Bucuresti 2001 http://www.lovendal.net/wp52/canalul-dunarea-marea-neagra-a-fost-decis-de-stalin/ http://360romania.eu/360romania-55/canalul-dun-re-marea-neagr-1949-1953-a-155/ http://cercetati.blogspot.com/2010/09/canalul-dunare-marea-neagra.html