ASAMBLARI CU STIFTURI SI BOLTURI

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

tifturi
Organe de asamblare care pot transmite prin forma

momente de torsiune sau pot realiza fixarea axiala a butucului fata de arbore. Pot fi:

cilindrice simple filetate cu cresttura sau cu cep cilindrice crestate elastice etc.

Tipuri de stifturi

Dispunerea tifturilor cilindrice

tifturile cilindrice dispuse longitudinal in raport cu axa arborelui au o aciune similara unor pene longitudinale.
Se folosesc in cazul amplasrii pieselor la captul arborilor si transmit momente mici de torsiune; se ntrebuineaz si in cazul ajustajelor presate, ca element de sigurana.

Particularitati
La asamblarea cu tift longitudinal, stiftul

cilindric se monteaz in paralel cu axa arborelui, la captul acestuia. Prelucrarea gurii se face cu butucul si arborele asamblate iar asamblarea se mai numete cu pana circulara. Principalele solicitri sunt : forfecarea tiftului in planul de separaie, strivirea intre tift si arbore, respectiv intre tift si butuc.

Calculul asamblrii
Notnd Ft fora tangeniala la raza egala cu d/2 a tiftului, rezulta

relaia de calcul a tensiunii de forfecare: f = Ft/Af =( 2Mt/d) (1/lsds)

Strivirea intre arbore si tift se produce pe un sfert din suprafata laterala a unui cilindru. Pentru acest contact se poate aplica relaia: s = Ft/ (dsls/2)
In estimarea valorii tensiunii de strivire s-a considerat ca fora

care apasa arborele pe tift este aproximativ egala cu fora tangentiala din planul de separaie. Condiia de rezistenta este: s as respectiv f af
in care as si af sunt rezistentele admisibile pentru materialele

utilizate.

Asamblare cu tift transversal

tiftul montat transversal transmite momente de

torsiune prin forma. Prin acest tip de asamblare se poate realiza si fixarea axiala a butucului fata de arbore. Pentru calculul solicitrilor de contact se considera ca exista o distribuie liniara si uniforma a acestora att in arbore cat si in butuc
Asamblare cu tift transversal intre un arbore cu umr si un butuc de tip flana.

Calculul asamblrii
Pentru contactul tift arbore, relaia de

calcul este: Ft1 = 3Mt/2d = (s1) ds (d/2) In care Ft1 reprezint fora tangeniala, s1 rezultanta presiunilor de contact, ds diametrul tiftului, d diametrul arborelui. In reprezentarea pe desen, tiftul nu se secioneaz.

Calculul asamblrii
tiftul permite transmiterea unui moment de torsiune si totodat

blocarea reciproca a butucului fata de arbore. Montarea tiftului se face prin presare, fiind recomandata prelucrarea gurii dup introducerea butucului pe arbore. Este preferabil ca sa existe posibilitatea prelucrrii gurii in ambele moduri, att separat cat si simultan cu elementele fixate in asamblare. Pentru calculul tensiunilor de forfecare se calculeaz fora tietoare pentru diametrul d: Ft = Mt/d
Respectiv f = Ft/Af unde f reprezint efortul de forfecare, Af aria de forfecare a

tiftului.

Solicitri
Principalele tipuri de solicitri sunt :

forfecare a tiftului in planul de separaie

dintre arbore si butuc strivire intre tift si arbore sau intre stift si butuc; ncovoiere a tiftului in cazul in care asamblarea are joc intre arbore si butuc.

Proiectare
De

regula, proiectantul alege diametrul tiftului in raport cu nivelul solicitrilor si dimensiunile celorlalte elemente aflate in asamblare. Pentru asigurarea unei rezistente optime a mbinrii, se recomanda respectarea condiiei de rezistenta la forfecare in raport cu valoarea rezistentei admisibile a tiftului, care are cea mai mica seciune comparativ cu celelalte elemente de asamblat.

Modalitatea de amplasare

Atunci cnd realizarea penelor transversale si a canalelor este costisitoare, se pot utiliza tifturile transversale, simple sau crestate. Pentru autoblocarea elementelor supuse asamblrii, tifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana la 1:100.

Elemente de calcul
s = efortul unitar de strivire; Mt = momentul de torsiune; d = diametrul arborelui de calcul; d1 = diametrul penei; z = numarul de pene cilindrice; lz = lungimea penelor; as = rezistenta admisibila la strivire a materialului; lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului; f = efortul unitar; af = efortul unitar admisibil.

4M t s as dd1l z 4M t lc dd1 z as 2M t f af dd1l z

Avantaje
Simplitatea metodei, costuri reduse, nu

necesita materiale de adaos; Posibilitatea transmiterii unor momente sau fixarii simultan; Posibilitatea asamblrii unor componente greu accesibile; Permite dezasamblarea fara deteriorarea componentelor de asamblat.

Dezavantaje

Rezistenta mecanica a mbinrilor este redusa;

Necesita prelucrri permanente in componentele

de asamblat; Nu asigura o precizie suficient de buna a asamblrii.

Asamblri cu boluri
Bolurile sunt organe de asamblare care

se pot monta cu joc sau cu strngere uoara, ndeplinind funcia de sprijin si asamblare a doua sau mai multe elemente. Boltul nu preia deplasri axiale, dar poate asigura rotirea intre componentele aflate in asamblare (arbore si furca). Fixarea elementelor axial se poate realiza cu ajutorul unor elemente suplimentare (splint)

Asamblri cu boluri

Calcule
Principalele

solicitri care apar asupra bolului din asamblare sunt: strivire intre bol si cele doua elemente ale asamblrii, furca respectiv cupla; forfecare a bolului in planul de separare intre cupla si furca; ncovoiere, datorita jocului intre furca si cupla. Datorita jocului foarte redus, de regula solicitarea de ncovoiere se neglijeaz.

Calcule

Considernd o distribuie uniforma a presiunilor, formulele de calcul pentru solicitarea de strivire sunt: s1 = F/(2 db l1) s2 = F/(2 d l2) In care db reprezint diametrul bolului, iar l1 si l2 lungimile de asamblare ale bolului cu cupla, respectiv furca.

Calcule
Tensiunile de forfecare sunt date de relaia: f = F/Af = F/( d2b /2) Condiia de rezistenta este ca eforturile de calcul sa fie

inferioare valorilor tensiunilor admisibile ale materialelor utilizate pentru elementele asamblrii. Proiectantul asamblrii poate opta pentru o dimensionare constructiva, bazata pe experiena si asigurarea siguranei in exploatare, dup care se trece la verificarea valorilor pe baza de calcule analitice, lund in calcul succesiv cele trei necunoscute de baza, db si cele 2 lungimi de calcul ale bolului aflate in asamblare cu furca si cupla. Daca jocurile din asamblare sunt mari, este necesara si o verificare la ncovoierea bolului. Pentru ca asamblarea prezentata in modelul din fig. 6 sa funcioneze ca o articulaie, este necesara prezenta unui joc minim care sa asigure rotirea cuplei in raport cu furca.