Sunteți pe pagina 1din 24

Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.

.000 m de roca, din care aproximativ 1 milion m in subteran, s-au turnat 930.000 m de beton, din care 400.000 m in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice

Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane m. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).

Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Funcionare Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul

unui ru, unde poate fi prezent i o cascad se realizeaz acumularea unei energii poteniale, trasformat n energie cinetic prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceast micare de rotaie va fi transmis mai departe printr-un angrenaj de roi dinate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului ntr-un cmp magnetic, va transforma energia mecanic n energie electric.(Curentul

electric reprezint deplasarea dirijat a sarcinilor electrice.)

REDRESOARE 220 Vcc/63 A


C.H.E. Vidraru este echipata cu 4 hidrogeneratoare de 55 MW. Curentul continuu necesar bunei functionari ,in siguranta si in situatii exceptionale a echipamentelor (de ex disparitia tensiunii alternative de la toate sursele ) CHE Vidraru este prevazuta cu 3 baterii de acumulatoare, doua in subteran si una suprateran . Asigurarea alimentarii in permanenta a consumatorilor de curent continuu este vitala pentru intregul ansamblu de procese cuprins in procesul tehnologic din CHE . Intrucat redresorii actuali sunt uzati atat din punct de vedere fizic cat si moral, fara a prezenta siguranta in exploatare, se impune inlocuirea acestora cu echipamente noi de calitate si fiabilitate marita. In regim normal de exploatare al bateriilor de curent continuu, din subteran, una din cele doua bateri 220 V c.c./ 350 Ah alimenteaza consumatorii permanenti din centrala, pe cealalta fiind conectat doar iluminatul de siguranta (care se cupleaza automat la disparitia tensiunii alternative din CHE), regimul fiind schimbat lunar . Cele doua baterii A si B functioneaza in regim floating, fiind alimentate din doua redresoare RUT 1 respectiv RUT 2 . Redresorii vor asigura in paralel consumatorii de cc din centrala cat si regimurile de functionare(floating, tampon, incarcare de egalizare,incarcare de formare) a bateriilor de acumulatori cu capacitatea de 350 Ah.

2. Cerine funcionale i caracteristici tehnice


Redresorul: Cu reglaj automat capabil s funcioneze att n regim manual ct i automat

in urmatoarele regimuri de functionare: Regimul Floating : in regim automat redresorul este cuplat in paralel cu bateria si cu consumatorii de curent continuu astfel asigurandu-se mentinerea bateriei in stare incarcata si alimentarea consumatorilor. La o marire a consumului de curent continuu, redresorul sesiseaza aceasta crestere si asigura acoperirea acesteia furnizand in acelasi timp si curentul de incarcare a bateriei. Regimul Tampon: in regim manual redresorul furnizeaza o valoare impusa a curentului continuu. In acest caz, daca sarcina este mai mare dacat curentul oferit de redresor, diferenta de curent continuu va fi suportata de bateria de acumulatori, aceasta intrand in regim de descarcare. Daca curentul cerut de sarcina este mai mic decat curentul oferit de redresor, acesta va acoperi atat consumul de curent continuu cat si curentul de incarcare al bateriei.

Regimul de Incarcare: se realizeaza in regim floating si in regim tampon;


incarcarea de egalizare a bateriei se impune dupa descarcari complete sau dupa incarcari neadecvate. Regimul va trebui sa respecte urmatoarele conditii: Timpul de incarcare trebuie sa fie mai mic de 72 ore. Tensiunea de incarcare trebuie reglata la valoarea corecta specificata de furnizor. Incarcarea la tensiune constanta conduce la o menajare a bateriei si eventual cresterea duratei de viata garantate (prognozate). La cresterea temperaturii peste 55C, trebuie ca incarcarea sa fie oprita sau sa se reduca curentul de incarcare ori sa se treaca pe functionare in regim floating pentru a permite temperaturii sa scad. Incarcarea de egalizare se considera incheiata atunci cand densitatea electrolitului la 20C si tensiunea celulelor nu se modifica intr-un interval de 2h.

Condiii tehnice

: tensiunea de alimentare : 3 x 400V 10 % frecventa: 50Hz tensiunea nominal de ieire : 230 Vcc domeniul de ajustare al tensiunii de ieire : 180 250V precizia tensiunii de ieire : 0,5% curentul nominal de ieire : 63Acc caracteristica de ncrcare : IU constant pn la I = 100%In ondulaia tensiunii : <5% Uvv fara baterie in paralel protecie la scurtcircuit cu limitarea curentului la o valoare setabil intre 3 i 63 A realizarea funciilor de control i monitorizare prin microprocesor i plac de reea TCP/IP sau MODBUS -RS 485 (in vederea integrarii in sistem SCADA) protecie la influena reelei de curent alternativ rcire natural sau fortata dimensiuni de gabarit maxime : Inaltime = 1800 mm. Lime = 600 mm. Adncime = 600 mm. Putere absorbita: <22 kVA Piederi de putere: max 1.5 kW Randament: min 92% Factor de putere cos : min 0.75 repornire automat la reapariia tensiunii de alimentare (cu limitarea curentului de ncrcare) nivel de zgomot mai mic de 65 dB grad protectie: IP 20 temperatura de functionare: 0-40 oC umiditate relativa max: 75%

Funciile care trebuiesc realizate



funcionarea n paralel i redundant cu un alt redresor de acelai tip. n funcionare normal sarcina se va distribui n mod egal ntre redresoare iar n cazul defectrii unui redresor sarcina total va fi preluat de redresorul valid; monitorizarea reelei de curent alternativ cu semnalizarea unei avarii aprute; monitorizarea ieirii din funciune a redresorului cu semnalizarea defectului protecia la tensiune mrit cu semnalizarea defectului i oprirea temporizat a redresorului; controlul tensiunii minime la baterie cu semnalizarea defectului; testarea circuitului bateriei cu semnalizarea strii de defect , testarea disponibilitii bateriei; monitorizarea rezistenei de izolaie pe partea de c.c. cu semnalizarea situaiei; compensarea IxR pentru echilibrarea cderii de tensiune pe cablurile dintre redresor i baterie; comutarea automat i manual a regimului de funcionare float/boost; indicarea la cerere a curentului i tensiunii de ieire , a temperaturii redresorului i bateriei , valoarea rezistentei faa de pmnt , valorile setate pentru curent si tensiune; tensiunea de ieire s in cont de temperatura bateriei ( reglare automat funcie de temperatur).

. Centrale hidroelectrice Ansamblul de construcii i instalaii n care energia hidraulic este transformat n energie electric. n anul 2000: la nivel mondial: - puterea instalat era de 713 GW (21% din capacitatea instalat total); - energia produs a fost de 2625,9 TWh (17,96% din energia electric produs pe plan mondial); n Romnia: - puterea instalat era de 6.120 MW (27,98% din capacitatea instalat total); - energia produs a fost de 14.778 GWh (28,45% din totalul energiei electrice produse) Dup modul de amplasare al centralelor fa de sursa de ap exist: centrale pe firul apei Fig. 1.14 Hidrocentral: centrale cu acumulare:
cu acumulare sptmnal cu acumulare sezonier cu acumulare anual

centrale cu pompare-acumulare

1 lacul de acumulare; 2 baraj; 3 conducte forate; 4 centrala hidroelectric; 5 turbin hidraulic.

Puterea electric disponibil a unei centrale hidroelectrice [kW], dac Q n [m3/s] i H n [m], este

1.000 Q H t g , 102

Tipuri de turbine pentru hidrocentrale clasice: Kaplan, Francis, Pelton moderne: turbina bulb, turbina reversibil
Fig. 1.15 Turbin Kaplan 1 - corpul turbinei; 2 - axul turbinei; 3 - palet rotor; 4 - butucul rotorului; 5 - palet stator (distribuitor); 6 - carcas spiral; a - unghi de nclinare al paletelor rotorice.

Fig. 1.17 Turbin Pelton 1 - rotor; 2 - cup; 3 - injector; 4 - acul injectorului; 5 - deflector de jet.

Fig. 1.16 Turbin Francis: a) vedere lateral; b) seciune axial; 1 - rotor; 2 - palet rotoric; 3 - palet statoric (distribuitor); 4 - canal de aduciune; 5 - tub de aspiraie; 6 - carcas spiral.
1 2

1 2 3 4

4 5
6 a) 4 b) 5

Recorduri Turbine Kaplan: CHE Porile de Fier I, cu o putere unitar de 180 MW (205 MW dup retehnologizare) i total de 1.080 MW, Hc=27,3 m, debit de 8.700 m3/s, volumul acumulrii 2,2 mld m3 -

Fig. 1.18 Barajul Porile de Fier I, pe Dunre

Fig. 1.19 Dunrea la intrarea n Cazane

Turbine Francis: - CHE Vidraru, n judeul Arge. Lacul de acumulare ce conine un volum mediu de 465 milioane m3 de ap este realizat cu ajutorul unui baraj din beton n form de dublu arc, cu grosimea la baz de 25 m, grosimea sus de 6 m, nlimea de 166 m i lungimea coronamentului de 305 m. La construirea lui (anii 1962 -1966) s-au folosit 480.000 m3 de beton. Galeriile de aduciune a apei au o lungime de 43 km. Lacul rezultat are o circumferin de 56 km. - are 4 turbine Francis verticale de 55 MW, cdere total 324 m, cdere 166 m, debit Q=660 m3/s Pe rul Arge exist alte 32 de centrale hidroelectrice, cu puteri ntre 8 i 16 MW.

Fig. 1.20 Barajul Vidraru - 1.

Fig. 1.21 Barajul Vidraru - 2.

- CHE Itaipu - fluviul Parana (Brazilia - Paraguay), cu o putere unitar de 715 MW (putere total de 12.600 MW 18 grupuri), Q=700 m3/s, lungime baraj 7,76 km, nlime baraj 96 m, suprafa lac 1350 km2, volum ap 29 mld tone - asigur 26% din necesarul de energie al Braziliei i 78% din cel al Paraguayului

Fig. 1.22 Vedere general barajul Itaipu

Fig. 1.23 Conductele forate ale CHE Itaipu

Fig. 1.24 Vedere de pe barajul Itaipu

Turbine Pelton: - CHE Lotru (barajul Vidra), putere unitar 250.000 CP, www.hidroelectrica.ro - Bieudron - Elveia, puterea centralei de 1.250 MW (3 turbine de 423 MW: apa iese din injectoare cu o vitez de 690 km/h; 3 hidrogeneratoare de 465 MVA, cu turaia de 428,5 rot./min.)

Fig. 1.25 Turbina Pelton a CHE Bieudron.

Hidrogeneratoare pentru hidrocentrale sunt, n general, maini de tip sincron. Turaia generatoarelor sincrone [rot./min,] poate fi calculat cu relaia

n0 60

f , p

unde f este frecvena, n Hz; p numrul perechilor de poli. Valoarea turaiei astfel calculat se folosete pentru a se corela cu turaia turbinei care urmeaz a se cupla cu hidrogeneratorul. Turaia hidrogeneratoarelor poate avea valori ntre 50 rot./min. i 1.000 rot./min. Generatoarele cu turaie peste 200 rot./min. sunt n mod normal echipate cu o excitatoare principal montat pe chiar axul generatorului sau cu o excitatoare separat de curent continuu. Pentru turaii sub 200 rot./min. se prefer alte soluii pentru excitaie, aceasta deoarece mainile de curent continuu sunt prea voluminoase i reacia lor n scopuri de control i reglare este prea lent. n asemenea cazuri se folosesc instalaii convertizoare de mare vitez sau convertizoare cu tiristoare, care se alimenteaz de la o excitatoare rotativ de curent alternativ de tip sincron cu autoexcitaie, montat pe acelai arbore cu agregatul. Tensiunile i puterile hidrogeneratoarelor nu sunt normalizate. Cu creterea puterii cresc i tensiunile, ajungndu-se pn la 22 kV. Tensiunea aleas trebuie s corespund valorii optime impuse hidrogeneratorului i s permit realizarea unor cheltuieli ct mai mici pentru aparatajul necesar conectrii la sistemul energetic. Hidrogeneratorul trebuie s funcioneze astfel nct s se realizeze un factor de putere economic (cos =0,91) la un randament corespunztor (g=0,950,98). Hidrogeneratoarele pot fi construite pentru a funciona n poziie orizontal sau vertical.

Recorduri Hidrogeneratorul CHE Bieudron - cu o putere de 35,7 MVA / pol (465 MVA / hidrogenerator), tensiune 12 kV, curent 12.784 A, greutate 735 t.

Rul Zambezi i Cascada Victoria din (Zambia/Zimbabwe, Africa)