Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(aprilie 2002), workshop-ului international(International Consensus Workshop on Caries Clinical Trials (ICW-CCT) s-a luat ad-hoc decizia de constituire a comitetului de coordonare ICDAS, format initial din dr. Pitts i Ismail
Obiectivele ICDAS
au fost acelea de a se ajunge la un consens asupra metodelor clinice de detectare a cariei dentare (CD) printre expertii in cariologie in cadrul cercetarii clinice , in dentistica restaurativa , cea pediatrica , in cadrul sanatatii publice , disciplinelor biologice si organizatiilor de medicina dentara.
(ICDAS)
ICDAS I ICDAS II - anul 2002 - anul 2005
Membri ai comitetului:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. D. Banting H. Eggertsson K.R. Ekstrand A. Ferreira Zandon A.I. Ismail (co-chair) Longbottom N. B. Pitts (co-chair) E. Reich D. Ricketts R. Selwitz W. Sohn G. V. Topping (coordinator) D. Zero
Manual de criterii
Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005
Sponsorizat de: Institutul national de medicina dentara si cercetare cranio-faciala (National Institute of Dental and Craniofacial Research), Asociatia Americana de stomatologie (The American Dental Association), si de Aociatia internationala de cercetare in domeniul medicinei dentare (The International Association for Dental Research) Autor: Comitetul de coordonare al sistemului international de detectare si evaluare a cariei dentare ( International Caries Detection and Assessment System Coordinating Committee)
B. Coduri suprafete netede si carii adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)
usor mai opac decat smaltul normal; alb hartie, marginile incizale,varfurile cuspizilor au aspect inghetat, in timpul eruptiei petele sunt absente . mai frecvent pe dinti ce se calcifica incet, (canin,premolari,molari 2 si 3). Rar pe incisivii inferiori, Foarte rar in dentitia deciduala. Absenta.Suprafata smaltului este intacta la nivelul explorat.
Orice dinte poate fi afectat.Frecvent fata linguala a incisivilor inferiori. Poate aparea izolat. De obicei 1pana la 3 dinti afectati. Frecventa in dentitia de lapte. absenta pana la severa. Suprafata smaltului poate parea conditionata, fiind rugoasa la palpare.
Hipoplazia Depistare
Adesea invizibila in lumina puternica; Usor detectabila din incindenta tangentialacu coroana dintelui
Vizibile cel mai usor in lumina puternica in incidenta perpendiculara fata de suprafata dintelui
Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos. Aceasta va fi observata dinspre oral sau vestibular.
Exista vreo modificare de culoare de natura carioasa cand suprafata este umeda?
Poate fi codul 1 sau 0 Nu Cod = 0 Poate fi codul 1-6
DA Exista cavitate?
Da Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4
NU Exista umbra?
Coduri posibile 1 sau 2
Da Cod = 4
Nu Cod = 3
Nu Cod = 1
Da Cod = 2
Nu Cod = 5
Da Cod = 6
Codurile CARS
Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic. poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in urma unui proces carios, fata de cei absenti din alte motive . dintii devitali trebuie notati in aceeasi maniera cu cei vitali. dinti imobilizati sau cu breckets. Toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie examinate cat mai bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata este acoperita in totalitate si nu exista evidente semne de carie statusul dintelui este notat 0. in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este dintele legitim occupant al spatiului. Doar acel dinte primeste scor. atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu, doar dintele permanent este notat. toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane. Daca un dinte este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in restaurare vor fi notate separat.
Consideratii speciale:
daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita suprafata, acea suprafata va fi notata cu 7 (primul numar) desi nu lipseste toata restaurarea.
este important sa existe un cod pentru inregistrarea situatiilor in care exista cavitati care nu sunt de natura carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea sa pierdut. Poate fi argumentat ca aceste situatii sunt similare cu cele in care exista restaurari tranzitorii, desi exista conventia in anumite studiile epidemiologice ca acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari decit ca leziuni carioase. Atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o suprafata , cea mai severa leziune va dicta scorul
daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu este inclusa in cadrul unei umbre distincte ce porneste de pe suprafata meziala sau distala, atunci suprafata ocluzala este notata ca fiind normala. In orice caz, in toate celelalte circumstante examinatorul nu trebuie sa determine suprafata de origine a leziunii carioase, fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat. pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod 3) varful sferic al sondei CPI ar trebui sa depisteze o depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere partial varful sferic al sondei. Daca tot varful sondei intra in depresiune atunci codul trebuie sa fie 5, in afara cazului in care examinatorul concluzioneaza ca leziunea este in smalt, primind codul 3.
Consideratii speciale:
o umbra sub creasta marginala/in jurul foseteor sau fisurilor trebuie sa fie distincta sau colorata in gri inainte de a fi clasificata cu un cod 4. atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara de un singur proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa JCD atat in directie cervicoincizala cat si cervico-apicala , ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o leziune ce afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica de 1 mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai mare (> 50%) este notata. Cand este imposibil de estimat procentajul ambele suprafete se noteaza ca fiind carioase. o suprafata de radacina expusa, fara semen de carie, adiacenta unei coroane de invelis este notata ca fiind sanatoasa.
daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe leziuni este notata cea mai severa leziune.
toate suprafetele dintelui cu radacini integre vor fi notate cu 06.
Criterii de apreciere a cariei radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Se acorda cate un scor pentru fiecare suprafata radiculara. Fetele vestibulara, meziala, distala si orala ale radacinii fiecarui dinte vor fi clasificate dupa cum urmeaza: Cod E Daca suprafata radiculara nu poate fi vizualizata direct datorita absentei recesiunii gingivale atunci aceasta este exclusa. Suprafetele acoperite in intregime de tartru pot fi excluse sau, preferabil se inaltura tartrul putandu-se astfel determina statusul suprafetei. Indepartarea tartrului este recomandata in cazul trialurilor clinice si studiilor longitudinale.
Criterii de apreciere a cariei radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Cod 0
Suprafata radiculara nu prezinta nici o discoloratie particulara care sa se distinga de tesutul adiacent si nici nu exista un defect la nivelul JCD sau pe restul suprafetei radiculare. Suprafata radiculara are un contur anatomic natural. SAU Suprafata radiculara poate prezenta o pierdere definita a continuitatii radiculare sau a conturul anatomic al radacinii, care nu este asociat cu procesul carios. Aceasta pierdere a integritatii este asociata de obicei leziuni necariogene gen: abrazie sau eroziune. Aceste conditii de regula apar pe suprafetele vestibulare, sunt de obicei netede , stralucitoare si dure. Abrazia este caracterizata de existenta unei limite clar definite cu margini ascutite , iar eroziunea are marginile mai difuze. Niciuna dintre aceste conditii nu prezinta discoloratii.
NU E
Dupa uscarea cu aer (5sec) exista modificare de culoare (maron inchis /maron deschis sau negru
???
NU 0
exista cavitate, (pierderea de contur anatomica este mai mica de 0,5 mm)
???
NU 1
(carie necavitara)
DA 2
(carie cavitara)
NU 0
DA
???
NU 1
DA 2
cod 1, 2
Exista modificare de aspect sau textura la niv. Lez. radiculare
MOALE ACTIVA
Consideratii speciale
Atunci cand sunt afectate atat suprafata coronara cat si cea radiculara de catre o leziune carioasa care se extinde cel putin 1 mm dincolo de JCD, atat in directie incizala cat si in directie apicala, ambele suprafete sunt notate ca fiind cariate. Daca leziunea, insa nu se extinde mai mult de 1 mm, doar portiunea corornara sau radiculara afectata in proportie mai mare va primi scor (> 50 %). Daca este imposibil de calculat procentajul ambele suprafete vor primi scor de carie.
Consideratii speciale
Atunci cand o leziune carioasa de la nivelul unei suprafete radiculara se extinde dincolo de linia angulara a radacinii implicand cel putin 1/3 din distanta suprafetei adiacente, acea suprafata este considerate de asemenea cariata. Daca sunt prezente mai multe leziuni pe aceeasi suprafata radiculara, suprafata primeste scorul leziunii mai severe. Dintii devitali sunt notati in aceeasi maniera cu cei vitali.
Codul ICDAS
Leziune inactiva
Suprafata smaltului este albicioasa, maronie sau neagra.Smaltul poate fi stralucitor si este dur si neted la palparea cu varful sondei.Pentru suprafete netede,leziunile carioase sunt localizate tipic la o anumita distanta de marginea gingivala.
1, 2 sau 3
4
Dentina din cavitate este de consistenta moale sau medie la palparea cu sonda. Cavitatea poate fi stralucitoare, iar tesutul dentinar este dur la palparea cu sonda.
5 sau 6
References
Barlow W. Modelling of categorical agreement. In: Armitage P, Colton T (eds): The Encyclopedia of Biostatistics (pp. 541-545). New York: Wiley, 1998 Bishop Y, Fienberg S, Holland P. Discrete multivariate analysis: theory and practice. Cambridge, Massachusetts: MIT press; 1975. Byrt T, Bishop J, Carlin JB. Bias, prevalence and kappa. J Clin Epidemiol 1993:;423-9. Feinstein AR. Cicchetti DV. High agreement but low kappa: I. The problems of two paradoxes. J Clin Epidemiol 1990:43;543-9. Fleiss JL, Cohen, J. The equivalence of weighted kappa and the intraclass correlation coefficient as measures of reliability. Educ Psych Measurement 1973:33;613-9. Kingman A. A procedure for evaluating the reliability of a gingivitis index. J Clin Periodontol 1986;13:385-91. Maclure M, Willett WC. Misinterpretation and misuse of the kappa statistic. Am J Epidemiol 1987:126;161-9. Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new caries diagnostic system differentiating between active and inactive caries lesions. Caries Res 1999;33:252-60. Spitznagel EL, Helzer JE. A proposed solution to the base rate problem in the kappa statistic. Arch Gen Psychiat. 1985; 42:725-8. Tanner MA, Young MA. Modelling agreement among raters. J Am Stat Assoc. 1985;80:175-180. Thompson WD. Walter SD. A reappraisal of the kappa coefficient. Journal of Clinical Epidemiology. 1988a:41;949-58. Thompson WD. Walter SD. Kappa and the concept of independent errors. J Clin Epidemiol 1988b:41;969-70. Uebersax JS. Measuring diagnostic reliability: Reply to Spitznagel and Helzer (letter). Arch Gen Psychiat 1987a:44;1934. Uebersax, JS. Diversity of decision-making models and the measurement of interrater agreement. Psych Bulletin, 1987b:101;140-6. Uebersax JS. Statistical Modeling of Expert Ratings on Medical Treatment Appropriateness. J Am Stat Assoc. 1993;88:421-27. Uebersax JS.. Statistical methods for rater agreement: The tetrachoric and polychoric correlation coefficients. http://ourworld.compuserve.com/homepages/jsuebersax/tetra.htm (accessed June 24 2005).