Sunteți pe pagina 1din 61

Sistemul international de detectare si evaluare a cariei dentare

International Caries Detection and Assessment System (ICDAS)

(aprilie 2002), workshop-ului international(International Consensus Workshop on Caries Clinical Trials (ICW-CCT) s-a luat ad-hoc decizia de constituire a comitetului de coordonare ICDAS, format initial din dr. Pitts i Ismail

Obiectivele ICDAS
au fost acelea de a se ajunge la un consens asupra metodelor clinice de detectare a cariei dentare (CD) printre expertii in cariologie in cadrul cercetarii clinice , in dentistica restaurativa , cea pediatrica , in cadrul sanatatii publice , disciplinelor biologice si organizatiilor de medicina dentara.

(ICDAS)
ICDAS I ICDAS II - anul 2002 - anul 2005

Conceperea acestui sistem a fost


motivata de necesitatea existentei unui concept standartizat, ce sustine valorile bazate pe dovezi si obiectivate prin cercetare, studii epidemiologice si clinice in cadrul diagnosticului, prognosticului si in alegerea unor masuri profilactice si terapeutice eficiente din cadrul terapiei bolii carioase, atat la nivel individual cat si de sanatate publica.

Sistemul ICDAS :are rolul de a


depista cariile in functie de stadiul sau de evolutiv (incepand cu cele localizate in smalt) si se bazeaza pe urmatoarele criterii:
Topografia dintilor (fosete, santuri sau suprafete netede); Partea anatomica evaluata (coroana, radacina); Evaluarea prezentei si a gradului de afectare a unei suprafete adiacente unei sigilari/restaurari.

Obiectul cercetarii: BOALA CARIOASA

Principiile dupa care se conducere


Comitetul ICDAS sunt: integrarea, validarea tiinific, precum i utilizatea criteriilor si datelor obtinute n cercetare i alte evaluari efectuate in diverse situatii clinice.

Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005

Membri ai comitetului:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. D. Banting H. Eggertsson K.R. Ekstrand A. Ferreira Zandon A.I. Ismail (co-chair) Longbottom N. B. Pitts (co-chair) E. Reich D. Ricketts R. Selwitz W. Sohn G. V. Topping (coordinator) D. Zero

Manual de criterii
Workshop desfasurat la Baltimore, Maryland, 12-14 Martie 2005

Sponsorizat de: Institutul national de medicina dentara si cercetare cranio-faciala (National Institute of Dental and Craniofacial Research), Asociatia Americana de stomatologie (The American Dental Association), si de Aociatia internationala de cercetare in domeniul medicinei dentare (The International Association for Dental Research) Autor: Comitetul de coordonare al sistemului international de detectare si evaluare a cariei dentare ( International Caries Detection and Assessment System Coordinating Committee)

Criterii de detectare a cariei coronare primare


Rezumat : Codurile ICDAS de detectare a cariei coronare se inscriu in intervalul 0-6 in functie de severitatea leziunii. Exista variatii minore intre semnele clinice associate fiecarui cod ce depind de un numar de factori printre care si caracteristicile suprafetelor (santurile si fisurile vs. suprafete netede integre), prezenta dintilor adiacenti (suprafete meziale si distale) si prezenta sau absenta sigilarilor si restaurarilor la acel nivel. Prin urmare, o descriere detaliata a fiecarui cod este data sub urmatoarea formulare in cadrul ICDAS : santuri si fisuri; suprafete netede (mezial sau distal); suprafete netede si carii associate cu sigilari si restaurari (CARS).

codurile de baza sunt in esenta aceleasi:


Cod Descriere
0 Suprafata sanatoasa; 1 Prime modificri vizibile la nivelul smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec) sau cele strict localizate la ntlnirea dinre anuri i fosete); 2 Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului; 3 Distructie localizata la nivelul smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare dentinara); 4 Modificare de culoare(sub forma de umbra, halou ntunecat) provenite de la nivel dentinar; 5 Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a dentinei; 6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare vizibila a dentinei.

A. Coduri de carii primare coronare/radiculare


Santuri si fisuri;
ICDAS Cod

Suprafete netede (mezial sau distal);

B. Coduri suprafete netede si carii adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)

Coduri de carii primare coronare I. Santuri si fisuri


Suprafata sanatoasa: Cod 0 Nicio evidenta de carie prezenta (modificari absente sau o usoara modificare, chestionabila, a transluciditii smaltului dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde). Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi nregistrate ca sntoase. De asemenea vor fi nregistrate ca fiind sntoase suprafeele cu fisuri multiple prezentnd modificari de culoare n condiiile n care aceste modificri pot fi ntlnite i la nivelul altor anuri i fosete i care se pot asocia cu obiceiuri necariogene (consum frecvent de ceai ). In tabelul 1 sunt prezentate criterii utile de diferentiere intre opacitatile carioase si alte opacitati.

Tabel 1. Diagnosticul diferential intre formele usoare de fluoroza

dentara si opacitatile non-fluorotice ale smaltului.


Caracteristici Forma leziunii Limita Culoare Dinti afectati Forme usoare de fluoroza
Asemanare cu o umbra liniara creionata; Liniile urmeaza liniile smaltului, Formeaza capsule neregulate pe cuspizi. Umbre cu margini imperceptibile in smaltul

Opacitati non-fluorotice de smalt


Adesea forma rotunda sau ovalara

Diferenta clara de smaltul normal adiacent

usor mai opac decat smaltul normal; alb hartie, marginile incizale,varfurile cuspizilor au aspect inghetat, in timpul eruptiei petele sunt absente . mai frecvent pe dinti ce se calcifica incet, (canin,premolari,molari 2 si 3). Rar pe incisivii inferiori, Foarte rar in dentitia deciduala. Absenta.Suprafata smaltului este intacta la nivelul explorat.

Pigmentari uzuale in timpul eruptiei, galbencrem pana la rosu-orange

Orice dinte poate fi afectat.Frecvent fata linguala a incisivilor inferiori. Poate aparea izolat. De obicei 1pana la 3 dinti afectati. Frecventa in dentitia de lapte. absenta pana la severa. Suprafata smaltului poate parea conditionata, fiind rugoasa la palpare.

Hipoplazia Depistare

Adesea invizibila in lumina puternica; Usor detectabila din incindenta tangentialacu coroana dintelui

Vizibile cel mai usor in lumina puternica in incidenta perpendiculara fata de suprafata dintelui

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Prime modificari(Modificari primare) vizibile la nivelul smaltului: Cod 1 Codul 1 este atribuit pentru urmatoarele santuri si fisuri: Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos. SAU Cand apare o modificare de culoare datorat leziunii carioase care difer de aspectul clinic al smalului sntos localizat la ntlnirea dintre anuri i fosete, vizibil indiferent daca suprafata este umeda sau uscata. Aspectul acestor zone cariate difer de pigmentarea anurilor i fosetelor care a fost mentionat la codul 0.

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului: Cod 2
Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Cnd dintele este umed se poate observa o opacitate carioas (leziune de tip white-spot) si/sau coloraie maronie carioas mai mari decat anurile i fosetele (nota: leziunea trebuie s fie vizibil i cnd dintele este uscat).

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei sau a prezenei haloului de la nivel dentinar: Cod 3
In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-spot) sau coloratii carioase maronii(brown-spot) mai mari decat anurile i fosetele. Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau ntre acestea. Aceasta modificri vizuale sunt o dovad a demineralizarii la nivelul intrarii n anuri, fosete, fisuri (pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) i cu toate c anurile i fosetele apar substanial sau nenatural de largi dect normal, dentina NU este vizibil pe pereii sau la baza cavitii sau a discontinuitii. n caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizual se pot folosi sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafea dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest lucru este obinut prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul anurilor i fosetelor suspecte, o discontinuitate limitat fiind detectat atunci cnd vrful sondei cade n cavitatea sau discontinuitatea de pe suprafaa smalului.

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Modificari de culoare (halou ntunecat) la nivel dentinar cu sau fara distructie localizat in smalt: Cod 4
Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fr prezena unor semne de distrucie localizat (pierderea continuitii suprafeei fr expunerea dentinei. Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed. Zona ntunecat poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie s reprezinte n mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata examinat. Daca in opinia examinatorului leziunea carioasa a pornit de pe o suprafata adiacenta celei evaluate si la nivelul suprafetei evaluate nu exista nici o dovad privind prezena unei leziuni carioase, aceasta suprafata va primi codul 0.
Codurile 3 si 4 pot varia histologic in profunzime, unul fiind mai profund decat celalalt si vice-versa. Aceast lucru depinde de populaie i de proprietatile smaltului. De exemplu, smaltul mai transparent si mai subtire al dintilor deciduali poate permite vizibilitatea discoloratiei dentinare inainte de apariia distructiei smalului. Oricum, in majoritatea cazurilor codul 4 se caracterizeaza printr-o profunzime mai mare in dentina decat codul 3.

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Leziune cavitara cu dentina vizibila: Cod 5
Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente. Dintele vizualizat umed poate prezenta zone intunecate de dentina vizibile prin smalt. Odata uscat timp de 5 secunde apare o pierdere evident clinic a structurii dentare la nivelul intrrii n fisur sau an- o cavitate clar. Exista dovezi vizuale clare privind demineralizarea (pereii fiind opaci (albi), maronii sau brun nchis) la intrarea sau la ntlnirea anurilor, fosetelor sau fisurilor, n opinia examinatorului dentina fiind expus. Sondele WHO/CPI/PSR pot fi utilizate pentru confirmarea prezenei unei cavitati aparente in dentina prin alunecarea vrfului rotunjit de-a lungul anurilor i fosetelor suspecte, o cavitate dentinar fiind detectat atunci cnd vrful sondei intr n deschiderea cavitii, n opinia examinatorului baza fiind n dentin (In santuri si fisuri grosimea normala a smaltului este intre 0,5-1 mm, dentina pulpar profund neputnd fi atins cu sonda).

Coduri de carii primare coronare Santuri si fisuri


Cavitate distinct extinsa cu expunerea dentinei: Cod 6
Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este profunda si larg iar dentina este clar vizibila pe pereti si la nivelul bazei. O cavitate extins implica cel putin jumatate din suprafata dintelui sau e posibil s ajung la nivel pulpar

Coduri de carii primare coronare II. Suprafete netede (mezial si distal)


Necesit examinarea vizul dinspre ocluzal, vestibular, oral. Suprafa dentar sntoas: Cod 0 Nu ar trebuie sa fie niciun indiciu de carie (modificari absente sau o usoara modificare, chestionabila, a transluciditii smaltului dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde). Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi nregistrate ca sntoase.

Coduri de carii primare coronare II. Suprafete netede (mezial si distal)


Prime modificari smaltului: Cod 1 vizibile la nivelul

Cand suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioas sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sntos. Aceasta va fi observata dinspre oral sau vestibular.

Coduri de carii primare coronare


Suprafete netede (mezial si distal)
Modificari vizibile in smalt cand dintele este umed: Cod 2
Se poate observa o opacitate carioas (leziune de tip white-spot) si/sau coloraie maronie carioas (nota: leziunea este vizibil i pe suprafaa uscat). Aceasta leziune poate fi vizibila direct din direie vestibular sau lingual, iar privita dinspre ocluzal ea poate fi perceputa ca o umbra vizibil dinspre cresta marginal.

Coduri de carii primare coronare


Suprafete netede (mezial si distal)
Distructie initiala a smaltului datorata cariei fara expunerea dentinei: Cod 3
Odata uscat pentru 5 secunde dintele prezinta pierdere clar a integritatii smaltului vizibila din directie vestibulara sau orala. Daca exista dubii, pentru confirmarea evaluarii se foloseste sonda CPI trecut uor de-a lungul suprafeei pentru a confirma pierderea integritii suprafetei.

Coduri de carii primare coronare


Suprafete netede (mezial si distal)
Modificari de culoare (halou intunecat) la nivel dentinar cu sau fara distructie localizat in smalt: Cod 4
Aceasta leziune apare sub forma unei umbre sau discoloratii dentinare vizibile pe la nivelul unei creste marginale intacte sau a peretilor orali sau vestibulari de smalt. Aceasta leziune este adesea mai usor vizibila cnd dintele este hidratat. Zona intunecata este o umbra intrinseca care poate aprea de culoare gri, albastru sau brun.

Coduri de carii primare coronare


Suprafete netede (mezial si distal)
Cavitate distincta cu dentina vizibila: Cod 5.
Prezenta unei cavitati la nivelul smaltului opac sau colorat (albicios sau brun) cu expunerea dentinei , in opinia examinatorului. Daca existe dubii sau este necesara confirmarea evaluarii se poate folosi sonda CPI pentru confirmarea prezenei cavitatii aparente in dentina. Acest lucru este obinut prin trecerea uoar a vrfului rotunjit al sondei de-a lungul suprafeei i cavitatea dentinar este detectat dac vrful sondei ptrunde prin deschidere, n opinia examinatorului baza fiind situat n dentin.

Coduri de carii primare coronare


Suprafete netede (mezial si distal)
Cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila: Cod 6.
Pierdere evidenta de structura dentara cu o cavitate profunda sau intinsa in suprafata cu dentina vizibila atata pe pereti cat si la nivelul bazei acesteia. Creasta marginala poate fi sau nu prezenta; o cavitate extinsa implica cel putin o jumatate din suprafata dentara sau o posibila atingere a pulpei.

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Suprafa dentar sntoas: Cod O
Nu ar trebuie sa fie niciun indiciu de carie (modificari absente sau o usoara modificare, chestionabila, a transluciditii smaltului dupa uscare prelungita timp sugerat de deshidratare 5 secunde). Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentar (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi nregistrate ca sntoase.

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Prime modificari vizibile la nivelul smaltului: Cod 1
La examinarea dintelui umezit nu exist nici un o diferen de culoare care s fie atribuit activitii carioase, dar dup uscarea prelungit cu aer se observ o opacitate care nu se nscrie n aspectul smalului normal

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Modificari vizuale clare la nivelul smaltului la examinarea suprafetei umezite Cod 2


Exista o opacitate sau coloratie carioasa care nu se nscrie n aspectul normal al smaltului (not: leziunea este vizibil i dup uscare). Leziunea este localizata in aproprierea marginii gingivale (la nivelul sau la maxim 1 mm de aceasta).

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Distructie localizat a smaltului datorata cariei fara expunerea dentinei: Cod 3
Odata uscat pentru 5 secunde dintele prezinta pierdere distincta a integritatii smaltului fr expunerea dentinei Daca exista dubii sau pentru confirmarea evaluarii se foloseste sonda CPI folosita fara presiune digitala, cu care se verifica integritatea suprafetei.

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Modificari de culoare la nivel dentinar cu sau fara distructia smaltului: Cod 4


Aceasta leziune apare sub forma unei umbre sau discoloratii dentinare vizibile prin suprafata smaltului dincolo de leziunea white sau brown spot care poate arata sau nu distructie localizata. Aceasta leziune este adesea mai usor vizibila in stare umeda a dintelui. Zona intunecata este o umbra intrinseca de culoare gri, albastra sau maron.

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Cavitate distincta cu dentina vizibila: Cod 5.
Prezenta unei cavitati la nivelul smaltului opac sau discolorat cu expunerea dentinei. Daca existe dubii sau este necesara confirmarea evaluarii se poate folosi sonda CPI fara aplixare presiunii digitale pentru detectarea cavitatii prezente in dentina.

Coduri de carii primare coronare


III. Suprafete netede (vestibular si oral) si examinare directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Cavitate profunda cu dentina vizibila: Cod 6


Pierdere evidenta de structura dentara cu o cavitate profunda sau intinsa in suprafata cu dentina vizibila atata pe pereti cat si la nivelul bazei acesteia. O cavitate extinsa implica cel putin o jumatate din suprafata dentara sau o posibila atingere a pulpei.

Exista vreo modificare de culoare de natura carioasa cand suprafata este umeda?
Poate fi codul 1 sau 0 Nu Cod = 0 Poate fi codul 1-6

Nu Leziune carioasa cand suprafata este uscata?

DA Exista cavitate?

Da Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4

Coduri posibile 3.5.6

NU Exista umbra?
Coduri posibile 1 sau 2

DA Dentina este expusa?

NU EXtindere dincolo de santuri si fosete?

Da Cod = 4

Nu Cod = 3

DA Este implicata mai mult de din suprafata?

Nu Cod = 1

Da Cod = 2

Nu Cod = 5

Da Cod = 6

B. Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)

Codurile CARS

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Suprafat sntoas a unui dinte adiacent unei restaurri sau sigilri: Cod 0 Suprafa sntoas adiacent unei restaurri sau sigilri. Nu ar trebui sa fie nici o evidena de carie (sau sa existe o modificare chestionabil a transparenei smaului dupa o uscare prelungit cu aerul (timp de 5 secunde). Suprafeele cu defecte marginale mai puin de 0,5 mm lime (nu permit patrunderea vrfului sondei CPI), Defecte de dezvoltare sau leziuni necariogene, precum hipoplazia, fluoroza, atriia, abrazia, eroziunea i coloraiile intrinseci sau extrinseci vor fi inregistrate cu cod 0. Marginile modificate de culoare associate cu obiceiurile non-carioase (de exemplu consumul frecvent de ceai) i care nu prezint semne de demineralizare vor fi notate ca sntoase cod 0 .

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Modificri vizuale la nivelul smalului adiacente unor sigilri sau restaurri : Cod 1 Cnd suprafaa este umed nu exist nici o dovad de modificare a culorii n sensul activitii carioase, dar dupa uscarea prelungit cu aer este vizibil o opacitate sau discoloraie compatibil cu demineralizarea i incompatibil cu o suprafa sntoas a smalului.

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Modificri vizuale distincte n smalt sau dentina adiacente marginilor unor sigilari sau restaurari: Cod 2
Daca marginea restaurarii este plasata in smalt dintele trebuie vizualizat umed. Daca apare o opacitate compatibila cu demineralizarea sau o alta modificare de culoare de natura cariogena , iar suprafata smaltului este modificat inregistram codul 2 (leziunea este vizibila si cand dintele este uscat). Daca marginile rastaurarii sunt plasate in dentina: Cod 2 este oferit modificarilor de culoare de natura cariogen aspectul carora nu este cel de dentina sau cement sanatos.

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Defectele carioase mai mici de 0,5 mm in smalt/dentina/cement, cu semne de cod 2, adiacente restaurarilor/sigilarilor : Cod 3 Cavitatie la nivelul marginilor restaurarii sau sigilarii mai mica de 0,5 mm, cumulate cu aparitia unei opacitati sau discoloratii compatibila cu demineralizarea si avand o suprafata a smaltului modificata sau o umbra de discoloratie dentinara.

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Carii secundare marginale in smalt, dentina sau cement adiacente restaurarilor/sigilarilor cu modificari de coluoare (umbr, halou) de la nivelul dentinei: Cod 4 Suprafata dintelui poate avea caracteristicile unui cod 2 si are o umbra discoloristica dentinara vizibila printr-un smalt aparent intact sau cu subminare localizata a smaltului dar fara vizibilitatea dentinei. Aceasta caracteristica este de obicei vazuta mai usor cand dintele este umed si este o umbra intrinseca inchisa la culoare gri, albastra, portocalie sau maron. Aceasta leziune trebuie diferentiata de umbra data de amalgam.

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Cavitate distincta adiacenta restaurarii/sigilarii: Cod 5
Cavitate distincta adiacenta unei sigilari/reastaurari cu dentina expusa, cu eventuale semne prezente de cod 4, avand un spatiu mai mare de 0,5 mm in suprafata; SAU In acele cazuri in care marginile nu sunt vizibile, exista o evidenta discontinuitate la nivelul marginilor restaurarii sau sigilarii si substanta dentinara este detectata prin introducerea varfului sondei (de 0,5 mm) de-a lungul marginilor restaurarilor sau sigilarilor.

Criterii de detectare a cariilor adiacente unor restaurari sau sigilari (CARS)


Cavitate distincta extinsa si dentina vizibila: Cod 6 Pierdere evidenta a structurii dentare, cavitatea poate fi extinsa in profunzime sau suprafata iar dentina este vizibila clar, atat pe peretii cavitatii cat si la nivelul bazei.

Metoda codului din doua cifre ICDAS


Un sistem de coduri format din doua cifre este utilizat in diagnosticare astfel: prima cifra indica restaurarea sau sigilarea, a doua indica codul de carie. De ex: un dinte restaurat cu amalgam care prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46 un dinte fara restaurari dar cu o cavitate vizibila va fi notat = 06.

Sistemul de coduri restaurari/sigilari recomandat este:


0 = suprafata sanatoasa nerestaurata sau nesigilata 1 = sigilare partial prezenta 2 = sigilare prezenta in totalitate 3 = restaurare fizionomica 4 = restaurare din amalgam 5 = coroana metalica de invelis 6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete 7 = restauratie pierduta sau fracturata 8 = restauratie temporara 9 = este folosit in urmatoarele conditii: 96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa 97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate 97) 98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi notate 98) 99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic. poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in urma unui proces carios, fata de cei absenti din alte motive . dintii devitali trebuie notati in aceeasi maniera cu cei vitali. dinti imobilizati sau cu breckets. Toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie examinate cat mai bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata este acoperita in totalitate si nu exista evidente semne de carie statusul dintelui este notat 0. in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este dintele legitim occupant al spatiului. Doar acel dinte primeste scor. atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu, doar dintele permanent este notat. toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane. Daca un dinte este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in restaurare vor fi notate separat.

Consideratii speciale:
daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita suprafata, acea suprafata va fi notata cu 7 (primul numar) desi nu lipseste toata restaurarea.

este important sa existe un cod pentru inregistrarea situatiilor in care exista cavitati care nu sunt de natura carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea sa pierdut. Poate fi argumentat ca aceste situatii sunt similare cu cele in care exista restaurari tranzitorii, desi exista conventia in anumite studiile epidemiologice ca acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari decit ca leziuni carioase. Atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o suprafata , cea mai severa leziune va dicta scorul
daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu este inclusa in cadrul unei umbre distincte ce porneste de pe suprafata meziala sau distala, atunci suprafata ocluzala este notata ca fiind normala. In orice caz, in toate celelalte circumstante examinatorul nu trebuie sa determine suprafata de origine a leziunii carioase, fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat. pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod 3) varful sferic al sondei CPI ar trebui sa depisteze o depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere partial varful sferic al sondei. Daca tot varful sondei intra in depresiune atunci codul trebuie sa fie 5, in afara cazului in care examinatorul concluzioneaza ca leziunea este in smalt, primind codul 3.

Consideratii speciale:
o umbra sub creasta marginala/in jurul foseteor sau fisurilor trebuie sa fie distincta sau colorata in gri inainte de a fi clasificata cu un cod 4. atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara de un singur proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa JCD atat in directie cervicoincizala cat si cervico-apicala , ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o leziune ce afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica de 1 mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai mare (> 50%) este notata. Cand este imposibil de estimat procentajul ambele suprafete se noteaza ca fiind carioase. o suprafata de radacina expusa, fara semen de carie, adiacenta unei coroane de invelis este notata ca fiind sanatoasa.

daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe leziuni este notata cea mai severa leziune.
toate suprafetele dintelui cu radacini integre vor fi notate cu 06.

Criterii de apreciere a cariei radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Se acorda cate un scor pentru fiecare suprafata radiculara. Fetele vestibulara, meziala, distala si orala ale radacinii fiecarui dinte vor fi clasificate dupa cum urmeaza: Cod E Daca suprafata radiculara nu poate fi vizualizata direct datorita absentei recesiunii gingivale atunci aceasta este exclusa. Suprafetele acoperite in intregime de tartru pot fi excluse sau, preferabil se inaltura tartrul putandu-se astfel determina statusul suprafetei. Indepartarea tartrului este recomandata in cazul trialurilor clinice si studiilor longitudinale.

Criterii de apreciere a cariei radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Cod 0
Suprafata radiculara nu prezinta nici o discoloratie particulara care sa se distinga de tesutul adiacent si nici nu exista un defect la nivelul JCD sau pe restul suprafetei radiculare. Suprafata radiculara are un contur anatomic natural. SAU Suprafata radiculara poate prezenta o pierdere definita a continuitatii radiculare sau a conturul anatomic al radacinii, care nu este asociat cu procesul carios. Aceasta pierdere a integritatii este asociata de obicei leziuni necariogene gen: abrazie sau eroziune. Aceste conditii de regula apar pe suprafetele vestibulare, sunt de obicei netede , stralucitoare si dure. Abrazia este caracterizata de existenta unei limite clar definite cu margini ascutite , iar eroziunea are marginile mai difuze. Niciuna dintre aceste conditii nu prezinta discoloratii.

radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare


Cod 1 Exista o zona clar modificata de culoare la nivelul suprafetei radiculare sau al JCD (maron inchis /maron deschis sau negru) dar nu exista cavitate (pierderea de contur anatomica este mai mica de 0,5 mm).

radiculare Coduri de detectare si clasificare a leziunilor carioase de la nivelul suprafetelor radiculare


Cod 2 Exista o zona clar modificata de culoare la nivelul suprafetei radiculare sau al JCD (maron deschis/ maron inchis si negru) iar cavitatea este prezenta , pierderea conturului anatomic este mai mare sau egal cu 0,5 mm.

Carii de suprafata radiculara vizibila directa ?? ?

NU E

Arbore decizional pentru cariile primare de suprafata radiculara


DA

Dupa uscarea cu aer (5sec) exista modificare de culoare (maron inchis /maron deschis sau negru

- util examinatorilor in stabilirea


corecta a codurilor pentru cariile radiculare:
DA

???

NU 0

exista cavitate, (pierderea de contur anatomica este mai mica de 0,5 mm)

???
NU 1
(carie necavitara)

DA 2
(carie cavitara)

Carii adiacente unor restaurari radiculare


Atunci cand o suprafata radiculara este restaurata si exista carii adiacente restauratiei , suprafata este notata ca fiind cariata. Criteriile pentru cariile asociate cu restaurari radiculare sunt aceleasi ca cele pentru de pe suprafetele radiculare nerestaurate.

Exista o modificare de culoare adiacenta unei restaurari radiculare ???

Urmatoarea diagrama va ajuta examinatorul sa ia o decizie de notare

NU 0

DA

cariilor adiacente unor suprafete radiculare restaurate.


corecta a

Este prezent fenomenul de cavitatie (pierdere de contur anatomic (0,5mm)

???

NU 1

DA 2

Activitatea cariilor radiculare


Caracteristicile bazei ariei modificate de culoare de la nivelul suprafetei radiculare pot fi folosite pentru a determina daca leziunea carioasa radiculara este activa sau nu. Aceste caracteristici includ: textura (neted/rugos), aspectul (stralucitor sau lucios/ mat sau nelucios) perceptia la sondaj (moale,mediu sau dur). Cariile radiculare active sunt de regula localizate la 2 mm de creasta marginala gingivala.

Pentru ambele coduri:

cod 1, 2
Exista modificare de aspect sau textura la niv. Lez. radiculare

Neteda,lucioasa CARIE INACTIVA

Aspru, mat, nelucios

Urmatoarea diagrama este utila in determinarea activitatii proceselor carioase radiculare:

ACTIVA Cum este perceputa consistenta leziunii la palpare

Moale ca pielea ??????

Arbore decizional pentru stabilirea activitatii cariilor radiculare

MOALE ACTIVA

Consideratii speciale
Atunci cand sunt afectate atat suprafata coronara cat si cea radiculara de catre o leziune carioasa care se extinde cel putin 1 mm dincolo de JCD, atat in directie incizala cat si in directie apicala, ambele suprafete sunt notate ca fiind cariate. Daca leziunea, insa nu se extinde mai mult de 1 mm, doar portiunea corornara sau radiculara afectata in proportie mai mare va primi scor (> 50 %). Daca este imposibil de calculat procentajul ambele suprafete vor primi scor de carie.

Consideratii speciale
Atunci cand o leziune carioasa de la nivelul unei suprafete radiculara se extinde dincolo de linia angulara a radacinii implicand cel putin 1/3 din distanta suprafetei adiacente, acea suprafata este considerate de asemenea cariata. Daca sunt prezente mai multe leziuni pe aceeasi suprafata radiculara, suprafata primeste scorul leziunii mai severe. Dintii devitali sunt notati in aceeasi maniera cu cei vitali.

Planul preliminar pentru evaluare ICDAS a activitatii leziunilor carioase


Definitie de lucru O leziune activa este considerata a avea o probabilitate mai mare de tranzitie (progresie,regresie sau oprire in evolutie) decat o leziune inactiva. O leziune inactiva este considerata a avea o probabilitate de tranzitie mai mica decat o leziune activa. Observatiile clinice ce trebuie luate in considerare pentru evaluarea activitatilor leziunilor in smalt se bazeaza pe o modificare a criteriilor activitatii lezionale ( Nyvad 1999) si include: aspectul visual, simtul tactil si potentialul acumularii de placa.

Codul ICDAS

Caracteristicile leziunii Leziune activa


Suprafata smaltului este opac albicioasa / galbuie cu pierderea lustrului;la palparea cu sonda suprafata este rugoasa.Leziunea se afla intr-o arie de stagnare a placii bacteriene,exemplu santuri si fosete, in aproprierea gingiei si suprafetei aproximale sub punctul de contact. Probabil active

Leziune inactiva
Suprafata smaltului este albicioasa, maronie sau neagra.Smaltul poate fi stralucitor si este dur si neted la palparea cu varful sondei.Pentru suprafete netede,leziunile carioase sunt localizate tipic la o anumita distanta de marginea gingivala.

1, 2 sau 3

4
Dentina din cavitate este de consistenta moale sau medie la palparea cu sonda. Cavitatea poate fi stralucitoare, iar tesutul dentinar este dur la palparea cu sonda.

5 sau 6

Recomandari pentru examinatori


Comitetul ICDAS recomanda urmatorul program de antrenament:
o jumatate de zi de prezentari Power Point si discutii pe tema codurilor ICDAS si protocolului de examinare. cel putin 2 zile de training care va include examinarea unui set de subiecti cu suprafete afectate ce se inscriu in codurile 1-5 ICDAS. rezultatele fiecarei examinari trebuie revazute pentru a vedea diferentele de interpretare, examinarile trebuie repetate pana se ajunge la un rezultat unanim. acest exercitiu trebuie supravegheat de un examinator senior. o parte din acest exercitiu poate include dinti extrasi, dar trebuie sa includa obligatoriu si subiecti vii. 2 zile de evaluare a subiectilor vii ce prezinta leziuni carioase cu severitate variabila intre 1 si 5 ICDAS. C cel putin 20 de pacienti trebuie sa fie examinati de catre un singur om si de catre un examinator senior examinatorul senior este un dentist cu experienta in utilizarea ICDAS, are grad superior (Kappa = 0,75 +) si a fost calibrat de catre un alt examinator ICDAS. in unele studii un examinator senior poate lucra in paralel cu alti examinatori pentru a ajunge la o decizie finala.Termenul de examinator senior se refera la standardul la care trebuie sa ajunga ceilalti examinatori din studiu. raportul studiului trebuie sa ofere detaliile asupura exercitiului de calibrare si asupra examinatorilor seniori.

References
Barlow W. Modelling of categorical agreement. In: Armitage P, Colton T (eds): The Encyclopedia of Biostatistics (pp. 541-545). New York: Wiley, 1998 Bishop Y, Fienberg S, Holland P. Discrete multivariate analysis: theory and practice. Cambridge, Massachusetts: MIT press; 1975. Byrt T, Bishop J, Carlin JB. Bias, prevalence and kappa. J Clin Epidemiol 1993:;423-9. Feinstein AR. Cicchetti DV. High agreement but low kappa: I. The problems of two paradoxes. J Clin Epidemiol 1990:43;543-9. Fleiss JL, Cohen, J. The equivalence of weighted kappa and the intraclass correlation coefficient as measures of reliability. Educ Psych Measurement 1973:33;613-9. Kingman A. A procedure for evaluating the reliability of a gingivitis index. J Clin Periodontol 1986;13:385-91. Maclure M, Willett WC. Misinterpretation and misuse of the kappa statistic. Am J Epidemiol 1987:126;161-9. Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new caries diagnostic system differentiating between active and inactive caries lesions. Caries Res 1999;33:252-60. Spitznagel EL, Helzer JE. A proposed solution to the base rate problem in the kappa statistic. Arch Gen Psychiat. 1985; 42:725-8. Tanner MA, Young MA. Modelling agreement among raters. J Am Stat Assoc. 1985;80:175-180. Thompson WD. Walter SD. A reappraisal of the kappa coefficient. Journal of Clinical Epidemiology. 1988a:41;949-58. Thompson WD. Walter SD. Kappa and the concept of independent errors. J Clin Epidemiol 1988b:41;969-70. Uebersax JS. Measuring diagnostic reliability: Reply to Spitznagel and Helzer (letter). Arch Gen Psychiat 1987a:44;1934. Uebersax, JS. Diversity of decision-making models and the measurement of interrater agreement. Psych Bulletin, 1987b:101;140-6. Uebersax JS. Statistical Modeling of Expert Ratings on Medical Treatment Appropriateness. J Am Stat Assoc. 1993;88:421-27. Uebersax JS.. Statistical methods for rater agreement: The tetrachoric and polychoric correlation coefficients. http://ourworld.compuserve.com/homepages/jsuebersax/tetra.htm (accessed June 24 2005).