Sunteți pe pagina 1din 43

Igiena sarcinii

IGIENA SARCINII
cuprinde totalitatea masurilor igienico-dietetice ce participa la o evolutie normala a sarcinii,a nasterii si a lauziei; este de fapt una dintre masurile profilactice importante pentru protectia femeii insarcinate si a fatului in uter.

Igiena sistemului nervos

Sanatatea neuropsihica, precum si capacitatea normala functionala a creierului, trebuie considerate ca o conditie de baza in realizarea sanatatii. Trebuie evitate: o viata intensa, zbuciumata, cu surmenaj fizic si psihic, nerespectarea orarului de somn (calitativ si cantitativ), lectura si discutiile triste, deprimante emotii, stresuri sau dizarmonii afective care au o influenta negativa asupra contractilitatii uterine si a circulatiei generale

excitatiile dureroase, fie ele intense fie slabe, dar persistente, zgomotele obositoare, sunt factori nocivi ce creeaza o inductie negativa a scoartei cerebrale. factorii atmosferici vatamatori cum sunt: frigul, umezeala, praful, caldura excesiva, aerul viciat, cat si diferite substante toxice, compromit sistemul nervos, slabindu-l, favorizand astfel aparitia starilor patologice.

In timpul graviditatii exista o reactivitate speciala a sistemului nervos. in trimestrul I de sarcina, apare oboseala si somnolenta cauzate probabil de nivelul crescut al progesteronului. Tot de origine nervoasa sunt si greturile si uneori varsaturile din aceasta perioada de sarcina conditionate de nivelul crescut al hormonilor estrogeni. in timpul trimestrului II de sarcina, se instaleaza o stare de buna dispozitie, euforie. in trimestrul III de sarcina apar unele manifestari depresive si o stare de oboseala cronica.

Igiena alimentatiei gravidei


Plecand de la principiul ca sarcina este un fenomen fiziologic, regimul alimentar nu ar trebui sa se deosebeasca de cel obisnuit (totusi nu se pot desconsidera conditiile speciale care apar in cursul sarcinii in ceea ce priveste metabolismele,). Necesitatea de calorii a femeii gravide se apreciaz c trebuie s fie cu 10 -15% mai mare ca la femeia adult negravid. Organismul matern nu trebuie incarcat. Polifagia (dorinta de manca in exces) si polidipsia (dorinta de a bea in exces) trebuie stapanite. Se asteapta o crestere in greutate de 10-12 kg in 9 luni.

Proteinele
sunt absolut necesare, mai ales in a doua jumatate a sarcinii ; necesitile de proteine sunt de 60 -100 g dup vrsta femeii i activitatea fizic pe care o exercit. din care 50 g sa fie de origine animala; se pot lua din carne, lapte, oua, peste, cartofi si cereale; in nefropatiile de sarcina si in starile preeclamptice, proteinemia este scazuta si favorizeaza retentia de apa.

Glucidele
produc energia de care are nevoie organismul. la gravida asigura substratul energetic muscular si intaresc proprietatea antitoxica a ficatului. se pot lua sub forma de zahar, sub forma vegetala sau sub forma de paste fainoase. ca si proteinele, glucidele sunt necesare, in special, in a doua jumatate a sarcinii. necesarul zilnic este de 350-400 g.

Lipidele.
sunt mai putin recomandate in cursul sarcinii, desi au o mare putere calorica. necesarul de lipide animale si vegetale se apreciaza la 50-100 g zilnic. surplusul de lipide produce o supraincarcare a ficatului, si asa suprasolicitat in sarcina. Din acest motiv nu se recomanda gravidei lipide in exces care, pe langa influenta asupra functiilor ficatului, pot genera si agrava o disgravidie tardiva. se prefera untul, bogat in vitamina A si B2.

Aportul hidric
necesarul de lichide se apreciaza la 600-1 000 ml pe zi. este recomandabila reducerea lichidelor, ca si a sarii, in ultimele luni de sarcina. spre finele sarcinii esuturile au tendina s rein mai mult apa ca inainte de graviditate, este ceea ce se numete "imbibiia gravidic". unii obstetricieni recomand limitarea lichidelor spre finele sarcinii, dar problema nu trebuie simplificat numai la aportul apei ci trebuie privit problema echilibrului electrolitic.

al alimentelor este de o important deosebita pentru buna evolutie a sarcinii si a dezvoltarii fatului. In cantitati mari unele vitamine pot fi toxice: - Vit. A (malformatii nervoase, scheletice, cardiovasculare, gastrointestinale, genitourinare), - Vit. B6, C (scorbut neonatal), - Vit. D (hipercalcemia cu restrictia cresterii fetale, stenoza aortica supravalvulara, facies specific).

Continutul vitaminic

Vitamina A
-

este necesara pentru cresterea si buna functionare a tesuturilor epiteliale si in metabolismul calciului. ratia zilnica va fi de 6 000-8 000 U.I. in graviditate si lactatie. se gaseste in unt, galbenus, ficat de vitel, rosii, spanac si morcovi. carenta in aceasta vitamina poate duce la avorturi spontane si la disgravidii in prima perioada a sarcinii.

Vitamina B1
-participa la desfasurarea normala a unor procese metabolice de baza. -tiamina intervine in metabolismul acidului lactic -stabileste corelatia dintre metabolismul glucidic si lipidic -necesarul fiziologic este de 25-100 mg/zi. -se gaseste in carnea de porc, oua, nuci, fructe uscate, paine integrala, varza,telina, spanac. -este necesara in contractiile uterine din timpul nasterii. -lipsa ei poate produce mialgii (dureri musculare), nevrite (inflamatia unui nerv), polinevrite, edeme (iesirea de lichid intesuturi).

Vitamina C
-

participa in procesul de prelucrarea al glucozei in ficat si la procesul de calcificare, alaturi de vitamina D. favorizeaza coagularea sangelui, resorbtia fierului in intestin, maturarea hematiilor,dezvoltarea leucocitelor si trombocitelor. ratia zilnica normala este de 100 mg/zi. se gaseste in toate legumele verzi si in lapte. creste rezistenta organismului la infectii si combate anemia. scaderea ei poate duce la avorturi repetate si stari de oboseala.

Vitamina D2.
actiunea sa este strans legata de cea a calciului si a fosforului. lipsa ei produce rahitism la nou-nascut si o tonicitate redusa a musculaturii; in tratamentul profilactic, la gravide, se administreaza, in ultimele trei-patru luni de sarcina si apoi, in cursul alaptarii, zilnic cate 1 0001 500 U.I. vitamina D2. administrarea abuziva de vitamina D2 este riscanta in timpul graviditatii deoarece poate produce o osificare intrauterina. vitamina D2 necesara zilnic in sarcina este de 400-800 U.I. se gaseste in lapte, unt, ficat si untura de peste.

Vitamina E
- are proprietati antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grasimi si vitamina A. - mareste capacitatea de aparare a organismului, actioneaza similar cu progesteronul. - in concluzie, are un, rol deosebit in mentinerea sarcinii. - se gaseste in legumele verzi, galbenus, lapte, unt.

Sodiul
se gaseste in alimente in cantitate suficienta, asa incat nu este nevoie de a fi adaugata in plus in alimentatie, cunoscuta fiind tendinta gravidei de a o retine in tesuturi. exist o tendin de retenie a sodiului n ultimul trimestru al graviditii i se pare ca nivelul crescut al unora dintre corticoizi este cauza acestei reineri. ca o consecin a acestei reineri se produce o cretere a lichidelor extracelulare. vom suprima sarea la mas i vom evita alimentele conservate prin sare.

Calciul i fosforul
morfogeneza esuturilor fetale necesit un aport mare de calciu i de fosfor. necesitile ar fi dup diferite cercetri de 1-2 g calciu/zi, iar raportul Ca/F trebuie s fie 1 surs important de calciu sunt produsele lactate i din acest punct de vedere este recomandat ca n timpul graviditii s avem un aport de 1/2-1 I lapte n ratia alimentar. n cazuri normale i pe lng un aport de calciu i o bun absorbie, se pare c este inutil s administrm preparate de calciu.

Fierul
necesitile de fier sunt apreciate diferit 15-30 mg/zi. ori de cte ori exist carente infraclinice, ele se demasc printr-o scdere a hemoglobinei, este indicat un aport de fier. se gaseste in carnea rosie (carne de vita si organe: ficat, inima, rinichi), galbenusul de ou, stridii, nuci, fasole, sparanghel, fulgi de ovaz

Ofigoelementele
Diverse oligoelemente, ca cuprul, iodul, magneziu sunt necesare ftului, dar aprecierea necesarului nu este fcut cert.

Odihna si activitatile permise


zilnic program corespunzator de odihna gimnastica moderata in trim I si II usoara in trim III plimbari pe distante moderate trim I si II pe distante scurte trim III evitarea drumurilor si voiajurilor prea lungi,calatoriilor cu mijloace de transport cu trepidatii, calatoriilor din luna a 7-a, mediile toxice nu lucreaza tura de noapte au timp de lucru scurt nu lucreaza ore suplimentare lauza beneficiaza de concediu prenatal+postnatal= 126 zile si concediu ptr cresterea copilului

Activitatea fizic a femeii gravide


Sub forma unei activiti moderate este de dorit: repaosul total ntr-o sarcin normal nu este de recomandat, exerciiile violente i strile de oboseal trebuie evitate,oboseala apare mai uor spre finele graviditii i acum este necesar o menajare a gravidei schimbarea locului de munc pentru femeile care ndeplinesc o munc grea, trebuie s se fac nc de la nceputul sarcinii. exerciiile lente, plimbrile, sunt binefctoare. mersul pe jos este un exercitiu excelent pentru evitarea cresterii corporale;

exercitiile fizice speciale axate pe miscarile respiratorii fac parte din pregatirea psihoprofilactica pentru nastere in lehuzie exercitiile de gimnastica sunt necesare pentru refacerea tonusului musculaturii abdominale si perineale, dar si pentru evitarea tromboflebitelor; cltoriile - nu sunt interzise dac nu produc oboseal, sau dac nu ndeprteaz femeia aproape de termen de un centru medical bine echipat (cltoria cu avionul nu este de practicat)

Igiena bucala
se indica tratarea eventualelor carii inaintea aparitiei sarcinii in timpul sarcinii si lauziei dantura se va spala de 2-3 ori /zi gargara cu apa de gura- dim si seara Specialistii recomanda : 1. Evitarea gustarilor dulci.. 2. Adoptarea unei diete sanatoase, echilibrate: mugurii dentari apar inca din luna a treia de sarcina, si din acest motiv specialistii recomanda ca dieta mamei sa fie foarte bogata in lactate (lapte proaspat, branza, iaurt), astfel incat organismul sa nu aibe un deficit de calciu.

Igiena corporala

Imbracamintea gravidei va fi:


-

larga pentru a nu impiedica circulatia sangelui sau respiratia, precum si dezvoltarea normala a fatului. usoara in timpul verii si calduroasa in timpul iernii( jartierele rotunde sa fie evitate, ele stanjenind circulatia membrelor inferioare). sutienul- lejer din bumbac ,cu 1-2 nr mai mare

Incaltamintea- lejera cu toc jos,


se vor evita astfel varicele durerile lombare

Ingrijirea pielii
baia generala este recomandata in tot timpul sarcinii, cu exceptia ultimei luni, cand va fi inlocuita cu dusuri. - este interzisa sederea prelungita in apa si bai fierbinti. - trebuie evitata trecerea brusca de la o temperatura la alta. - dupa fiecare baie se vor masa mameloanele si se vor unge cu lanolina.( acest masaj se va face cu o panza aspra si va fi superficial). - din cand in cand, este bine sa se stearga mameloanele cu alcool sau cu glicerina si alcool. - sanii voluminosi vor fi mentinuti prin suporturi speciale laxe.

nu se recomanda irigatiile vaginale, deoarece ele slabesc puterea de aparare a vaginului fata de infectiile externe si pot produce prin aparitia contractiilor uterine, avorturi sau nasteri premature toaleta externa este permisa si trebuie efectuata cu dezinfectantele obisnuite.

Raporturile sexuale
sunt permise cu o frecventa moderata in trim I si II mai rare sau deloc in trim III interzise in caz de contractii uterine gravida cu RO: raporturile sexuale sunt interzise pe toata perioada sarcinii sperma contine enzime care determina contractii uterine si posibilii germ patogeni

Igiena aparatului urinar


functia renala este crescuta in sarcina, mai ales in ultimul trimestru, din cauza eliminarilor mari de saruri, de produsi de metabolizare si de toxine. Este necesara adoptarea unei conduite corecte, in caz de: -diureza scazuta (cantitate scazuta de urina eliminate in 24 de ore), -edeme (patrundere de lichid in tesuturi), -urina modificata, -hipertensiune. in caz de infectii ale cailor urinare, dupa efectuarea unei prealabile uroculturi, se va efectua un tratament cu antibiotice corespunzator, pe langa un regim igieno-dietetic.

Examinari de laborator utile in sarcina


In cursul sarcinii se impun unele examene de laborator prin care urmarim supravegherea diferitelor functii sau descoperirea unor complicatii. Analiza cantitativa, calitativa si bacteriologica a urinii ne ofera indicatii asupra: albuminei, glucozei, retentiei de cloruri, prezentei cilindrilor granulosi, a hematiilor, sau epiteliilor renale, precum si asupra prezentei de urobilinogen, de microorganisme. Hemograma poate decela stari adevarate de anemie. Examenul bacteriologic al secretiei vaginale este obligatoriu. Dozarea colesterolului si glucozei sunt indicate. In caz de boli asociate cu sarcina se impune efectuarea si a altor examene de laborator.

Medicatia in sarcina
in graviditate se impun restrictii la medicamente (ele pot fi abortive si mutagene). medicatia, in special in primele 3 luni de sarcina, va fi administrata cu grija si numai in cazuri cu totul justificate. in starile infectioase, indiferent de agentul patogen bacterian sau viral, se vor evita streptomicina (mai ales in primul trimestru de sarcina), chinina (la orice varsta a sarcinii, afara de travaliu), tetraciclinele (in perioada de embrion), neurolepticele, tranchilizantele, hipnoticele, tireostaticele etc.

-alcoolul determina: intarziere mintala la fat sindromul alcoolic fetal- dupa nastere sevraj la fat malformatii ale fetei: microcefalie retard mintal -tutunul determina: rupere prematura a membranelor nasteri premature greutate mica a fatului la nastere -drogurile determ: nasteri premature intarziere a cresterii intrauterine nastere de fat mort -radiatiile: se vor efectua numai cand sunt necesare si doar la indicatia medicului

Vaccinarile
Vaccinarea antitetanica, profilactica se poate efectua fara grija. Vaccinarea antivariolica se recomanda numai in trimestrul II sau III de sarcina si numai in caz de pericol de contaminare. Vaccinarea impotriva febrei galbene se va efectua numai in trimestrul II si III, cand este inevitabila o calatorie intr-o regiune contaminata. Vaccinarea aritipoliomielitica cu vaccin Salk este indicata la orice varsta a sarcinii.

Nume BCG Holer

Indicaie Nu Da, dac exist indicaie

Observaii A se evita dac nu e risc crescut Siguran nedeterminat

Hepatit A

Da, dac exist indicaie

Hepatit B

Da, dac exist indicaie

Siguran nedeterminat

Grip

Da, dac exist indicaie

Encefalit japonez

Da, dac exist indicaie

A se evita dac nu e risc crescut

Rujeol Meningococ Parotidit epidemic Poliomielit

Nu Da, dac exist indicaie Nu Da, dac exist indicaie Evitat de obicei

Rubeol
Tetanos, difterie Rabie Febr tifoid Varicel Febr galben

Nu
Da, dac exist indicaie Da, dac exist indicaie Da, dac exist indicaie Nu Da, dac exist indicaie A se evita dac nu e risc crescut; a se evita cltoria dac e posibil A se evita dac nu e risc crescut

Puericultura intrauterina
Puericultura intrauterina este precedata de puericultura preconceptionala asigurandu-se, in felul acesta, o conceptie intre parteneri sanatosi. Examinarile repetate ale gravidei, cu luarea unor masuri profilactico-curative din timp, constituie criteriile de baza ale prevenirii suferintei fetale intrauterine. Se vor evita, in felul acesta: - malformatiile fetale - moartea intrauterina a fatului, - avortul - nasterea prematura, - nasterea unui copil subponderal.

Igiena puericulturii intrauterine.


o supraveghere atenta a dezvoltarii fatului, realizata prin examene medicale repetate si prin combaterea tuturor excitatiilor nocive. alimentatia suficienta a mamei, realizarea unui climat de liniste si odihna in ultimele saptamina de sarcina, combaterea tuturor factorilor nocivi externi si interni.

Psihoprofilaxia (psihoanalgezia)
In cadrul masurilor profilactico-curative si de conduita in sarcina si la nastere, metoda psihoprofilactica, gandita pe ideea ca mare partea din durerea resimtita la nastere este de ordin subiectiv si ca se datoreaza fricii, neincrederii, emotiilor, cauta un mare deziderat, acela al inlaturarii durerii la nastere. Durerea are doua componente: durerea reala (reflex neconditionat) si se combate medicamentos; durerea supraadaugata (reflex conditionat) ce se preteaza la combaterea ei prin metoda psihoprofilactica.

Pregatirea psihoprofilactica va avea un program bine stabilit, in cadrul caruia, in. ultimele 6 saptamani de sarcina, vor avea loc 6 lectii (,,scoala mamei"). -in lectia 1 se va stabili tipul de sistem nervos, cu o cunoastere a gravidei sub toate aspectele si un prim contact al gravidei cu maternitatea -in lectia a 2-a se vor da notiuni despre sarcina, bazin si fat -in lectia a 3-a se dau explicatii asupra mecanismului nasterii, cu respectarea indicatiilor de respiratie profunda, frictiuni si apasari pe zonele dureroase -in lectia a 4-a urmeaza o explicatie asupra expulziei fatului si placentei -in lectiile a 5-a si a 6-a gravida va repeta notiunile predate anterior

Se vor discuta apariia unor probleme minore n sarcin:


Durerea abdominal -este comun pn la un anumit grad n sarcin; -este de obicei benign i inexplicabil. Totui, problemele medicale i chirurgicale sunt destul de frecvente n sarcin, putnd avea un prognostic sever, n particular apendicita i pancreatita. Infeciile tractului urinar i fibroamele pot cauza de asemenea dureri n sarcin.

Pirozisul afecteaz 70% dintre gravide apare mai ales n poziie culcat. se pot folosi perne n plus, antiacidele nu sunt contraindicate. Pruritul este i el comun n sarcin. desi rare, complicaiile hepatice n sarcin se nsoesc de prurit. Durerile de spate sunt aproape nelipsite, pot fi localizate la articulaia sacroiliac i s fie cauzate de o nevralgie sciatic. - remediul l constitue fizioterapia, gsirea unei poziii adecvate, evitarea ridicrii de greuti.

Constipaia -este des ntlnit i este exacerbat de administrarea de fier pe cale oral. - in cazuri extreme se poate recurge la clisme evacuatorii sau laxative. Edemele gambiere - sunt frecvente, se accentueaz spre sfritul sarcinii i reprezint un semn neltor de preeclampsie. - o accentuare brusc a edemelor justific evaluarea atent i urmrirea ndeaproape a tensiunii arteriale i a analizelor urinare;. - edemele benigne pot fi combtute prin repaus prelungit n decubit dorsal; - nu se vor administra diuretice.

Crampele musculare - afecteaz 30% dintre gravide. - nu exist tratamente curative, dar se poate ncerca s se administreze tablete de calciu i magneziu. Sindromul de tunel carpian - se datoreaz reteniei de lichid care comprim nervul median. - este de obicei temporar i foarte rar este de o gravitate semnificativ. - tratamentul se face cu o atel fixat de ncheietura minii.

Vaginitele, -urmarea unor candidoze, sunt comune n sarcin i dificil de tratat. -semnele sunt reprezentate de prurit i excoriaii asociate cu o leucoree alb/gri. Oboseala - este de asemenea des ntlnit i asociat adesea incorect cu anemia,de aceea nainte de administrarea de fier este recomandat aflarea valorii Hb .Alte masuri: femeia gravida va evita contactul cu pisicile si materiile fecale ale acestora risc de toxoplasmoza-teratogena va evita contactul cu porumbei, papagali, perusi risc de psitacoza teratogena necesita avort terapeutic.

VA MULTUMESC