REZIDUURI MEDICAMENTOASE IN ALIMENTE

Introducere
Reziduurile medicamentoase intalnite in produsele alimentare de origine animala, cuprind :
compusi de baza, derivati si impuritati asociate produselor medicamentoase de uz veterinar, utilizate in scop terapeutic in timpul vietii animalului.

Introducere
Riscurile asociate consumului produselor cu asemenea reziduuri sunt diferite in functie de structura chimica si actiunea medicamentelor implicate, fiind intalnite reactii alergice, efecte cancerigene si teratogene, tulburari ale ecologiei microbiene digestive.

Introducere
Tehnicile de analiza de mare sensibilitate utilizate in ultimii ani pentru detectarea reziduurilor medicamentoase in produsele de origine animala, au dus la concluzia imposibilitatii absentei acestor substante in produsele analizate, rezultatele exprimate ca reziduuri absente fiind considerate utopice. Este acceptata prezenta reziduurilor sub anumite limite maxime LMR, comune pentru toate statele membre ale Comunitatii Europene, fiind fixate de Agentia Europeana a Medicamentului (EMEA).

Introducere
In scopul limitarii prezentei reziduurilor medicamentoase in produsele alimentare de origine animala, se fixeaza timpi de asteptare pentru substantele implicate. Timpul de asteptare este INTERVALUL DINTRE ULTIMA ADMINISTRARE A MEDICAMENTULUI LA ANIMAL SI OBTINEREA PRODUSELOR ALIMENTARE PROVENITE DE LA ACESTEA, IN SCOPUL GARANTARII FAPTULUI CA ELE NU CONTIN REZIDUURI IN CANTITATI CARE DEPASESC LMR STABILITA.

 Consecintele pentru sanatate a prezentei reziduurilor hormonale in produsele alimentare de origine animala se traduc prin probleme grave de sanatate. Substantele hormonale sunt administrate animalelor prin hrana, parenteral sau prin implanturi, ca promotori de crestere sau pentru a trata diferite afectiuni.

Introducere

Introducere
O parte din hormoni sau metabolitii acestora se regasesc in carne, lapte, oua si alte produse de origine animala. Dozele mari de produse hormonale au fost asociate aparitiei cancerului, malformatiilor si modificarilor sistemului imunitar.

Hormoni sintetici utilizati

Substantele estrogeneDIETILSTILBESTROUL sunt introduse in nutreturi pentru a accelera cresterea, pentru a asigura marirea sporului de carne si pentru o mai buna eficienta economica. Prezenta acestora in alimente poate fi accidentala, urmarea aplicarii unor tratamente.

Hormoni sintetici utilizati

Efectul terapeutic al hormonilor estrogeni sintetici are actiune antagonista fata de androgeni, fiind urmarita diminuarea instinctului sexual sau castrarea hormonala la vieri si la cocosi. Hormonii estrogeni stimuleaza uterul la mamifere si oviductul la pasari iar prin actiunea lor favorizeaza procesele de glicoliza.

Hormoni sintetici utilizati

Controlul prezentei hormonilor naturali si sintetici se realizeaza prin efectuarea analizei probelor de ser, urina si carne prin tehnica ELISA. La taurasi, daca s-a sistat administrarea lor cu 48 de ore inaintea sacrificarii-nu se mai depisteaza in musculatura sau organe. Estrogenii administrati sub forma de implant persista in organismul animalelor tratate pana la 168 de zile iar dupa administrare se concentreaza in ficat, tesutul adipos si zona de implant.

Hormoni sintetici utilizati

Estrogenii produc modificari si atunci cand sunt folositi in cantitate mica. Este interzisa abatorizarea animalelor la care s-a constatat prezenta substantelor si reziduurilor active, evitandu-se in acest mod comercializarea unor produse de origine animala nocive pentru consumatori.

Sulfamide
O atla categorie de substante utilizata in terapia animalelor de interes economic, cu remanenta in produsele obtinute de la acestea este reprezentata de SULFAMIDE. Sunt folosite preventiv si curativ, introducandu-se in nutreturi combinate dar se pot administra si pe alte cai.

Sulfamide
Dupa absorbtie, sulfamidele se raspandesc uniform in toate tesuturile, initial cu concentratii mari in sange si lichidul cefalorahidian. Cea mai importanta cale de eliminare este cea renala iar restul prin saliva, transpiratie,lapte, bila, suc pancreatic, secretii bronsice. In lapte, sulfamidele se pot identifica dupa aproape patru ore de la ingerarea nutretului combinat.

Sulfamide
Insuficienta renala duce la acumularea de sulfamide in organismul animal, forma activa terapeutic fiind forma acetilata, care este si toxica. Efectul sulfamidelor este neurotoxic si citotoxic, acumulandu-se in diferite tesuturi, in special in organele parenchimatoase, manifestarile secundare sunt reprezentate de tulburari cardio-vasculare, nervoase, genitale, sanguine si leziuni cutanate. Ficatul si rinichii contin cantitati insemnate de sulfamide. Laptele mult dupa 48 ore de la incetarea administratii nutretului sulfamidat, se poate da in consum.

 Metoda de determinare a sulfamidelor din produsele de origine animala este CROMATOGRAFIE IN STRAT SUBTIRE cu o sensibilitate de 0,05 ppm(prin care se pot determina sulfametazina, sulfametinul si sulfatiazolul). Sensibilitatea cea mai mare pentru determinarea dimetridazolului din produsele alimentare de origine animala este data de SPECTROFOTOMETRIA in UV (sensibilitate 0,01 ppm)

Sulfamide

Antibiotice
Prezenta antibioticelor in produsele alimentare de origine animala se paote datora mixarii antibioticelor din diferite nutreturi in vederea stimularii cresterii si ameliorarii randamentului, intrebuintarii in scop profilactic si terapeutic, incorporarii acidentale a antibioticelor in diferite produse.

Antibiotice
Antibioticele au fost folosite in zootehnie in cantitati mici pentru a asigura o valorificare superioara a furajelor, garantand o economie a acestora de cca 5% si un spor de greutate de aproximativ 10%. Cele mai importante antibiotice intalnite sub forma de reziduuri sunt: Tetraciclina Oxitetraciclina Bacitracina Flavomicina

 Prezenta reziduurilor de antibiotice in produsele alimentare de origine animala prezinta interse din punct de vedere toxicologic deoarece determina efecte primare si secundare asupra sanatatii consumatorilor. Continutul cel mai mare de reziduuri de antibiotice se gaseste in rinichi iar cel mai mic in tesutul muscular.

Antibiotice

 In lapte, antibioticele ajung in urma tratamentelor mastitelor si mai putin in urma furajarii. Reziduurile de antibiotice au fost identificate in lapte, in urma aplicarii tratamentelor termice (pasteurizare si chiar fierbere), ceea ce inseamna ca acestea se caracterizeaza printr-o rezistenta ridicata la temperaturi crescute.

Antibiotice

Antibiotice
Penicilina se reduce cu 8% in urma pasteurizarii rapide, cu 20% in timpul incalzirii timp de 20 minute la 90C si cu 50% prin sterilizare. Teramicina este inactiva tot prin incalzire la 85C timp de 30 minute in proportie de 60-70% iar prin sterilizare este distrusa complet. Neomicina este distrusa in proportie de 60% prin incalzire la 100C timp de 30 minute, tetraciclina in proportie de 90C in timp ce cloramfenicolul nu inregistreaza nici o modificare.

Antibiotice
Proteinele din lapte, pe langa actiunea tampon exercitata, au rol de coloizi protectori, stabilizand antibioticele fata de actiunea caldurii. In cadrul tehnologie de fabricare a produselor lactate fermentate, prezenta antibioticelor inhiba fermentii lactici. Un aspect important este faptul ca un numar insemnat de persoane prezinta alergii la antibiotice.

Antibiotice
Antibioticele folosite ca aditivi alimentari trebuie sa indeplineasca unele caracteristici cum ar fi: sa nu fie inrudite cu antibioticele utilizate in terapia umana, sa aiba absorbtie redusa sau absenta dupa administrarea per os si impact redus sau absent asupra mediului.

Substante antiparazitare
Anticoccidienele se introduc profilactic sau curativ in hrana, mai ales la tineretul animal, unele fiind strict antiparazitare, altele fiind in acelasi tim si antibacteriene. (nitrofuranii). Nitrofuranii s-au folosit in special in coocidioza cronica introducandu-se in apa in doza de 0,030,035 g/kg pe zi timp de 3-4 zile, iar in nutreturi simple, amestecuri sau nutreturi combinate in doza de 0,02-0,03 g/kg corp timp de 6-8 zile in tainul de dimineata. Se absorb repede si se raspandesc in tot organismul iar eliminarea se face prin lapte. La pasari , in umra adiminstratii excesive pot surveni accidente nervoase, vasculare si osoase (prin trombocitopenie toxica, cu agranulocitoza si anemie).

Factorii de crestere
Sunt substante folosite in exploatarea animalelor de intees economic in scopul ameliorarii unor criterii de productie si sunt reprezentati de hormonii sexuali naturali (estradiol, progesteron, testosteron) sau de sinteza (trembolone, zeranol) folositi in scopuri terapeutice, hormonii de crestere (somatotropina) sau substantele beta-antagoniste (celenbuterol), cu efecte anabolizante la doze foarte mari.

Factorii de crestere
Factorii de crestere sunt incriminati in etiologia unor imbolnaviri la consumatori, unii fiind cunoscuti drept cancerigeni (17beta-estradiol) dar pentru majoritatea , rezultatele studiilor stiintifice se dovedesc insuficientem fiind descrise posibile efecte imunotoxice, neurotoxice, endocrine, alergice si tulburari de dezvoltare.