CURS BIOCHIMIE

Dr. Ioana Lancrajan

2009

Lipide Definitie, clasificare, importanta, structura Lipide simple, Lipide complexe, vitamine liposolubile

Structura si functiile enzimelor Cinetica enzimatica, Coenzimele si vitaminele hidrosolubile

LIPIDE

Lipide
Toate membranele biologice, atat membranele plasmatice ale diferitelor tipuri celulare cit si membranele intracelulare de la nivelul celulelor eucariote sunt alcatuite din aceleasi tipuri fundamentale de molecule.

Componetele majore ale biomembranelor sunt lipidele si protidele. Membranele contin de asemenea, glucide legate cu lipide (glicolipide) sau cu proteine (glicoproteine).
Biomembranele reprezinta 10-20% din masa celulara, iar proportia de lipide si proteine in cazul plasmalemei este aproximativ egala. Continutul in lipide si protide variaza uneori in raport cu functiile particulare ale unor biomembrane. In general membranele mai active metabolic contin mai multe proteine de exemplu membrana mitocondriala interna, unde proteinele ating peste 70%. Dimpotriva, teaca mielinica este alcatuita din lipide in proportie de peste 75%, datorita rolului sau izolant.

LIPIDELE MEMBRANARE
Lipidele sunt compusi nepolari solubili in solventi organici. Cele mai multe lipide membranare sunt amfipatice, avind un capat nepolar si unul polar.

Acizii grasi sunt alcatuiti din lanturi de C si H si au o grupare terminala carboxil COOH. Acizii grasi pot fi saturati sau nesaturati. Cei nesaturati contin in molecula duble legaturi, una sau mai multe, de obicei in configuratie cis. Majoritatea acizilor grasi nesaturati intilniti in natura au un numar impar de atomi de carbon.

Reprezentara schematica a acizilor grasi saturati, nesaturati

Structura acizilor grasi.

Structura acizilor grasi. Un acid gras cu 16 atomi de C si o legatura dubla cis intre atomii de Carbon 9 si 10 poate fi reprezentat 16:1 cisD9. Diagrama este reprezentata mai sus

Exemple de acizi grasi cu numele lor

14:0 16:0 18:0 18:1 cisD9 18:2 cisD9,12 18:3 cisD9,12,15 20:4 cisD5,8,11,14

Acid miristic acid palmitic acid stearic acid oleic acid linoleic acid linonenic acid arachidonic

Punctul de topire al acizilor grasi depinde de gradul de nesaturare si de lungimea lantului. La lungime egala, punctul de fuziune este cu atit mai redus cu cit gradul de nesaturare este mai crescut.

Nesaturarea in cis scade net punctul de fuziune in raport cu nesaturarea in trans. Raportul acizi grasi nesaturati/saturati depinde de activitatea enzimelor asociate membranei. Inhibarea Mg-ATP-azei prin intermediul fluoroforilor demonstreaza acest fapt. Corelatia se masoara prin raportul dublelor legaturi /acizi grasi saturati.
Raportul creste la nivelul ficatului, dar scade in crizele alcoolice prin deficiente in linoleat si linolenat (Rusu).

Fosfatidele sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi (la C1 si C2) si acid fosforic ( la C3).

Structura chimica a fosfatidelor

Glicerofosfolipide (Fosfogliceride). In plus fata de fosfatide, fosfatul este esterificat cu una dintre urmatoarele grupari polare: serina, colina, glicerol, inozitol.

Glicerofosfolipide. Structura chimica

Fosfatidilinozitol. Structura chimica

Fosfatidil colina. Structura chimica Fiecare glicerofosfolipid are O regiune polara (glicerol, oxigenul carbonilic al acidului gras, si una din grupele polare enumerate mai sus) O coada nepolara, formata din lantul hidrocarbonat al acidului gras

Sfingolipidele sunt derivati ai sfingozinei.

Sfingozina are o "coada" alcatuita din C si H lunga si un domeniu polar care contine aminoacizi.

Sfingozina poate fi fosforilata reversibil, cu formarea de molecule semnal, sfingozin-1 fosfat. Alti derivati ai sfingozinei sunt costituenti obisnuiti ai membranelor biologice.

Sfingozina

Sfingozin-1 fosfat

Micela sferica

Colesterol

Colesterol

Colesterol

Proprietatile esentiale ale dublui start lipidic. Datorita caracterului amfipatic, fosfolipidele si glicolipidele formeaza sponan in mediu apos straturi duble. Formarea matricei lipidice a biomembranelor este un proces de autoasamblare. In plus odata formate, straturile lipidice au tendina sa delimiteze compartimentale inchise, evitindu-se contactul cu apa a cozilor hidrofobe aflate la extremitatile stratului dublu lipidic. Se produce astfel o autoinchidere in urma careia rezulta vezicule (micele). Daca peretele veziculei este dezagregat, spart, intr-o zona limitata, proprietatea de autoinchidere se pastreaza, vezicula refacandu-se. Se formeaza micele cu structuri diferite, de exemplu micele sferice, caracteristice pentru lipide amfipatice care au forma conica

Bistrat lipidic, acesta fiind configuratia cea mai stabila a lipidelor amfipat de exemplu fosfolipide.

Lipide

Molecule cu functie cheie in organismele vii

Functii si caracteristici

Solubile in solventi organici, dar nu in apa

Componente importante in hrana Elemente structurale Transportori

caracter lipofil, hidrofob

sursa de energie, acizi grasi esentiali, vitamine

membrane celulare, protectie mecanica si termica Lipoproteine, in asociere cu proteinele componnente membranare

Exemple

Trigliceride Ceruri Fosfolipide Glicolipide Steroide Carotenoide

Lipide adevarate
Lipoide

Lipide

Alcatuire

Acizi grasi
Glicerina

Unite prin legatura esterica

Legatura esterica se formeaza prin reactia de condensare (eliminare de apa) dintre gruparea carboxil (COOH) a unui acid carboxilic si

gruparea OH a unui alcool

Ce sunt Carotenoidele?
Pigmente naturai: peste 600 caracterizati

distributie

Microorganisme, Insecte, Fructe, Flori, fluturi, corali, raci

piele, carapace, pene

Invelisul corporal

- Caroten Poly- Isoprenoide:

Functia biologica a Carotenoidelor

Absorbtia luminii vizibile (Fotosinteza) Stingerea speciilor reactive ale oxigenului (ROS) (Antioxidanti)

Aparare fata de boli: (Cardiovasculare, degenerative, imbatrinire, Arterioscleroza) Protectie UV, Protectie chimica / fata de Mutatii, wfwct citotoxic/ Apoptoza: efect Anticancerigen

Ce sunt Carotenoidele?
Poly- Isoprenoide:

Isopren

- Caroten
OH

[Isopren]n
OH

Lutein

similar: Canthaxanthin

Peroxidarea lipidelor

Carotenoide-Antioxidanti ?

initializare R propagare R + O2 ROO ROO + LH ROOH + L intrerupere L + ROO ROOR

Mecanisme (ex.):

Dependent de conditii

Radical cation CAR e CAR + Radical Anion CAR + e CAR - Radicali Neutri CAR + R CAR + RH aditia de Radicali CAR + ROO CAROOR CAR-OO inactiv
Oxidanti

CAR + O2

Antioxidanti

CAR + LOO

CAR-OO + LH CAR-OOH + L L + O2 L-OO

Implicatii toxicologice ale intermediarilor reactivi cu tintele moleculare

Ce este Peroxidarea lipidelor ?

Mecanisme de aparare impotriva speciilor ROS

Mecanisme neenzimatice

Inhibitori quencers ai ROS Vitamina E Vitamina C Vitamina A pigmenti carotenoidici