Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2009
Lipide Definitie, clasificare, importanta, structura Lipide simple, Lipide complexe, vitamine liposolubile
LIPIDE
Lipide
Toate membranele biologice, atat membranele plasmatice ale diferitelor tipuri celulare cit si membranele intracelulare de la nivelul celulelor eucariote sunt alcatuite din aceleasi tipuri fundamentale de molecule.
Componetele majore ale biomembranelor sunt lipidele si protidele. Membranele contin de asemenea, glucide legate cu lipide (glicolipide) sau cu proteine (glicoproteine).
Biomembranele reprezinta 10-20% din masa celulara, iar proportia de lipide si proteine in cazul plasmalemei este aproximativ egala. Continutul in lipide si protide variaza uneori in raport cu functiile particulare ale unor biomembrane. In general membranele mai active metabolic contin mai multe proteine de exemplu membrana mitocondriala interna, unde proteinele ating peste 70%. Dimpotriva, teaca mielinica este alcatuita din lipide in proportie de peste 75%, datorita rolului sau izolant.
LIPIDELE MEMBRANARE
Lipidele sunt compusi nepolari solubili in solventi organici. Cele mai multe lipide membranare sunt amfipatice, avind un capat nepolar si unul polar.
Acizii grasi sunt alcatuiti din lanturi de C si H si au o grupare terminala carboxil COOH. Acizii grasi pot fi saturati sau nesaturati. Cei nesaturati contin in molecula duble legaturi, una sau mai multe, de obicei in configuratie cis. Majoritatea acizilor grasi nesaturati intilniti in natura au un numar impar de atomi de carbon.
Structura acizilor grasi. Un acid gras cu 16 atomi de C si o legatura dubla cis intre atomii de Carbon 9 si 10 poate fi reprezentat 16:1 cisD9. Diagrama este reprezentata mai sus
14:0 16:0 18:0 18:1 cisD9 18:2 cisD9,12 18:3 cisD9,12,15 20:4 cisD5,8,11,14
Acid miristic acid palmitic acid stearic acid oleic acid linoleic acid linonenic acid arachidonic
Punctul de topire al acizilor grasi depinde de gradul de nesaturare si de lungimea lantului. La lungime egala, punctul de fuziune este cu atit mai redus cu cit gradul de nesaturare este mai crescut.
Nesaturarea in cis scade net punctul de fuziune in raport cu nesaturarea in trans. Raportul acizi grasi nesaturati/saturati depinde de activitatea enzimelor asociate membranei. Inhibarea Mg-ATP-azei prin intermediul fluoroforilor demonstreaza acest fapt. Corelatia se masoara prin raportul dublelor legaturi /acizi grasi saturati.
Raportul creste la nivelul ficatului, dar scade in crizele alcoolice prin deficiente in linoleat si linolenat (Rusu).
Fosfatidele sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi (la C1 si C2) si acid fosforic ( la C3).
Glicerofosfolipide (Fosfogliceride). In plus fata de fosfatide, fosfatul este esterificat cu una dintre urmatoarele grupari polare: serina, colina, glicerol, inozitol.
Fosfatidil colina. Structura chimica Fiecare glicerofosfolipid are O regiune polara (glicerol, oxigenul carbonilic al acidului gras, si una din grupele polare enumerate mai sus) O coada nepolara, formata din lantul hidrocarbonat al acidului gras
Sfingozina poate fi fosforilata reversibil, cu formarea de molecule semnal, sfingozin-1 fosfat. Alti derivati ai sfingozinei sunt costituenti obisnuiti ai membranelor biologice.
Sfingozina
Sfingozin-1 fosfat
Micela sferica
Colesterol
Colesterol
Colesterol
Proprietatile esentiale ale dublui start lipidic. Datorita caracterului amfipatic, fosfolipidele si glicolipidele formeaza sponan in mediu apos straturi duble. Formarea matricei lipidice a biomembranelor este un proces de autoasamblare. In plus odata formate, straturile lipidice au tendina sa delimiteze compartimentale inchise, evitindu-se contactul cu apa a cozilor hidrofobe aflate la extremitatile stratului dublu lipidic. Se produce astfel o autoinchidere in urma careia rezulta vezicule (micele). Daca peretele veziculei este dezagregat, spart, intr-o zona limitata, proprietatea de autoinchidere se pastreaza, vezicula refacandu-se. Se formeaza micele cu structuri diferite, de exemplu micele sferice, caracteristice pentru lipide amfipatice care au forma conica
Bistrat lipidic, acesta fiind configuratia cea mai stabila a lipidelor amfipat de exemplu fosfolipide.
Lipide
Functii si caracteristici
membrane celulare, protectie mecanica si termica Lipoproteine, in asociere cu proteinele componnente membranare
Exemple
Lipide adevarate
Lipoide
Lipide
Alcatuire
Acizi grasi
Glicerina
Legatura esterica se formeaza prin reactia de condensare (eliminare de apa) dintre gruparea carboxil (COOH) a unui acid carboxilic si
Ce sunt Carotenoidele?
Pigmente naturai: peste 600 caracterizati
distributie
Invelisul corporal
Absorbtia luminii vizibile (Fotosinteza) Stingerea speciilor reactive ale oxigenului (ROS) (Antioxidanti)
Aparare fata de boli: (Cardiovasculare, degenerative, imbatrinire, Arterioscleroza) Protectie UV, Protectie chimica / fata de Mutatii, wfwct citotoxic/ Apoptoza: efect Anticancerigen
Ce sunt Carotenoidele?
Poly- Isoprenoide:
Isopren
- Caroten
OH
[Isopren]n
OH
Lutein
similar: Canthaxanthin
Peroxidarea lipidelor
Carotenoide-Antioxidanti ?
Mecanisme (ex.):
Dependent de conditii
Radical cation CAR e CAR + Radical Anion CAR + e CAR - Radicali Neutri CAR + R CAR + RH aditia de Radicali CAR + ROO CAROOR CAR-OO inactiv
Oxidanti
CAR + O2
Antioxidanti
CAR + LOO
Mecanisme neenzimatice