Sunteți pe pagina 1din 53

LATINITATE SI DACISM

Un popor care nu i cunoate

istoria este ca un copil care nu ii cunoate prinii.


Nicolae Iorga

C slav eram, de n-a fi fost latin, latin a fi, de nu mi-ar zice dac dar a ieit aa : s fiu romn i vreau cu toat lumea s m-mpac !
Geo Dumitrescu

nc din clasele mici, am fost nvai despre originile noastre ca popor i despre formarea limbii pe care o vorbim astzi. "Suntem o combinaie ntre o populaie de rani autohtoni i nobilii cuceritori romani". Dar care dintre aceste dou rdcini ereditare are o pondere mai mare? Exist muli istorici, etimologi i lingviti care aduc argumente pro sau contra ipotezei c suntem latini sau daci, precum i muli scriitori, i poei care i dau cu prerea sau folosesc cliee n favoarea uneia din aceste dou ipoteze. Acesta a fost principalul motiv pentru care am ales acest studiu de caz. Ne-am propus s elucidm misterul originii noastre. Suntem daci? Suntem romani? Vom afla acest lucru analiznd argumente lingvistice, etimologice i istorice ,dar i literatura romn care se refer la acest subiect. Sperm ca dup ce vom studia aceste argumente, s ne formm cel puin o opinie, dac nu ajungem la o concluzie sigur, lucru puin probabil, avnd n vedere complexitatea acestui subiect i controversele actuale i trecute cu privire la el.

I-am uitat pe batranii ramasi prin sate, carunti si intelepti, care se reped si ei la constructii de bai publice romane si fantani arteziene, la ridicarea de ziduri si palate, la invatarea alfabetului latin, toate acestea in locul pastoritului traditional si integrarii milenare cu natura, specific daca. Sunt in varsta, au vazut multe in viata, dar decid si ei ca limba lor straveche trebuie uitata repede-repede, asa ca devin fluenti peste noapte in limba cuceritorului roman.In urma razboiului daco-roman, intr-un proces unic in lume in perioada istorica, cuceritii dispar cu desavirsire, cuceritorul devine pastratorul traditiilor si culturii cuceritului pentru urmatorii doua mii de ani, cuceritorii parasesc si ei in graba Dacia de la mic la mare la scurt timp dupa cucerire, dar lasa in urma un nou popor si o noua limba care imbina fericit trasaturile cele mai bune ale disparutilor cu ale cuceritorilor. Scenariul de mai sus nu iese cu nimic din comun ca subiect de film, dar aplicat la destinul istoric al unui popor, chiar ignorand faptul ca dacii erau cel mai mare si raspandit popor din Europa la ora respectiva, devine o absurditate greu de acceptat ca atare. Cu toate acestea, de cateva secole incoace, acesta este cel mai bun scenariu pe care noi ,romanii, l-am putut imagina, ca sa putem explica disparitia dacilor si provenienta latina a limbii romine. Nu cumva acest scenariu fantezist trebuie reconsiderat?

Latinitatea este un termen care denumete aciunea de impunere a limbii latine i a civilizaiei latine n urma cuceririi Daciei de ctre romani. Ideea de latinitate ncepe s fie afirmat la noi de generaia cronicarilor secolele XVI XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce) , apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino i de Dimitrie Cantemir. Atinge apogeul prin reprezentanii colii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe incai, Petru Maior).

Dacismul
Dacismul este un curent n istoriografie, afirmat la jumtatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contribuiei dacilor la formarea poporului romn. Dacii sau Getii(geto dacii)constituiau un singur popor: cu doua denumiri insa,date de fiecare de unul dintre vecini.Grecii numeau Geti pe cei din Campia munteana,din Moldova si din Doborgea,iar romanii Daci sau Dai,pe cei din Transilvania si Banat.Dar si unii si altii stiau de ambele nume. Dacismul si face simit prezena odat cu interesul romanticilor pentru etnogeneza i pentru mitologia din spaiul traco-dac. Se contureaz ca un curent de idei, mai mult sau mai puin unitar, mai ales n perioada interbelic, de multe ori fiind asimilat cu orientarea tradiionalist.

ETNOGENEZA POPORULUI ROMAN


Etnogeneza este procesul istoric, lingvistic si cultural de formare a unui popor. Procesul etnogenezei romanilor cuprinde doua etape de baza: -etapa primara (sec.II-I a.Chr. - sec.V p.Chr.) cand se formeaza comunitatea romanica de rasarit (dacoromanii) -etapa finala (sec. VI-VIII) cand se constituie poporul roman propriu-zis.

Spatiul etnogenezei
romanilor a cuprins teritorii intinse din Europa de sud-est, care corespundeau pamanturilor tracilor de nord (getodacilor) si partial ale tracilor de sud, care se intindea de la Campia panonica pana in Transnistria, si de la Carpatii nordici pana in partea centrala a muntilor Balcani. Spatiul de etnogeneza al romanilor avea drept axa centrala bazinul Dunarii de Mijloc si de Jos, limitat de doua cetati naturale uriase formate din muntii Carpati si Balcani. In epoca migratiunilor, spatiul etnogenezei poporului roman s-a restrans la teritoriul Carpato-Danubiano-Nistrean.

Timpul etnogenezei
romanilor reprezinta o perioada indelungata de restructurari etnoculturale, lingvistice si spirituale, desfasurate pe parcursul a circa 900 ani, avand drept limita inferioara sec. II-I a.Chr. si limita superioara sec. VII-VIII p.Chr. Procesul etnogenezei romanilor s-a inceput din momentul declansarii expansiunii civilizatiei romane in Dacia si s-a sfarsit prin consolidarea dacoromanilor pe o baza etnolingvistica calitativ noua.

Etapele etnogenezei
Sec. II-I a.Chr. - sec. V p.Chr. - etapa primara a etnogenezei romanilor sec. II-I a.Chr. - inceputul expansiunii economice a romanilor in Dacia Sec. II-I a.Chr. - 106 p.Chr. - etapa preliminara a romanizarii 106-275 p.Chr. - etapa decisiva a romanizarii 275 - sec. IV-V p.Chr. - etapa finala a romanizarii 74-72 a.Chr. - inceputul expansiunii militare a romanilor la Dunare 29-28 a.Chr. - cucerirea Dobrogiei de catre romani, includerea ei in componenta regatului Odris. 4-12 p.Chr. - primele expeditii militare romane la nord de Dunare 15 p.Chr. - formarea provinciei romane Moesia 46 p.Chr. - includerea Dobrogei in componenta provinciei Moesia 57-67 p.Chr. - Cucerirea de catre romani a teritoriului din sudul Moldovei si a orasului Tiras 85-89 - razboiul daco-roman dintre Decebal si Domitian 86 p.Chr. - Formarea provinciilor romane Moesia Inferior si Moesia Superior 101-102 - I razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 105-106 - al II-lea razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 106, 11 august - formarea provinciei romane Dacia Sec. VI-VII - Migratia slavilor Sec. VII-VIII - finalizarea etnogenezei romanilor

Limba romn s-a format n cursul mileniului I al erei noastre, pe teritoriul Carpato - Dunrean, din latina vulgar (popular) i limba vorbit de geto-daci, strmoii notri. n anul 106,Dacia a fost transformat n provincie roman. Romanii fiind superiori, i-au impus limba vorbit i au asimilat populaia dac. Romanizarea intensiv a durat 165 de ani, pn n 271-274, cnd mpratul Aurelian a ordonat retragerea administraiei.

Populaia rezultat din convieuirea celor dou popoare nu s-a retras, ci i-a continuat existena pe aceste teritorii, date confirmate de dovezi arheologice i lingvistice.

FORMAREA LIMBII ROMANE


Exist trei teorii legate de teritoriul de formare a limbii romne:
teoria formrii limbii romne exclusiv la N de Dunre, susinut de D. Cantemir, Petru Maior, B.P. Hasdeu, care este infirmat de existena dialectelor romneti de la S de Dunre; Teoria formrii limbii romne la N i S de Dunre, susinut de coala Ardelean i de majoritatea lingvitilor romni (A.D. Xenopol, Al. Rosetti, N. Iorga, Sextil Pucariu). teoria formrii limbii romne exclusiv la S de Dunre, susinut de lingviti strini (Sulzer, Roesler) sau de savani romni recum Ov. Densusianu sau Al. Philippide, conform creia dup retragerea aurelian s-ar fi produs o migraie masiv de populaie din spaiul fostei Dacii. Teoria imigraionist este infirmat de bogatele mrturii arheologice prin care se demonstreaz persistena populaiei dacice n teritoriul de batin, de obiectele de cult cretin, cu inscripii latineti sau de persisitena unor cuvinte latineti numai n V Romniei (ai, june, nea, pcurar).

Influene n limba romn


Influene

VECHI

TRZII

SLAV

MAGHIAR

GREAC

NEOGREAC

TURC

Individualitatea limbii romane consta in:


1. ARHAISMUL STRATULUI/FONDULUI LATIN
Limba romn i dovedete caracterul latin la nivel fonetic, gramatical i lexical. a. Transformri fonetice n trecerea de la latin la romn: Cderea consoanelor finale m, n, s,t: caput> capu>cap; Transformarea consoanei duble ll- n l: callis>calle b. La nivel gramatical, romna preia 3 din cele 5 declinri ale substantivelor latineti, cele 3 genuri, cele 4 conjugri ale verbelor, modurile i timpurile, pronumele, mare parte a numeralelor, numeroase adverbe, dar mai ales prepoziii i conjuncii. c. La nivel lexical, vocabularul fundamental al limbii noastre este n proporie de 60% de origine latin: pri ale corpului omenesc (cap, creier, dinte, bra, fa, inim, mn), gradele de rudenie (socru, frate, prini, nepoi, cumnai, fini), termeni religioi (biseric, cruce, a se ruga), zilele sptmnii, termeni agrari (pmnt, sap, artur, semntur, secer), verbe care indic aciuni eseniale (alerga, aduce, auzi, bate, cdea, cnta, cunoate, fi, judeca, lua), obiecte de uz casnic, elemente ale vegetaiei (arbore, ceap, codru, munte, pdure), animale domestice i slbatice (arici,bou, cal), uniti ale timpului (an, azi,dimina, iarn, lun, noapte, zi, sptmn), fenomene meteorologice (vnt, cea, fulger, ger).

2.SUBSTRATUL DACO-MOESIC/DACO-MEZIC

In Dacia i Moesia, latina este limba oficial pn la nceputul secolului al VII-lea. Se tinde apoi la o limb romanic unitar i complet, rspndit la nord i la sud de Dunre, datorit civilizaiei predominant agrare i pastorale a cretinilor (din sec. IV), ortodocilor (din sec. VI).n acest substrat gsim cuvinte care se refer la om i relaiile sale: (prunc, copil, biat, miere, mo), mbrcminte (bru, cciul), unelte, arme (ghioag, grap, undrea), la habitate (bordeiu, ctun, rn, vatr), hor (brad. mazre, strugure), adjective (aprig, mare, tare), adverbe (gata, niel, pururea), verbe (a anina, a bucura, a crua, a dezmierda, a nrca, a necheza, a scurma, a viscoli). Sufixe: -esc, -ete, -andru, -ni. Existena celor patru dialecte (istroroman,meglenoroman,aroman,dacoroman),formate la N si SUD de Dunare,nu afecteaz unitatea limbii romne.

O important influen asupra limbii romne ncepe cu mijlocul sec. al V-lea,

odat cu migraia slavilor pe teritoriile de la S de Dunre (unde asimileaz populaia autohton sau o disloc spre sud) i pe cele de la N fluviului, convieuind cu daco-romanii i treptat fiind asimilai. Procesul este activ n perioada sec. VII-X i are drept consecine bilingvismul slavo-romn, reorganizarea Bisericii i oficierea slujbei dup model slav, n limba slavon, precum i organizarea statal n cnezate i voievodate. i dup sec. al XIII-lea, n diferite etape istorice, limba romn a recurs la mprumuturi slave prin intermediul limbilor vecine (bulgara, rusa, uraineana, srbo-croata). Din slav provin cuvinte ce constituie serii semnatice: pri ale corpului omenesc (gt, glezn, obraz), vieuitoare (coco, curc, dihor, gsc, veveri, vidr), relaii umane (nevast, rud, prieten, vrjma), unelte (ciocan, clete, grebl), natur (iaz, crng, izvor, dumbrav), termeni bisericeti (mucenic, monah, poman, schit, sfnt, slav), noiuni abstracte (duh, mil, munc, noroc, nevoie, sil), la care se adaug antroponime (Bogdan, Dan, Dragomir, Dumitru, Mihai, Mircea, Vlad, Vlaicu, Nicolae) sau toponime (Cozia, Ialomia, Ilfov). De asemenea, sunt de origine slav verbe (citi, drui, hrni, iubi, logodi, munci), adjective (drag, mndru, prost, viteaz, voinic), sufixe (-ac, -alnic, -anie, -a, c, -ean).

Din greaca:

a agonisi, tacticos, folos, prisos, cost, arvuna, matase,flamura, stol Din maghiara: neam, viclean, oras, belsug, gnd, bai, fierastrau Din turca: baclava, cafea, belea, saftea, sarm a, iahnie, chiftea,patlagea, iaurt , musama, chirie, dusman Din franceza: Influenta, inventar, a solutiona,, recensamnt, mesager, parfum, elev, antreu

Din italiana: Opera, capodopera, banca, contabil, bilant, piano, scadenta, bariton, solfegiu, mandolina,spaghete Din germana: cremvurst, rucsac, halta, boiler, gater, blit, procura, prodecan Din rusa: combinat, agregat, mecanizator, agrotehnica, procuratura Din engleza: talc-shou, mass-media, stres, campus, spiker, picup, motel, radar, corner, meci, fault, dribbling, ring, design, miting.

Dup indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dac ar avea o singur conducere i ar fi unii n cuget, ei ar fi, dup prerea mea, de nenfrnt. Dar unirea lor este cu neputin i nui chip s se nfptuiasc, de aceea sunt ei slabi. La ei, la traci, trndvia este un lucru foarte ales, n vreme ce munca cmpului este ndeletnicirea cea mai umilitoare; a tri de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de via.

Infatisarea dacilor
Inali i robuti, brbaii daci aveau, n general, pielea de culoare deschis, ochii albatri i prul blond-rocat. Oamenii de rnd purtau prul retezat pe frunte i lsat n plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a i atras numele de comati pletoii; la dacii nobili (tarobostes, pileati) e mai greu de stabilit portul prului din pricina cciuliei din ln (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor. n orice caz, i unii i alii purtau musti i barb bogat, potrivite cu foarfecele. Unii autori antici afirm c geto-dacii s-ar fi tatuat; dup alii, tatuajul era specific doar sclavilor lor, dar tirile n aceast privin nu sunt destul de precise pentru a putea ncerca vreo ncheiere sigur. Femeile dace par s fi fost frumoase, de o frumusee sever, aspr chiar, dar expresiv. Columna Traian le nfieaz, poate idealizndu-le ntructva, zvelte, nalte, aparent puternice, purtnd prul pieptnat pe tmple, cu crare la mijloc i strns la spate ntr-un coc.

Imbracamintea, destul de simpla,seamana intrucatva cu portul popular romanesc. Ca si infatisarea, ea era aceeasi la marea majoritate a populatiei, indiferent de clasa sociala sau regiunea teritoriala. Camasa, pana la genunchi, crapata pe margini in dreptul coapselor, e prinsa la mijloc cel mai adesea cu un brau subtire, rareori cu brau lat de piele sau stofa groasa. Itarii sau pantalonii cioareci, erau de doua tipuri: cei largi din material mai subtire strinsi in jurul gleznelor, si cei stransi pe picior din lana mai groasa. Incaltarile erau alcatuite exclusiv din opinci majoritatea din piele, putine din pasla, iarna cu cioareci grosi de lana. Pentru inaintarea usoara pe gheata, li se adaugau "ghearele de pisica" iar la calareti pinteni de fier. Dar vara, mai ales la campie cei mai multi daci se poate sa fi umblat desculti. Exclusiv pentru nobili erau caciulitele care le indica rangul, cele pentru vara erau facute din panza de in iar cele pentru iarna din lana, uneori din blana de oaie intoarsa cu parul in interior. Femeile, purtau o camasa incretita la gat, cu maneci scurte, si o fusta, uneori o catrinta. Unele femei purtau si basma,cel mai probabil colorata. Elemente de permanenta:camasa lunga, cingatoare peste mijloc, mantie ce-i ajunge pana mai jos de genunchi si caciula traditionala daca pe cap.

Romanii, veniti in Dacia au adoptat portul dac, astfel cum ne informeaza D. Protase. Pana in prezent nu s-a gasit nici un monument in care sa fie reprezentat un dac in toga romana. De fapt, colonistii erau nevoiti sa adopte portul dac pentru a nu ingheta iarna de frig, asa cum ne demonstreaza monumentul sculptural de la Casei (Jud. Cluj, Rominia) al lui Iulius Crescens imbracat intr-un cojoc mitos, ca si cel de la Apulon.

Ce avem noi de la daci?


1) Pornind de la comoara cea mai de pre a unui popor spiritualitatea - putem vedea cu uurin c Triada Dacic Divin, venerat de ctre strmoii notri, se traduce astzi prin Sfnta Treime. 2) nainte de orice eveniment important i, pentru a obine rspunsul la ntrebrile adresate zeilor, dacii (cel puin acei daci care nsumau preoii i nvaii) ineau post. 3) De-a lungul timpului, acest numr de zei a rmas ca i cifr magic n credina poporului romn. 4) i, cu toate c dacii nu i ngropau morii, acestora le era adus n clipa cea de pe urm un pumn de pmnt, pe care l strngeau la piept. Astzi, n ritualul cretin, pmntul strns n pumn este aruncat n groapa n care este aezat sicriul. 5) Hora,roata valah, destinuie, n simbolismul ei primar, uniunea haric a juctorilor cu divinitatea tutelar imaginat simbolic n centru.

Mancarea dacilor
Se pare c geto-dacii, dar nu numai ei, ci i celelalte ramuri tracice, aveau o alimentaie divers, dar n care produsele vegetale deineau primul loc. Se mnca mult pine, n special nedospit, terciuri de cereale, legume, leguminoase proaspete i uscate, ciuperci i fructe.Brnzeturile erau i ele abundente, lucru normal dac ne gndim c din motenirea trac fac parte iaurtul, untul i brnza. Buturile cele mai importante erau vinul i berea de cereale (n special orz i probabil i mei). Vinul se bea de obicei nediluat cu ap, ceea ce ducea foarte des la excese.Conform surselor istorice tracii aveau dou mese pe zi, i putem presupune cu destul temei c geto-dacii nu fceau excepie. Obiceiul de a strivi ceapa n pumn i de a o servi presrat cu sare, alturi de pine i brnz, provine de pe vremea dacilor.Inca de pe atunci aroma usturoiului si a cepei era nelipsita din mancaruri. Istoricul roman Dioscorides indica n mod clar c usturoiul era folosit de daci sub form de mujdei (adic pisat i amestecat cu ap, oet sau vin), ca leac pentru indigestii, dureri de cap i stri gripale. De atunci dateaz obiceiul de a pstra usturoiul n funii mpletite, atrnate de tavan sau perei.

Ei cred ca nu mor, ci ca cel ce-si da sfarsitul se duce la zeul Zamolxis; unii dintre ei cred ca acesta este Gebeleizis.Acestui zeu ei ii trimit un mesager ales de o majoritate si pe care il insarcineaza sa transmita cererile fiecaruia. Iata cum se realizeaza acest lucru: cativa dintre ei se aseaza in rind tinand in maini cate trei sulite ,altii il apuca de maini si de picioare pe cel ce trebuie trimis la Zamolxis si il arunca in aer astfel incat acesta sa cada pe varful armelor. Daca acesta este strapuns si moare ei cred ca zeul l este prielnic ,iar daca nu moare ei dau vina pe mesager ,pe care il considera un om de nimic, si aleg un altul pe care sal trimita. Acestuia i se da aceeasi insarcinare cat este inca in viata. Tot acesti traci cand tuna si fulgera trag cu sageti in sus ,spre cer, si arunca amenintari la adresa zeului.-HERODOT

Tot Herodot aduce lamuriri si asupra ritualurilor ce au loc la nasterea sau moartea unui trac.El ne spune ca atunci ,cand se naste un copil, tracii il plang pe acesta pentru bolile ce va trebui sa le infrunte dar pe morti ei ii ingroapa cu veselie ,pe motiv ca a scapat de atatea rele si ca este binecuvantat, la moartea unuia dintre ei una dintre sotii care a fost considerata cea mai buna de catre sot ,este slavita ,omorata si ingropata cu acesta. Celelalte sotii sunt foarte suparate si se considera dezonorate.

Formarea Imperiului Roman


Conform legendei fondatorii Imperiului Roman sunt cei doi fii ai preotesei Rheea Silvia, Romulus i Remus avndu-l ca tata pe zeul razboiului Marte. Intre cei doi se isca o disputa asupra stabilirii pozitiei exacte a viitorului oras. Cei doi convin sa cad de acord prin testarea abilitatilor fiecaruia prin voia zeilor. Fiecare dintre ei se aseaza pe pamant si privind spre cer, Remus vede sase vulturi in timp ce fratele sau doisprezece. Remus neacceptandu-si infrangerea este ucis de Romulus si ingropat in transeele viitorului oras care se va numi Roma, dupa numele sau si-l serveste drept primul rege.

Zeitati
Romanii aveau o credin politeist cu o mulime de zei, inspirai din cultura greac, pentru c n momentul n care au cucerit Grecia, romanii au fost cucerii de cultura greac. Zeii romani nu aveau statui, ci se credea c ei exist in obiectele nconjurtoare. Zeii erau foarte numeroi, se credea ca fiecare familie are zeul ei. Fiecare zeu aciona ntr-un domeniu restrns i se presupune c existau peste 30.000 de zei care vegheau asupra bunei stri a Imperiului Roman i a locuitorilor lui.

nfiarea caracteristic romanilor


mbrcmintea romanilor s-a deosebit foarte puin, nca din timpuri strvechi, de portul altor popoare contemporane lor.Ea se caracteriza, nainte de toate, prin simplitate. Nu necesita nici croial aproape deloc i nici custur.Se confeciona din pielea i blana animalelor, iar mai tarziu din in i din fibre de cnep. Vemntul naional i oficial al romanilor, dar care era interzis ranilor, muncitorilor simpli i sclavilor, era toga.Toga, care era aceeasi atat la brbai, ct i la femei, cnd era mbrcat,se lega n talie,lsnd partea din faa mai lung dect cea din spate,care trebuia sa ajunga pana n dreptul genunchilor. Vechii romani purtau nclminte de dou feluri: sandale prinse de picior prin curele i ghete cu toc scurt fixate de picior prin acelai procedeu.

Agricultura
Civilizaia i cultura poporului roman a fost una nfloritoare i nu a putut fi ntrecut de nici o alt cultur de-a lungul anilor. Ocupaia cea mai preuit de romani a fost dintotdeauna agricultura.La nceputul secolului al II lea .e.n. romanii au nvat s fac pinea din aluat dospit cu drojdie. Dintre leguminoase, mai nti a fost cultivat bobul. Cea mai rentabil era cultura viei de vie i a mslinului, pentru care aproape ntreg teritoriul Italiei prezenta condiii favorabile. Uleiul de msline era folosit nu numai n alimentaie, ci i pentru iluminat i, mai trziu, pentru prepararea unguentelor i a parfumurilor.

UNICITATEA ROMANIEI IN EUROPACONTRADICTII

1)Dunarea este Europa ,esenta culturii europene este determinata de perechea formata din Dunare si romani.

2)Originea romanilor romanii sunt singurul popor european care nu vine de nici 2)Originea romanilor unde romanii sunt singurul popor european care nu vine de nici unde

3)Omogenitatea limbii romane In toate provinciile rominesti, din Bucovina, Basarabia si Moldova, 3)Omogenitatea limbii romane Peste Maramures si Transilvania, pina in Crisana, Banat si Panonia, In toate provinciile rominesti, din Bucovina, Basarabia si Moldova, pesteMaramures si Transilvania, in Crisana, Banat vorbita si Panonia, peste Oltenia pana in Dobrogea sipina Bulgaria, limba este aceeasi.
peste Oltenia pina in Dobrogea si Bulgaria, limba vorbita este aceeasi.

4)Raspandirea europeana a limbii romane Limba romana se vorbeste intre frontierele nationale ale Romniei, 4)Raspandirea europeana a limbii romane dar si mult frontierele curente, in Moldova de dincolo Limbadincolo romana sede vorbeste intre frontierele nationale ale Romniei, inca,Basarabia, Bucovina, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia,Bulgaria. dar si mult dincolo de frontierele curente, in Moldova de dincolo inca,
Basarabia, Bucovina, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia,Bulgaria.

5)Limba romana iese din tiparul centa-satem Limba romina esteiese singura exceptie planetara la regula 5)Limba romana din tiparul centa-satem Limba romina este singura exceptie planetara la regula centa-satem satem cat centa-satem pentru ca romana detine atat caracteristici pentru ca romina detine atit caracteristici satem cit si caracteristici centa. si caracteristici centa.

6)Dacia,ultima victima europeana a Imperiului Roman Cum au putut dacii sa-si uite limba complet, 6)Dacia,ultima victima europeana a Imperiului total,irevocabil, dar au fost incapatanati suficient Roman Cum au putut camesile, dacii sa-si uite limba complet, ca sa-si pastreze itarii,fotele si opincile total,irevocabil, au fost incapatinati suficient peste doua mii de dar ani?
ca sa-si pastreze camesile, itarii,fotele si opincile peste doua mii de ani?

7)Romania-insula de latinitate 7)Romania-insula deavem latinitate Cum este posibil sa limba romana dezvoltata din latina, prin prisma celor Cum sa avemin limba romina dezvoltata din latina,care prin a prismacelor 150 de este ani posibil de ocupatie, ciuda valului germano-Gotic stationat de ani subtirei de ani ocupatie, ciuda valului germano-Gotic in150 Dacia vreo 200 de (si totin nu vorbim azi germana) care astationat in Dacia vreo 200 de ani (si tot nu vorbim azi germana) inainte sa loveasca Roma insasi, apoi a valului Hunic, apoi a valului slav inainte saloveasca Roma insasi, apoi a valului Hunic, apoi a valului slav (si(si tot nuvorbim apoiaavalului valului maghiar nu vorbim maghiara)? tot nuvorbim rusa), rusa), apoi maghiar (si (si tot tot nu vorbim maghiara)?

8)Destinul dacilor Numai dacii au uitat tot cuvintelul de la mama lor, 8)Destinul dacilor ca sa vorbeasca vorbelelatine ale legionarilor romani. Numai dacii au uitat tot cuvintelul de la mama lor,
ca sa vorbeasca vorbelelatine ale legionarilor romani.

9)Asimetria limbilor crezute latine 9)Asimetria limbilor crezute latine cum se explica aceasta asimetrie de limbi inrudite, cum se explica aceasta asimetrie de limbi inrudite, noi ii intelegem ei toti, eiiar nu ne pe noi? noi pe ii intelegem pe iar ei toti, ei nu ne inteleg inteleg pe noi?

10)Demografia latinizarii Europei De ce dacii,cel mai mare popor european acum 2000 de ani, s-au latinizat cu totii in 150 de ani?In conditiile in care limba latina putea 10)Demografia latinizarii veni numai prin vorbire directa,Europei deciti latini era nevoie ca sa-i avem pe toti invatind mai latina la repezeala?Exista cite acum un latin pentru De dacii ce dacii,cel mare popor european 2000 de fiecare ani, familie ? Erasuficient pentru un sat intreg dac sa-i s-au daca latinizat cu totii un in latin 150 de ani?In conditiile in ca care limba invete limba? latina noua putea veni numai prin vorbire directa, de cati latini era

nevoie ca sa-i avem pe toti dacii invatand latina la repezeala?Exista cate un latin pentru fiecare familie daca? Era suficient un latin pentru un sat intreg dac ca sa-i invete noua limba?

11)Invatarea limbilor 11)Invatarea limbilor Imaginati-va Dacia acum de singura ani, Imaginati-va Dacia de de acum 20002000 de ani, cind posibilitate de aauzi o vorba latina de ao sta fata in fata cand singura posibilitate de a era auzi vorba cu un latin latina era de a sta fata in fata cu un latin

12)Originea limbii latine nu cumva latinii nu erau decit o ramura a unui popor mai mare, din care ei s-au desprins drept 12)Originea limbii latine latini? nu cumva latinii nu erau decit o ramuraa unui popor
mai mare, din care ei s-au desprins drept latini?

13)Legenda originii romanilor La orice neamuri v-ati uita, au legende care spun ca se trag de undeva,ceea ce este normal deoarece 13)Legenda originii cunostiintele romanilor fiecare generatie isi transmite La orice neamuri v-ati uita, au legende care spun ca se trag de generatiei urmatoare.. undeva,ceea ce este normal deoarece fiecare generatie isi
transmite cunostiintele generatiei urmatoare..

14)Disparitia Europei pre-latine De ce tot sudul Europei a disparut, pe cind restul Europei s-a conservat?

15) Asimetria familiilor lingvistice europene De ce si unde dispare jumatate din Europa, ca neam si limba, in ultimii 2000 de ani, sub masca latina?

Valahii sunt ncredinai c sunt coloni romani.Argumentul acestui lucru este faptul c au multe n comun cu limba romn i se afl n teritoriul lor foarte multe monede ale acestui popor, fr dubiu indicii mari ale vechimii stpnirii romane aici. (Nicolaus Olahus-Hungaria despre romanitate romnilor) De la rmleni, ce le zicem latini, pine, ei zic panis; carne, ei zic caro; gina, ei zic galina; muiarea, mulier; fmeia, femina; printe, pater; al nostru, noster i altele multe den limba ltineasc, c de ne-am socoti pre amruntul, toate cuvintele le-am nelege (Grigore Ureche-Letopiseul rii Moldovei) Numele cel mai adevrat, autentic, de la primul desclecat prin Traian este rumn sau romanus, care nume acest popor l-a pstrat ntotdeauna... pn astzi, acelai nume este dat ndeobte i muntenilor i moldovenilor i celor ce locuiesc n ara Transilvaniei. Rumn este un nume schimbat la curgerea anilor din roman.
(Miron Costin-Cronica rii Moldovei i Munteniei) Constantin Cantacuzino, Istoria rii Romneti ... iar noi rumnii, suntem adevrai romani (...) den carii Ulpie Traian i-au aezat aici n urma lui Decheval (...) neleg nu numai cetea de aici, ce i din Ardeal, care nc i mai neaoi sunt i moldovenii, i toi ci i ntr-alt parte se afl i au aceast limb, mcar fie i cevai mai osebit n nite cuvinte den amestecarea altor limbi (...) Ce dar pe acetia, cum zic tot romani i inem, c toi acetia dintr-o fntn au iuvort i cur (Istoria rii Romneti-despre originea romnilor)

Dimitrie Cantemir este cea mai important figur a culturii umaniste romneti. El a cutat s demonstreze pe baz de documente originea latin a romnilor i permanena lor pe teritoriul de la nordul Dunrii n lucrarea Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor. ... puind noi socoteal i tot eanchiul asteninei noastre, pentru ca, nu numai cum artm, c Dachia noastr au fost de Traian Marile cu boiari ceteani i slujitori romani desclecat i lcuit; ce inc acelorai romani ntr-nsa aezai de atuncea i pn n ziua de astzi smniilor i nepoilor, strnepoilor ntr-aceeai nentrerupt trai i necurmat slluire s dovedim ... (Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor) Naiunea valahic este cu mult mai veche dect toate naiunile Transilvaniei (...) ntruct este lucru sigur i dovedit, pe temeiul mrturiilor istorice, a unei tradiii niciodat ntrerupte, a asemnrii limbii, datinilor i obiceiurilor, c ea i trage originea de la coloniile romane aduse (...) de mpratul Traianus, n nenumrate rnduri, n Dacia (...) Cnd ungarii, ctre sfritul secolului al IX-lea, (...) au nvlit n prile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor pri se numeau (...) vlachi, dup mrturia

celui mai vechi csriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Bela... (Supplex Libellus Valachorum-1791)

Samuil Micu: S adevereaz, a treia, din limb cum c romnii ce astzi snt n Dachiia snt din romanii cei vechi, c tot cel ce tie limba cea latineasc i cea romneasc bine cunoate cum c limba cea romneasc iaste alctuit din cea latineasc carea, ntru attea neamuri varavare, mcar ru stricat, tot o au inut romnii n Dachiia; care lucru cu totul de crezut face cum c ei sunt adevrai fii i nepoi ai romanilor celor vechi carii preste toat lumea mprea . i din numele cu care ori romnii s numesc pre sine, ori alte nemauri i chiam, romnii pre sine s numesc romni, care cuvnt nsemneaz roman, c s-au obicinuit romnii de demult ca a nainte de n s-l mute n n cuvintele cele din latinie, ca: lana, ln, campo, cmp i altele...

Argumentele lui Rosler erau urmatoarele: - dacii au fost nimiciti in razboaiele cu romanii; - dacii nu au putut fi romanizati in doar 165 de ani (timpul stapanirii romane in Dacia); - provincia Dacia a fost parasita in intregime de populatie la 275; - limba romana nu contine cuvinte germanice vechi, desi pe teritoriul Daciei a stationat tribul germanic al gotilor; - exista cuvinte asematoare in limba romana si albaneza, dovada a convetuirii lor la sud de Dunare; - nu exista izvoare care sa ateste prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al XlII-lea; -dialectul daco-roman cel de la nord de Dunare se aseamana cu dialectul macedono-roman de la sud de Dunare; Falsitatea 'teoriei rosliene' a fost amplu demonstrata de istorici straini si romani, chiar in perioada cand ea a aparut (I.Iung, B.P.Hasdeu, A.Xenopol, D.Onciul, N.Iorga s.a.). Argumentele lor sunt urmatoarele: - prezenta geto-dacilor este atestata de numeroase dovezi a continuitatii lor dupa cucerirea romana; - romanizarea dacilor nu s-a facut doar in cei 165 de ani a stapanirii romane la nordul Dunarii, ci ea a fost atunci cea mai intensa, desfasurandu-se atat inainte de cucerirea romana cat si dupa evacuarea Daciei de catre administratia romana - lipsa totala a elementelor lingvistice germane in limba romana a fost combatuta de numeroase studii ale lingvistilor romani; - cuvintele comune din limba romana si albaneza sunt provenite din mostenirea traco-ilirica comuna (cu radacini in limba indoeuropeana); - numeroase izvoare scrise atesta prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de secolul al XlII-lea; - cele doua dialecte (daco-roman si macedono-roman) fac parte din limba romana comuna (sau protoromana),

Da, de la Roma venim, scumpi i iubii compatrioi din Dacia Traian! Se cam tersese diploma noastr de noble: limba ns am transcris-o din buchiile voastre gheboite de btrnee n literile de aur ale limbelor surori. Cam degenerase arborele nostru genealogic cu cte o codi strin, dar l vom curi de toate uscturile. Legile dup care cuvintele latine s-au prefcut n cuvinte romneti i-au sfrit de mult evoluiunea lor; n momentul n care romnii au primit cuvinte slavone, limba lor era format, de secole deja. Despre limba principalilor reprezentani ai colii Ardelene circul nc n marele public opinii n general suficient de eronate. E drept c reprezentanii colii Ardelene puneau n teorie un accent foarte apsat pe <<romanitatea>> limbii noastre, dar nu din vina lor aceast mprejurare va duce mai trziu la exagerrile lipsite de umor ale latinitilor.

COLUMNA LUI TRAIAN, este un izvor istoric, constituind principalul "document" al evenimentelor de excepie care au consfinit schimbarea radical a istoriei DACIEI.

ARCUL LUI CONSTANTIN A fost construit pentru a comemora victoria mpratului mpotriva rivalului sau Maxentius n btlia de la Ponte Milvio. Exist mai multe explicaii pentru prezenta dacilor pe Arcul lui Constantin: 8 statui cu daci nenlanuii. Se consider c statuile au fost luate din Forul lui Traian. Unii istorici spun ca mpratul dorea s fie trecut alturi de Traian sau Marc Aurelian, aductori de glorie i pace Imperiului.

Cetati
SARMIZEGETUSA REGIA: Sarmizegetusa, capitala statului geto-dacilor, a fost totodat sanctuar, centru spiritual, necropol i altar al zeului suprem. Ridicata pe, capitala vechii Dacii, are in componenta sa trei parti: cetatea insasi, un lacas sfant si cateva gospodarii. Ceea ce se vede astazi este incinta fortificata construita din lespezi imense de calcar gravat, asezate sub forma unui patrulater neregulat, care imprejmuiesc un teritoriu de aproximativ 3 ha. CAPALNA: Cetatea Capalna se afla in satul cu acelasi nume, apartinand de comuna Sasciori, la o distanta de 10km de Sebes. Aici arheologii au descoperit (in 1939, 1942, 1954) vestigiile unei puternice cetati dacice (sfarsitul secolului al II-lea 106 d.Hr.), al carei scop era acela de a pazi principalele trecatori din munti.

COSTESTI BLIDARU:Cetatea utilizata, in principal, in scopuri militare avea si un interesant rezervor de apa, un templu si cateva turnuri de aparare asezate in exterior.

LUNCANI-PIATRA ROSIE:Ruinele cetatii construite pe dealul Piatra Rosie au fost descoperite in 1949. In interiorul incintei exista o cladire de lemn cu doua camere, a carei fundatie de piatra inca poate fi vazuta. Aici au fost descoperite unelte, arme, obiecte din bronz si argint, dar si un bust din bronz al zeitei Bendis.