Sunteți pe pagina 1din 13

Clasificarea motoarelor cu ardere interna. Principalele notiuni.

Mecanismul biela-manivela

Dup mecanismul prin care se realizeaz transformarea energiei termice n energie mecanic, motoarele cu ardere intern se clasific n trei mari grupe: motoare cu ardere intern cu piston (MAIP) - este motorul la care produsele arderii intra n compoziia fluidului motor. turbine cu gaz - utilizeaz cderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc n jurul unui ax o cantitate de energie mecanica disponibil la cupla turbinei. motoare cu reaciune - motorul la care fora de propulsie este chiar fora de reacie a gazelor rezultate prin arderea combustibilului intr-o camer de ardere

Clasificarea motoarelor cu ardere intern cu piston

Dupa natura combustibilului utilizat


se intalnesc MAIP cu combustibili lichizi usori (benzina, alcooli) cu combustibili lichizi grei (motorina, pacura, uleiuri minerale sau vegetale) cu combustibili gazosi (gaze comprimate sau lichefiate, biogaz) motoare cu alimentare mixta, la care combustibilul de baza este gazos, iar pentru aprindere si pentru pornire se utilizeaza combustibili lichizi MAIP poli-carburate la care se pot utiliza, dupa disponibilitati, diferiti combustibili lichizi.

Dupa modul de formare a amestecului


motoare cu formare a amestecului in exteriorul camerei de ardere (motoare cu carburator, motoare cu gaze si motoare cu injectie de benzina in conducta de admisie), motoare cu formarea amestecului in camera de ardere (motoare cu injectie de benzina sau combustibili lichizi grei in camera de ardere motoare cu gaze cu adaos de combustibil lichid sau gazos la inceputul comprimarii) motoare cu amestec stratificat la care se asigura amestecuri de dozaje diferite in diferite zone ale camerei de ardere. motoare cu aprindere prin scanteie (MAS motoare cu carburator, cu injectie de benzina, cu gaze), motoare cu aprindere prin comprimare (MAC motoare cu injectie de motorina, motoare cu hidrogen, cu uleiuri vegetale), motoare cu pre-camera si aprindere prin flacara (aprinderea de la scanteie se realizeaza intr-o camera cu amestec bogat, iar flacara rezultata aprinde amestecul sarac din cilindru) motoare cu aprinderea combustibilului gazos prin initierea aprinderii unei mici cantitati de combustibil lichid ce ia foc prin comprimare).

Dupa modul de aprindere a amestecului carburant

Dupa fazele ciclului functional

motoare in patru timpi (ciclul de lucru se realizeaza pe durata a patru curse complete ale pistonului) motoare in doi timpi (ciclul functional se realizeaza pe durata unei singure curse complete a pistonului).

Dupa principiul de realizare a umplerii cilindrilor

exista MAIP cu umplere normala (cu aspiratia aerului din atmosfera) cu supra-alimentare (cu comprimarea prealabila a aerului sau amestecului carburant de catre un compresor). Motoarele cu supra-alimentare pot fi cu compresor actionat de catre o turbina ce utilizeaza energia gazelor de evacuare ale motorului cu piston (cu turbosuflanta), cu compresor actionat prin transmisie mecanica de la arborele cotit si cu doua compresoare, dintre care unul actionat mecanic, iar celalalt cu turbosuflanta.

Dup aezarea cilindrilor sunt motoare cu cilindrii n linie. motoare cu cilindrii n V. motoare cu cilindrii n W. motoare cu cilindrii i pistoanele opuse, boxer. motoare nclinate, la care cilindrii au axele situate n acelai plan, ns nclinat fa de planul vertical. motoare cu cilindrii aezati n stea, utilizate cu precdere unde este nevoie de un raport putere/greutate mare, de exemplu n aviaie i n marina militar . Motoare cu cilindrii n , Napier Deltic- motoare folosite la cile ferate i vapoare englezeti. Motoare rotative - Wankel

Principalii parametri ce caracterizeaz un motor cu ardere intern


Punct mort interior (PMI) (nvechit: punct mort superior, PMS) poziia pistonului care corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor n cilindru.

Punct mort exterior (PME) (nvechit: punct mort inferior, PMI) -

poziia pistonului care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor n cilindru. La motoarele cu mecanism bielmanivel, arbore cotit i chiulas este poziia pistonului cnd aceasta se gsete - n timpul deplasrii sale - la cea mai mic distan posibil fa de axa arborelui cotit; aceast poziie coincide cu distana maxim a pistonului fa de chiulas i este determinat, de asemenea, de montajul pistonului n ansamblul mecanismului biel-manivel.

Cursa pistonului S este distana dintre punctul mort interior i

punctul mort exterior, parcurs de piston ntre dou schimbri de sens ale deplasrii sale.

Capacitatea cilindric unitar Vs (cilindreea unitar) reprezint volumul cilindrului cuprins ntre PMI i PME, fiind volumul n care se deplaseaz pistonul. Capacitatea cilindric total Vt (litrjul) a motorului este dat de produsul dintre capacitatea cilindric unitar i numrul de cilindri:
Alezajul cilindrului D este diametrul interior al cilindrului motor

Volumul minim al camerei de ardere Vc este volumul ocupat de gaze cnd pistonul se afl la PMI.
Volumul total al cilindrului Va este volumul maxim ocupat de gaze msurat cnd pistonul se afl la PME; volumul total al cilindrului este format din nsumarea cilindreei unitare cu volumul camerei de ardere.

Raportul de comprimare este raportul dintre volumul total al unui cilindru i volumul camerei de ardere. Raportul de

comprimare este un indicator de calitate privind pregtirea amestecului combustibil n vederea obinerii unei arderi ct mai eficiente. Creterea raportului de comprimare are ca rezultate creterea presiunii medii n cilindru i implicit creterea puterii, a cuplului motor i reducerea consumului de combustibil. Dac comparm doua motoare cu aceeai cilindree i regim de turaii, motorul care are raportul de comprimare mai mare va dezvolta o putere mai mare la un consum mai mic.

Ciclul motor totalitatea strilor succesive prin care trece amestecul carburant ntr-o transformare, ncepnd dintr-o stare iniial pn cnd revine la starea iniial, se numete ciclu termodinamic sau ciclu motor. Ciclul de funcionare al motorului in 4 timpi, se desfoar n decursul a patru curse ale pistonului, crora le corespund dou rotaii ale arborelui cotit.

Mecanismul biela-manivela
Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele i instalatiile auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de alimentare cu combustibil, instalatia de aprindere, instalatia de racire si instalatia de ungere) necesare realizarii procesului de functionare si sistemul de pornire. Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constituie principalul ansamblu al motomlui cu ardere interna, cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in: organe fixe - blocul motor, cilindrii, chiulasa si carterul organe mobile - arborele cotit, cuzinetii si volantul, bielele cu cuzinetii si pistoanele cu bolturile si segmentii, amortizorul oscilaiilor.

Fig. 1 Organele fixe ale mecanismului motor

Fig. 2 Organele mobile ale mecanismului motor

S-ar putea să vă placă și