Sunteți pe pagina 1din 15

Consilierea familiilor ce au copii cu CES

Familia- cooperativ de sentimente (A. Berge)


Primul grup social; Climatul de siguran afectiv; Primul mediu de cretere i dezvoltare intelectual, motivaional, afectiv, estetic, moral; Modelul prim al comportamentelor sociale;

Unde se ofer sprijin?


Neintegrare colar i social Eecul colar Dificulti de adaptare Riscurile tratamentelor neadecvate la adresa copiilor cu CES Toate interveniile ar trebui s plece de la presupunerea c nu prinii sunt cauza dizabilitilor copiilor lor; se are n vedere riscul ca prinii s fie blamai pentru dizabilitile copiilor lor.

n multe ri dezvoltate ale lumii prinii au drepturi sporite n ceea ce privete participarea la educaie a copilului cu CES: - a controla toate datele despre educaia copilului lor; - a face o evaluare independent, o caracterizare a copilului lor ca elev; - a primi ntiinri scrise despre orice schimbare n identificarea, evaluarea i orientarea copilului lor sau despre orice schimbare n PEI (Planul Educaional Individualizat) al copilului; - a participa n mod egal cu personalul colii n dezvoltarea i revizuirea PEI a copilului.

Activiti de sprijinire a familiei


A. Aciuni formative: Consilierea familiei- aciuni preventive i directe de sprijinire a familiei pentru creterea i educarea adecvat a copiilor;
Relaii intra i extrafamiliale Conflicte Adaptarea colar a copiilor

Educaia familiei- aciuni ndreptate spre exersarea funciei educative a familiei i spre dezvoltarea unor practici eficiente de comunicare i interacionare n cadrul ei;
Dezvoltarea aptitudinilor i practicilor parentale Responsabilitate parental Comunicare eficient Negocierea soluiilor Luarea deciziilor Rezolvarea creativ a conflictelor

B. Informative- informaii legate de: Educaie n general Sntatea copiilor Activitile i rezultatele colare ale copiilor Cmpul i piaa muncii Pedagogia colar i a timpului liber Orientare colar i profesional Cunoaterea copiilor Tehnici de autocunoatere CES: caracteristici, obstacole, dificulti, strategii de intervenie utile

Participare activ la activitile colii Promovarea practicilor de includere colar a copiilor cu CES la toate nivelurile vieii sociale Modele de comportament in acceptarea i integrarea persoanelor cu CES din comunitile lor Sprijinirea profesorilor n alegerea unor strategii realiste cu privire la formarea copiilor Parteneri sinceri de dialog cu echipa ce se ocup de copil Colaborarea cu ali prini

Cerine pentru familie n perspectiva colii incluzive

Beneficiile implicrii prinilor

Creste stima de sine a copiilor Se mbunatateste relatia parinte-copil Parintii nteleg mai bine ce se ntampla la scoala Elevii au note mai mari Elevii nvata mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, etnie sau de nivelul de educatie al parintilor. Au mai putine absente Isi fac mai constiincios temele acasa Copiii si parintii dezvolta atitudini pozitive fata de scoala Profesorii au asteptari mai mari de la elevii ai caror parinti colaboreaza Scade riscul consumului de alcool, riscul violentei Castigurile nu sunt evidente numai n primii ani de scoala, ci sunt semnificative indiferent de varsta sau anul de studiu Elevii se vor adapta mai usor la schimbarile din clasa a V-a, a IX-a Elevii vor fi capabili sa-si stabileasca planuri realiste privind viitorul lor

In ciuda acestor beneficii, parintii nu gasesc ntotdeauna timp si energie pentru a colabora cu scoala la care nvata copiii lor. Pentru unii parinti, mersul la scoala nc mai este o experienta inconfortabila

Ce pot face prinii acas


Fiti un bun ascultator. Modelati comportamentul pe care l cautati. nvai copilul s se accepte ca persoan, ncurajati-l. Respectati diferentele: ncurajati reusitele copilului. Fiecare copil are propriile sale abilitati unice. Asigurati-i un loc n care sa poata nvata. Stabiliti rutine: reguli, program zilnic. Stabiliti si explicati-i copilului programul zilnic: sa aiba suficient timp pentru teme si pentru alte activitati de timp liber. Monitorizati accesul copilului la televizor. ncurajati-va copilul sa citeasca. Atunci cand cititi dumneavoastra mpreuna cu el, ncurajati-l sa puna ntrebari, sa povesteasca ce a nteles el sau ce crede ca urmeaza sa se ntample. Cand nvata sa citeasca, lasati-l sa rasfoiasca povestile sau revistele lui preferate. ncurajati copilul sa-si asume responsabilitati si sa lucreze independent. Creati mpreuna cu copilul un moment de discutii zilnice despre ce s-a ntamplat la scoala. Apelati la serviciile de sprijin (consilierul scolar, asistentul social etc.)

Ce pot face prinii la coal Prezentati-va profesorilor. Aflati modul cum doresc acestia sa fie contactati (direct, telefon, anuntati dinainte) si discutati despre cum percep activitatea copilului dumneavoastra n clasa. Pregatiti-va pentru sedinta cu parintii vorbiti cu copilul si aflati daca doreste sa discutati anumite subiecte cu profesorul diriginte; pregatiti o lista cu ntrebari despre copil, privind achizitiile, comportamente, relatiile cu colegii, ncrederea n sine. ntrebati despre metodele de disciplina; vorbiti cu dirigintele despre anumite situatii deosebite de acasa n cazul n care acestea afecteaza copilul (divort, probleme de sanatate, pierderea unui membru al familiei etc.); fiti punctual pentru a fi siguri ca primiti un mesaj complet, de la nceput; preluati atitudinea ,,ce putem face?", ,,cum pot ajuta?" daca profesorul va prezinta o problema; oferiti profesorului datele dvs. de contact, telefonul de acasa si de la serviciu; retineti ca scopul acestei ntalniri este sa mpartasiti cu profesorul diriginte date despre copil, astfel ncat activitatea de predare-nvatare sa fie facilitata. Spuneti-i profesorului punctele tari ale copilului, obisnuintele, interesele sale si ceea ce-l motiveaza pentru a nvata.

Interesati-va de eforturile scolii: Care sunt prioritatile stabilite pentru sprijinirea procesului de nvatare n acest an scolar? i-a propus echipa managerial derularea unor campanii de prevenire a abandonului scolar, a violenei, a consumului de tutun/alcool/droguri? Cum este implicata scoala n dezvoltarea unui angajament cu comunitatea? Are scoala o oferta pentru educatia adultilor? colile pot organiza cursuri de scurta durata pentru parinti sau pentru alti adulti din comunitate (limbi straine, computere, consilierea carierei etc.)? Organizati sesiuni, talniri cu invitati. Comitetele de parinti sunt ncurajate sa identifice experti in cadrul comunitatii care sa vina si sa le vorbeasca parintilor si profesorilor pe diverse subiecte de interes.
Implicati-va. Considerati voluntariatul pentru scoala necesar pentru implementarea unui program de dezvoltare a parteneriatului dintre scoala si parintii elevilor. Organizati impreuna cu alti parinti evenimente i programe (de exemplu, pentru valorizarea diferitelor culturi existente in scoala sau pentru implicarea ambilor parinti n educatia copiilor sau pentru promovarea unui stil de viata sanatos). Initiai discutia, daca scoala nu are nici o intentie de a dezvolta programe de implicare a parintilor. Contactati consilierul colar pentru a discuta despre ce se ntampla cu copilul dvs. la scoala.

Cum nvm mpreun


Discutm Ascultm Ne cunoatem reciproc nvm din experiena celorlali Cunoatem mai bine copiii notri Cunoatem mai bine coala i profesorii Comunicm

Bibliografie: 1. Ghergu, Alois- Psihopedagogia persoanelor cu cerine speciale Editura Polirom, Iai, 2006 2. Vrjma, Ecaterina- Consilierea i educaia prinilor Editura Aramis, Bucureti, 2002 3. Ciohodaru, Elena- Succesul relaiei ntre prini i copii acas i la coal Humanitas Educaional, Bucureti, 2004