Sunteți pe pagina 1din 8

Proteinele

Proteinele constituie unul din componentele eseniale ale tuturor celulelor organismului avnd funcii biologice multiple. Sunt substane organice complexe formate din carbon, hidrogen, azot, oxigen, sulf, fosfor, fier,zinc, cupru. Prin hidrolizarea lor rezult aminoacizii, care sunt compui organici. n organism sunt prezeni 20 de aminoacizi, dintre care9 sunt considerai eseniali si 11 neeseniali.

Aminoacizii eseniali nu pot fi sintetizai n organism i trebuie s fie adui prin alimente (arginina, histidina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina) Aminoacizii neeseniali pot fi sintetizai n organism pornind de la glucide i lipide n prezena elementelor azotate furnizate de ceilali aminoacizi (alanina, aspartat, asparagin, cistein, glutamat, glutamin, glicocol, prolin, serin, tirozin. Fiecare din aceti aminoacizi are rolul sau bine definit.

Aminoacizii reprezinta "caramizile" din care sunt construiti peretii celulari, tesuturile, hormonii, enzimele si o multime de alte molecule. Sangele contine o larga varietate de proteine: globulinele care formeaza anticorpii, albumina - o proteina care contribuie la mentinerea presiunii osmotice a plasmei, fibrinogenul ce intervine in procesul de coagulare si hemoglobina care transporta oxigenul la tesuturi. Celulele sunt tot timpul inlocuite, iar proteinele intracelulare permanent descompuse si resintetizate, deci metabolismul proteinelor este permanent activ.

Rolul proteinelor
1. Plastic: stau la baza structurilor celulare, asigurnd rennoirea acestora; formeaz substana contractil a muchilor; intr n structura hormonilor, enzimelor, elementelor figurate din snge, anticorpilor; Biocatalitic: stau la baza producerii hemoglobinei, enzimelor si hormonilor: Fizico-chimic: datorit caracterelor lor coloidale i amfotere, particip la reglarea presiunii colidosmotice, a echilibrului acido-bazic; Energetic, dar numai in cazurile n care organismul nu are alte surse de energie, cum se ntmpl n situaiile unui aport insuficient de lipide/glucide. 1 gram de proteine elibereaz n organism aproximativ 4 calorii

2. 3.

4.

Sursele alimentare de proteine sunt: 1. Proteine animale: ou, lapte i derivate, carne i pete. 2. Proteine vegetale: cereale, leguminoase, legume, ciuperci, fructe. Proteinele cu valoarea nutritiv cea mai mare sunt considerate cele care conin aminoacizii n proporie asemntoare cu esuturile corpului. Digestia i absorbia lor n intestin pun la dispoziia organismului toi aminoacizii necesari sintezelor de proteine noi. Valoarea biologic a unei proteine scade atunci cnd din compoziia sa lipsesc unii aminoacizi eseniali.

n cazurile n care n raia alimentar nu sunt incluse cantiti suficiente de proteine, apare subnutriia: creterea sensibilitii fa de bolile infecioase, tulburri sau opriri ale creterii, ntrzieri n dezvoltarea psihic, tulburri metabolice, hidroelectrolitice, modificri ale aspectului tegumentelor, fenerelor. . Spre exemplu, un deficit de hemoglobina va limita transportul oxigenului la tesuturi, ceea ce reduce capacitatea oxidativa de producere a energiei. Din totalul caloric al unei zile, specialistii recomanda ca 10-15% sa provina din proteine, iar in cazul celor ce urmaresc dezvoltarea masei musculare, aceasta valoare poate creste la 20-25%.

Necesarul de proteine difera in functie de nivelul de activitate fizica a fiecaruia. Se considera ca un aport optim pentru un individ cu activitate fizica moderata se incadreaza in limitele 0,6-0,8 g/kgcorp/zi. Barbatii au nevoie de mai multe proteine in alimentatie decat femeile, datorita faptului ca au o greutate mai mare si masa musculara mai multa. Cei care fac sport cu componenta de rezistenta au nevoie de 1,2-1,4 g/kgcorp/zi, in timp ce sportivii care se antreneaza cu greutati depasesc aceste valori ajungand la 1,8-2 g/kgcorp/zi. In general, se considera ca pentru dezvoltarea masei musculare e nevoie de minim 2 g/kgcorp/zi, adica o persoana de 70 kg va avea nevoie de 140 g proteine. In sporturile de rezistenta, aportul mai mare de proteine este necesar pentru ca acestea sunt utilizate si ca sursa de energie, in timp ce in sporturile de forta proteinele sunt necesare fiindca stau la baza construirii masei musculare.

Antrenamentul stimuleaza sinteza proteinelor: antrenamentul aerob induce in principal sinteza de enzime aerobe din cadrul lanturilor de producere a energiei, in timp ce antrenamentul anaerob (de forta) induce formarea de proteine contractile (actina si miozina, precum si altele).

Exista numeroase studii care au dovedit ca persoanele care se antreneaza au nevoie de un aport mai mare de proteine, care sa le sustina ritmul de dezvoltare fizica.