Configuraie absolut -stereocentri R-S (convenia CIP - Cohn, Ingold, Prelogg) Difracia cu raze X permite determinarea configuraiei absolute

dar precizarea activitii optice este posibil doar pe baza determinrilor experimentale. Pentru precizarea configuraiei n cazul unui stereocentru tetraedric se procedeaz astfel: -se stabilete prioritatea substituenilor; -prioritatea unui substituent este dat de valoarea numrului atomic Z. -atunci cand apar ca primi substitueni la atomul de carbon chiral atomi cu numr atomic identic, stabilirea prioritii se face n raport cu atomii urmtori. -dublele i triplele legturi sunt considerate ca legturi individuale.
H
Z=6
Z=7 Z=6

CH2 CH3 C CH3

Z=6

H C H Z=6 H H C H H
Z=1

NH2 creste prioritatea

creste prioritatea

CH2 CH2 CH CH3 C

Z=6

CH2 CH2 CH CH3 H

Z=1

C CH CH2 O C H C C H O C O H C O C OH CH

C C C C O C O O

-se privete faa tetraedrului opus substituentului de prioritate minim. -pe faa tetraedrului aflat n faa ochilor stabilim sensul de deplasare n direcia descreterii prioritii substituenilor; -dac deplasarea se realizeaz spre dreapta (n sensul acelor de ceasornic) izomerul poart denumirea R; -dac deplasarea se realizeaz spre stnga (n sensul opus acelor de ceasornic) izomerul poart denumirea S; Schimbarea locului a doi substituenti duce la modificarea configuratiei.

Daca pozitia de vizualizare nu este cea corespunzatoare, se roteste molecula pentru a obtine o vizualizare corespunzatoare.

* substituentul cu prioritate minim trebuie plasat obligatoriu n partea de jos a tetraedrului

Aplicatie: Stabiliti configuratia optica a urmatorului compus:

CH3 H2N C H OH

Rezolvare: 1. Stabilirea prioritatii substituentilor 1<2<3<4

2 CH3 3 H2N C 1 H 4 OH

2. Stabilirea sensului de rotatie privind faa tetraedrului opus substituentului de prioritate minim in ordinea descresterii prioritatii: 4>3>2 2 CH3 3 4 H2N C OH R 1 H

Daca substituentii nu sunt asezati in pozitia optima de stabilire a configuratiei se fac transformari pentru a o obtine: Ex. Se schimba substituentii 1 1 Se schimba substituentii 1 si 2 intre ei H si 3 intre ei 3 4 (revenire la configuratia H2N C OH (schimbare de configuratie) initiala) 3 2
CH3
NH2 1 H 4 C OH 2CH
3

3 NH2

2 H 3C

4 C OH 1 S H

In cazul glicerinaldehidei au fost propuse pentru cei doi enantiomeri formulele prezentate n figura, configuratii dovedite ulterior ca fiind cele reale prin spectre de raze X.

O C H C H OH C HO C

O H H

CH2OH D(+) glicerinaldehida O C HOCH2 C H L(-) glicerinaldehida H OH

CH2OH L(-) glicerinaldehida O C HO C H D(+) glicerinaldehida H CH2OH

Se constat usor c D(+) glicerinaldehida(dextrogira) posed un stereocentru R, iar L(-) glicerinaldehida (levogira) posed un stereocentru S. Configuratiile monoglucidelor deriva de la glicerinaldehida, apartenenta la seria D sau L fiind dictata de conformatia ultimului atom chiral cel mai departat de gruparea carbonilica.

O H

CH2OH C C H R(+) glicerinaldehida OH HO

CH2OH O C C H H

S(-) glicerinaldehida

Apartenenta la seria D sau L nu inseamna ca toate glucidele din seria D vor fi dextrogire (adica rotesc lumina spre dreapta) sau cele din seria L vor fi levogire.
Monoglucidele care n soluie rotesc planul luminii polarizate spre dreapta sunt optic dextrogire = (+) iar cele rotesc planul luminii polarizate spre stnga sunt optic levogire = (-)

Desenarea structurii monozaharidelor exemplificare pe glucoza -glucoza este o aldohexoza.

Pasul 1: Se deseneaza catena celor 6 atomi de C

Pasul 2: La atomul de carbon situat in varful catenei se deseneaza gruparea aldehidica

Pasul 3: La atomul de carbon situat in partea de jos a catenei se deseneaza gruparea CH2OH, nefiind chiral
O

C C C C C C

H C C C C C C

H C C C C C

Pasul 4: La penultimul atomul de carbon situat in partea de jos a catenei se deseneaza gruparea OH tinand cont de apartenenta la seria L sau D (aici D)
H C C C C H C OH CH2OH O

Pasul 5: Pozitiile gruparilor OH la atomii de C 2, 3, 4 sunt specifice fiecarei monozaharide

H C

H C OH HO C H H C OH H C OH CH2OH

CH2OH

Seria D a aldozelor -au aceiasi configuratie la ultimul atom chiral ca si Dglicerinaldehida (-hidroxilul in partea dreapta in formula Fischer). -toate glucidele sintetizate in lumea vie apartin seriei D. -glucidele care difera in configuratie numai la unul din centrii chirali se numesc epimeri. (ex. Dmanoza (la C2) si Dgalactoza (la C4) sunt epimeri ai D-glucozei, dar nu si epimeri intre ele). -pentru fiecare aldoza sunt posibili 2n stereizomeri (unde n-nr. de atomi

O O C H C H OH OH H C C H OH HO O C C H H OH

H C

CH2OH D(+) glicerinaldehida 1a

H C

CH2OH D(-) eritroza O C H C C H OH OH OH HO C O H H OH OH C H C O H OH H OH

CH2OH D(-) treoza O C HO HO C C H H H OH

H C H C

H C H C

HO C H C

H C

CH2OH D(-) riboza O C H C H OH OH OH OH

CH2OH D(-) arabinoza O C H HO C C H OH H OH OH

CH2OH D(+) xiloza O C H C H OH OH H OH

CH2OH D(-) lixoza O C H HO C C H OH H H OH

H C H C H C

H C HO C H C

H C H C

HO C H C

CH2OH D(+) aloza O C HO C H H OH OH OH

CH2OH D(+) glucoza O C HO C H H H OH OH

CH2OH D(-) guloza O C HO C H H OH H OH

CH2OH D(+) galactoza O HO H C H H H OH C

H C H C H C

HO C H C H C

H C HO C H C

HO C HO C

H C

CH2OH D(+) altroza

CH2OH D(+) manoza

CH2OH D(-) idoza

CH2OH D(+) taloza

Seria D a cetozelor -au aceiasi configuratie la ultimul atom chiral ca si Dglicerinaldehida (-hidroxilul in partea dreapta in formula Fischer. -au un numar mai mic de centri chirali decat aldozele. -cetotetrozele si cetopentozele sunt denumite prin adaugarea particulei ul in denumirea aldozei corespunzatoare.

CH2OH C H C O OH OH H H

CH2OH C C C O OH OH OH HO H

CH2OH C C C O H OH OH

H C CH2OH CH2OH C O C H C O OH

CH2OH D(+) ribuloza

H C

H C

CH2OH D(+)psicoza CH2OH C O OH H OH

CH2OH D(-)fructoza CH2OH C HO HO C C O H H OH

CH2OH CH2OH 1,3-dihidroxi-acetona D(-) eritruloza 2 HO

CH2OH C C O H OH

H HO

C C

H C

H C

H C

CH2OH D(+)sorboza

CH2OH D(+) xiluloza

CH2OH D(-)tagatoza

Perechea de izomeri optic activi levogiri i dextrogiri se numesc antipozi optici. Amestecul, n proporii egale a celor doi izomeri optic activi se numete amestec racemic i se noteaz cu semnul ().

-cetohexozele au denumiri triviale consacrate.

Organismul viu are tendina de a utiliza selectiv numai una din formele optic active.

Structuri ciclice ale monozaharidelor. Formarea semiacetalilor interni Monoglucidele care au mai mult de patru atomi de carbon n molecul prezint dou structuri moleculare: -aciclic -ciclic -Monoglucidele cu structur molecular aciclic sunt foarte puin reprezentate n natur.

-Ele au gruparea carbonilic liber i de aceea se mai numesc i forme carbonilice.

-Formele aciclice sunt caracteristice triozelor i tetrozelor. -ncepnd de la pentoze predomin formele structurale ciclice. -Existena formelor structurale ciclice ale monoglucidelor - s-a presupus pe baza unor proprieti fizico-chimice ale acestora care difer de cele ale aldehidelor i cetonelor . -Glucoza nu prezint una dintre reaciile specifice grupei carbonil (recolorarea fuxinei decolorate cu dioxid de sulf).

-O alt abatere de la comportarea normal este variaia n timp a rotaiei specifice. Astfel, soluia proaspt preparat de -glucoz are rotaia specific 1120, dup un timp aceasta scznd la 52,50 .

Este cunoscut faptul c gruparea carbonil poate da adiii nucleofile cu gruprile OH de tip alcoolic, cnd rezult semiacetalii 6, care prin condensare cu o nou molecul de alcool genereaz acetali de tip 7.
R' C R'' O HO R R' C R'' 6 OR OH HO R R' C R'' 7 OR OR

Reacii analoage pot avea loc ntre gruparea carbonil a unui zaharid i una dintre gruprile hidroxil din molecul. Din acest motiv monozaharidele se afl sub forma unui amestec de compus liniar (aciclic) i compui ciclici aflai n echilibru. Frecvent echilibul este deplasat spre structura ciclic. De obicei semiacetalii posed cicluri de 5 i 6 atomi (mai puin tensionate), cele mai des ntlnite fiind ciclurile de ase. La formarea semiacetalilor ciclici gruparea carbonilic reprezint un centru prochiral ce posed 2 fee diastereotopice. Rezult deci c structurile ciclice obinute vor reprezenta doi diastereoizomeri epimeri. Acest tip de epimerie se numete anomerie. Stereocentrul nou format poate avea o configuraie absolut S (anomer ) sau R (anomer ). Frecvent gruparea OH semiacetalic poart numele de hidroxil glicozidic.

CHO C C C C OH H OH OH

H HO H H

2 3 4 5 6

D-glucoza

(forma lineara)

CH2OH
6 CH 2OH

Proiectiile Haworth reprezinta formele ciclice ale glucidelor ca inele iar anomerii , respectiv avand gruparea OH de la atomul de carbon C1 (OH sub inel) (OH deasupra inelului).
H O C H HO HO H OH H H OH CH2OH

6CH2OH

H
4

O H
2

H
1

H
4

O H
2

OH
1

H OH
3

H OH
3

OH

OH

OH

OH

OH

-D-glucoza

-D-glucoza

D(+)-Galactoza CH2OH OH H H OH O H OH H OH D(+)-Galactoza H H OH H OH CH2OH O H OH H H OH

-D(+)-Galactoza

Modelul de formare a structurilor semiacetalice ciclice n cazul glucozei -adiia gruprii OH la centrul aldehidic prochiral nu este posibil nici pentru hidroxilul grefat la atomul C5 nici pentru cel grefat la atomul C4, n aceast conformaie ambele grupri aflndu-se n spatele planului. -Pentru formarea unui ciclu de 6 (piranozic), se impune rotirea atomului de carbon C5 cu 1200 pe legtura C4-C5 cu formarea intermediarului 11.
H

H rotirea cu 120 0 a lui C 5 HO pe legatura C 4-C 5 C H

OH
6

C5
4

C H 2O H
1

CHO

rotirea cu 120 0 a lui C 4 pe legatura C 3-C 4

3 6

H
2

HOCH
HO

H
OH
1

C OH 10

C OH

H
6

C5 C4
3

H
2 5

H C C4

OH
1

HOCH

CHO

CHO
2

C OH

C OH

0.003 % 11 H

HO 12 H

C OH H /HO
+ -

C H OH

H /HO
6

6 6 6

CH 2OH C
5

CH 2OH O C
5

CH 2OH O
1

CH 2OH H
1

HO (R) OH

H O

HO

H O

OH C (R) H H C 2 OH
1

(S) H
H C 4 OH
1

H C4 H OH
3

H
2

C OH HO

H
2

C H

HO

C OH

C4 OH H C3 H

C (S) H OH C2 OH

C4 OH H C
3

H 13a OH a -D-glucopiranoza 36.4 %

13b b -D-glucopiranoza 63.6 %

14a a -D-glucofuranoza CH 2OH

14b b -D-glucofuranoza CH 2OH

-pentru nchiderea unui ciclu de 5 (furanozic), rotirea atomului de carbon C4 cu 1200 pe legtura C3-C4 cu formarea intermediarului 12.

CH 2OH O H H OH H OH H OH 13c

H HO

CH 2OH O OH H OH H H H OH
H

HO

C H

O H OH 14c

H HO OH

C H

O H

OH H

OH H

OH

HO

H
14d

OH

13d

Reprezentarea grafic a anomerilor -se poate realiza fie utilizand formule Fischer fie formule perspectivice
H H COH H COH HO CH H COH H CH2OH D-glucopiranoza O 1,5 O H COH H COH HO CH H COH H COH CH2OH 1,4 H COH HO CH H H COH CH2OH O hidroxil semiacetalic

D-glucoza (structura aciclica)

D-glucofuranoza

Formule de proiecie formule Fischer

H2C OH
CH2OH

OH OH H OH HO H OH H
D-glucopiranoza

H COH
H OH H

O H

H OH OH

D-glucofuranoza

Formule de perspectiv (Haworth )

Partea din molecul care se afl n spatele planului se scrie cu linii mai subiri. Partea care se afl n faa planului, aproape de cititor, se scrie cu linii mai groase. Puntea lactolic se scrie de obicei n spatele planului Substituenii care apar n formulele de proiecie n partea dreapt a catenei carbonice sunt sub planul ciclului i se scriu n jos. Substituenii care apar n partea stng a catenei se scriu deasupra planului, deci n

 Formulele de perspectiv nu sunt riguros tiinifice ntruct sugereaz c aceste cicluri sunt plane ceea ce nu este corect. Prin determinri fizice (difracie de raze X) s-a artat c structura ciclic real a monoglucidelor este cea conformaional de scaun i baie, forma scaun fiind mai stabil. H
creste stabilitatea (e)-D-glucopiranoza13g 5 substituenti ecuatoriali (a)-D-glucopiranoza13e 4 substituenti ecuatoriali (e)-D-glucopiranoza13f 1 substituenti ecuatoriali (a)-D-glucopiranoza13h 0 substituenti ecuatoriali
CH 2OH O H OH H OH H HO HO CH 2OH H H O H HO H OH HO HO H CH 2OH H H O HO H
OH

CH 2OH HO C H HO H H

CH 2OH

O
H OH OH H OH H

HO C H HO H

O
H OH H OH H OH

OH

13e
H OH H OH

13g

14e
CH 2OH HO C H H HO H

14g
CH 2OH HO C H H

H CH 2OH O H OH H OH H H OH

O
H OH

O
H OH

HO H

13f

13h

14f

14h

Datorita stabilitatii mai mari a ciclurilor piranozice, in mediu apos protic Dglucoza liniara se afla in amestec cu -glucopiranoza si -glucopiranoza. Echilibrul este mult deplasat spre structurile ciclice, amestecul continand 0.003% compus liniar, 36.4% anomer si 63.6% anomer . Preponderenta formelor poate fi explicata prin intermediul formulelor de conformatie 13e, 13f, 13g, 13h si respectiv 14e, 14f, 14g, 14h. Se tie c forma ciclic este cu att mai stabil cu ct numrul substituenilor ecuatoriali este mai mare.

Formele si ale glucozei au fost izolate ca atare. -D-glucopiranoza (pt. 1460, []D+112,20), a fost obtinuta prin cristalizarea glucozei din etanol. -D-glucopiranoza (pt. 148-1550, []D+18,70) a fost izolata din amestec apa etanol. Valoarea rotatiei specifice a fost masurata pentru fiecare enantiomer imediat dupa dizolvarea in apa. De la oricare din cei doi enantiomeri s-ar porni in solutie apoasa, se ajunge in timp la echilibru atunci cand rotatia specifica devine[]D+52.50 (aceasta ramane constanta in timp). Fenomenul se numeste mutarotaie si el apare datorita echilibrului existent intre cele doua configuratii ciclice prin intermediul formei aciclice.
H HOCH 2
4

H O HO
3 2

CH2OH H OH H
4

H H
2

O HO
3

HO H

OH (e)

OH (a) a)-D-glucopiranoza 13i H HOCH 2

4

H O HO
3 2

H HO OH e)-D-glucopiranoza 13j CH2OH OH (a) OH (e) H

4

O HO
3 2

H H OH

HO

H OH HO

H H H e)-D-glucopiranoza 13k

a)-D-glucopiranoza 13l

n cazul fructozei amestecul de echilibru n solveni protici conine 32% D-fructofuranoz i 68% D-fructopiranoz. Si n acest caz configuraia S a noului centru chiral este propriu anomerului iar cea R anomerului .

CH2OH HO H C5
4

H HO H H OH O H OH CH 2OH OH H H H OH O HO H CH 2OH H HO H

CH 2OH

CH 2OH

H O
3

OH C5
4

HO

O
3

O
OH H OH CH 2OH H

O
OH H

C C C

CH2OH

HOCH 2 0 a lui C5 rotirea cu 120 pe legatura C4-C5

C C C 18 H
+

CH2OH

H HO

HO

CH 2OH OH

HO

OH

HO H

OH

H 17 H H /HO
+ -

19e
-

19g

OH CH 2OH
OH

20e
OH CH 2OH

20g

H /HO
H

CH 2OH CH 2OH H OH

CH 2OH H H O H OH H OH H

H H

O OH H H

H HO

O
HO H

CH 2OH

O
HO H

H C H HO H C 5H C OH
4 6

O OH
2

C H

O
2 OH C 3

HOCH 2 C5 H H 4 C

O HO
3

OH
2

H C 1 C 5H CH2OH 3 HO 4 C C OH H OH

CH2OH OH

HOCH 2 C5 H H 4 C OH

O HO
3

CH2OH C2 OH C

H HO

H HO

OH

H HO

C C 1 CH2OH

19f

19h

20f

20h

C H

19a -D-fructopiranoza

19b -D-fructopiranoza

OH H 20a -D-fructofuranoza

H 20b -D-fructofuranoza

H O OH H H OH HO CH2OH OH H 19c H H

H O CH2OH H H OH HO OH OH H 19d

HOCH 2 H H

O HO

OH CH2OH

HOCH 2 H H

CH2OH HO OH H 20d

OH H 20c

OH

La stabilirea denumirii monoglucidelor trebuie precizate toate particularitile structurale : tipul izomerului (anomerul sau ); seria steric (D sau L); izomerul optic (enantiomerul dextrogir (+) sau levogir (-); numele glucidei; tipul formulei perspectivice (piranozic sau furanozic).

Proprietati fizice ale monozaharidelor substane solide, cristaline, inodore, solubile n ap, greu solubile n alcool etilic i insolubile n solveni organici soluiile monoglucidelor sunt incolore i prezint fenomenul de mutarotaie i activitate optic; cea mai dulce este fructoza, dup care urmeaz glucoza, galactoza, manoza.
Denumire Proprieti fizice
Punct de topire 0C 160 145 Indice de refracie []D20(0) +108 +92 -21.5 +112

Provenien

L(+) arabinoza
D(+) xiloza D(-) riboza D(+) glucoza

146

D(-) manoza D(+) galactoza

132 167

-17 +144

D(-) fructoza (levuloza)

102-104

-133

n polizaharide numite arabani, gum arabic, clei de viine, sfecl. n polizaharide numite xilani, ce nsoesc celuloza (zahr de lemn). n acizi nucleici ca furanozide. n fructe dulci, miere, limf, lichid cefalorahidian. n oligozaharide. n cojile de portocale i ca polizaharidmanani. n oligozaharide ca lactoz. n polizaharide-galactani. in fructe dulci, roii, miere. n oligozaharide.

Proprietati fizice ale monozaharidelor Sunt determinate de gruprile funcionale ce le conin: 1) Proprieti determinate de gruparea carbonilic; 2) Proprieti determinate de gruprile hidroxilice; 3) Proprieti determinate de prezena ambelor grupe funcionale;

1) Proprieti determinate de gruparea carbonilic reacia de reducere; reacia de oxidare: blnd; energic; protejat; reacia de adiie i condensare;

1.1 Reacia de reducere

o Prin hidrogenarea monoglucidelor la nivelul gruprii carbonilice, n prezen de catalizatori (Pt, Pd, Ni etc.) se obin polialcooli numii i polioli .

-din tetroze se obin tetritoli - din pentoze se obin pentitoli - din hexoze se obin hexitoli - din D-Glucoz, prin reducere cu hidrogen, n prezena amalgamului de sodiu se obine D-Sorbitolul.

D-Fructoza, n funcie de condiiile de reacie, formeaz, prin reducere doi hexitoli: -D-Sorbitolul -D-Manitolul

n general, aldozele dau prin reducere un polialcool, iar cetozele doi polialcooli izomeri. n natur, reducerea monoglucidelor se produce sub aciunea unor enzime numite hidrogenaze. Alcoolii polihidroxilici sunt subtante cristaline, solubile in apa, cu gust dulce. Importanta industriala prezinta sorbitolul si manitolul. Sorbitolul se utilizeaza ca indulcitor in diete (avand 2.6kcal/g fata de glucoza 4kcal/g), in obtinerea de geluri si paste (paste de dinti, etc. ), la protectie criogenica in amestec cu polifosfatul de sodiu pentru produse congelate, etc. Manitolul se utilizeaza in industria farmaceutica.

1.2 - Reacia de oxidare Datorit prezenei n molecul a gruprilor carbonilice libere sau mascate (sub form de hidroxili semiacetalici), monoglucidele manifest un pronunat caracter reductor.
Produii de oxidare care se obin din glucide depind de natura oxidantului i a mediului de reacien funcie de natura oxidantului; -Oxidarea monoglucidelor poate fi: -blnd; - energic -protejat 1.2 - Reacia de oxidare blnd la aldoze - se realizeaz la nivelul gruprii carbonilice (la C-1) care se transform n grupare carboxilic; -rezult hidroxiacizi numii acizi aldonici sau onici. -condiii blnde (ap de clor, hipoclorii, Ag2O, reactiv Tollens, reactiv Fehling, reactiv Benedict);

H C H HO H H

O OH H OH OH CH2OH

HO C H HO H H

O
CH2OH

OH H OH OH CH2OH

H OH

O H OH H H

H OH

H OH

CH2OH OH OH H H OH H OH

CH2OH H O OH H OH Lactona acidului D-gluconic O H OH H O

OH

D-Glucoza

Acid D-gluconic

D-Glucoza H C H HO HO H OH H H OH CH2OH O

Acid D-Gluconic

HO C H HO HO H

O OH H H OH CH2OH

-la oxidare are loc deschiderea de ciclu. -prin deshidratare se poate forma lactona acidului.

D(+)-Galactoza

Acid D-galactonic

Glucidele care contin grupe aldehidice care se pot oxida la acizi carboxilici se numesc glucide reducatoare. -Toate glucidele ce au o grupare semiacetalica sunt glucide reducatoare. Reactivii de test utilizati sunt: -reactiv Benedict; -reactiv Fehling;

-Cetozele sunt rezistente la aciunea oxidanilor slabi

Reactiv Benedict 1 l solutie contine 100 g carbonat de sodiu anhidru, 173 g citrat de sodiu si 17.3 g de sulfat de cupru pentahidrat. -in prezenta glucidelor reducatoare are loc reducerea ionilor de Cu2+ (albastru) la Cu+ (precipitat rosu). -se utilizeaza la analiza glucozei din urina colorimetric- atat cantitativ cat si calitativ. -fructoza, desi nu este o glucida reducatoare da test pozitiv in prezenta reactivului Benedict, datorita conversiei in glucoza si manoza in prezenta carbonatului de sodiu (vezi mai departe).
Reactiv Fehling compus din volume egale din urmatoarele solutii: -69.28 grame de sulfat de cupru pentahidrat dizolvat intr-un litru de apa (Solutie Fehling A); -346 grams tartrat de sodiu tetrahidrat si 120 grame hidroxid de sodiu intr-un litru de apa (Solutie Fehling B). -Amestecul celor doua solutii se face inaintea testului.

1.2 - Reacia de oxidare energic -la aldoze, oxidarea se produce la gruparea carbonilic i la gruparea hidroxilic primar, deci la C-1 i C-6. -rezult acizi zaharici; -la cetoze, n condiii de oxidare energic, se produce ruperea catenei carbonice de lng gruparea carbonilic i are loc transformarea n produi de oxidare cu un numr mai mic de atomi de carbon. -oxidarea energic a monoglucidelor se produce cu ajutorul unor oxidani puternici (HNO3 concentrat, KMnO4, K2Cr2O7).

H C H HO H H

O OH H OH OH CH2OH

HO C H HO H H

O OH H OH OH COOH

CH2OH O HO H H H OH OH CH2OH D(-)-Fructoza Acid oxalic COOH COOH +

HO H H

O OH OH COOH

D-Glucoza

Acid D-Glucozaharic

Acid tartric

1.2 - Reacia de oxidare protejat -prin protejarea gruprii carbonilice a monoglucidelor se poate realiza oxidarea gruprii hidroxilice primare, de la C-6. -rezult monoacizii numii acizi uronici. -protejarea gruprii carbonilice are loc prin reacii de condensare sau esterificare a hidroxilului semiacetalic. -dup formarea acizilor uronici, gruparea carbonilic protejat poate reveni la forma iniial.
H OH H OH CH2OH O H H OH H OH + R'-OH -H2O H OH H OH CH2OH O H H OH COOH H O R' +[O] H OH O H OH H O R' H OH Acid glicozidic +H2O -R'-OH COOH H OH H OH Acid glucuronic O H OH H OH H H

D-Glucopiranoza

Glicozid

Acizii uronici sunt larg rspndii n natur i au rol biochimic important: -contribuie la detoxificarea organismelor animale de substane aromatice toxice; -ajut la transportul unor hormoni; -contribuie la formarea unor poliglucide cu rol important n organism, n special n membrana celular;
COOH H OH H OH Acid glucuronic O H OH H OH H COOH H2N Uridin-5'-glucuronozil transferaza H OH H OH O H OH H NH H

1.3 - Reacii de adiie i condensare Monoglucidele reacioneaz la nivelul gruprii carbonilice cu: hidroxilamina acidul cianhidric ureea Prin tratarea monoglucidelor cu hidroxilamina (H2N-OH), se formeaz derivai azotai cristalini uor solubili n ap, numii oxime.

Cu acidul cianhidric, se formeaz cianhidrine care prin hidroliz formeaz hidroxiacizi cu un atom de carbon in plus fa de monoglucida iniial .

H HO HO H H

O C H H OH OH CH2OH HCN

CN H C OH HO H HO H H H OH OH CH2OH

COOH H C OH HO H HO H H H OH OH CH2OH

D(+)-Manoza