Sunteți pe pagina 1din 29

Coreea de Sud vs Coreea de Nord

Realizatori: Ogrean Natalia, Lung Marius, PT3

Cuprins
Introducere, prezentare general Peninsula Coreea caracteristici geografice, poziia geografic Scurt istoric Politica Economia: - industrie, agricultur, transporturi, comer Concluzie Bibliografie

1. Introducere
COREEA DE SUD Suprafata 98484 km Asezare geografica 337' - 3830' N, 125-12940' E Populatia 43268000 locuitori Densitatea populatiei 425 locuitori/km Capitala si cel mai mare oras Seul (Seoul). 10920000 locuitori Limba oficiala coreeana Produse importate titei, substante chimice organice, piese de masini, orez Produse exportate produse chimice, imbracaminte. placaje, piese de masini electrice, incaltaminte, otel, nave Moneda oficiala won (1 won = 100 jeon) Produsul intern brut 78.950 milioane dolari SUA Forma de stat republica prezidenial

COREEA DE NORD Suprafata 120538 km Asezare geografica 3759'-431' N, 1243'-13057', E Populatia 22193000 locuitori Densitatea populatiei 175 locuitori/km Capitala si cel mai mare oras Phenian (Pyongyang), 2000000 locuitori Limba oficiala coreeana Produse importate piese de masini, produse petroliere, carbune cocsificabil, cereale Produse exportate minerale, in special minereuri de fier, produse metalurgice, produse chimice Moneda oficiala won (1 won = 100 chon) Produsul intern brut 20000000000 dolari SUA Forma de stat Juche, Stat unitar, Sistem monopartit

2. Peninsula Coreea
Coreea este o zon geografic, o civilizaie i un fost stat situat n Peninsula Coreea, n estul Asiei. Acum peninsula este mprit n Coreea de Nord i Coreea de Sud i se nvecineaz cu China la nord-vest, cu Rusia la nord-est i cu Japonia spre sud-est, dincolo de Strmtoarea Coreei.

Coreea a fost unit pn n 1948; n momentul de fa este mprit n Coreea de Sud i Coreea de Nord. Coreea de Sud, oficial Republica Coreea, este o ar capitalist i democrat. Coreea de Nord, oficial Republica Popular Democrat Coreea, este o ar comunist, fondat de Kim Il-sung i condus azi de Kim Jong-il.

2. Peninsula Coreea
CARACTERISTICI GEOGRAFICE 80% din peninsul este muntoas, lanurile montane ocupnd o mare parte din mijlocul i nordul peninsulei. Principalele zone depresionare se gsesc in partea de vest si sud, unde se inregistreaz cele mai mari concentrri ale populaiei. CLIMA SI VEGETATIA Peninsula Coreea are o clim musonic cu veri calde i umede i ierni secetoase i reci. Vnturi reci sufl dinspre Asia in timpul iernii, iar rurile sunt n general ngheate timp de patru luni din an. Pyongyang n nord, are o medie de -8C n ianuarie i 24C in iulie, i 90 cm de precipitaii. Pusan, n sud, are o medie de -2C n ianuarie i 25C n iulie. Uneori apar taifunuri la sfritul verii. 70% din peninsul este mpdurit, n principal cu pduri mixte de foioase si conifere.

Coreea de Sud

Coreea de Nord

3.Scurt istoric
Teritoriul peninsulei a fost populat nc din cele mai vechi timpuri. n anul 918 ia fiin regatul Goryeo, condus de dinastia Goryeo, care a continuat s existe pn la invazia mongolilor din anul 1258. n secolul al XVII-lea statul este stpnit de dinastia chinez a manciurienilor care l-a izolat de lumea extern. n anul 1895 se instaurez protectoratul Japoniei, iar n 1910 Coreea este anexat de aceasta.

n 1945, dup capitularea Japoniei, Peninsula Coreea a fost ocupat de ctre URSS i SUA. Armata Roie, care plnuia s invadeze Mancuria, a ocupat, n vara anului 1945, partea de nord a peninsulei. La rndul lor, trupele americane au intrat n partea de sud. Dup modelul Germaniei, statul astiatic a fost mprit n dou: partea de nord, aflat sub influena sovietic, i sudul, aflat sub controlul americanilor. Cei doi mari ctigtori ai celui de al Doilea Rzboi Mondial, URSS i SUA au convenit ns c divizarea s fie una temporar, urmnd s se revin la vechile granie sub conducerea unui guvern naional.

Divizarea Coreei
Grania dintre cele dou a fost stabilit pe paralela de 38 de grade, lucru pe care Stalin l-a acceptat deoarece, chiar dac lsa dou treimi din populaie n sud, plasa sub influena sovietic i chinez zona nordic mult mai industrializat. La rndul sau, preedintele american Harry Truman dorea aceast grani fix pentru c servea intereselor SUA de a rmne o putere important n Pacific. n partea de nord, sovieticii mpreun cu chinezii au instalat un guvern comunist, care s serveasc intereselor lor, suprimnd totodat i o serie de revolte mpotriva regimului

Rzboiul din Coreea


A fost un conflict militar ntre Republica Coreea(cunoscut cu precdere drept Coreea de Sud) i Republica Popular Democrat Corean (respectiv Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliai Naiunile Unite, iar Coreea de Nord a fost sprijinit de Republica Popular Chinez cu ajutor militar din partea Uniunii Sovietice. Rzboiul a nceput la data de 25 Iunie 1950, iar finalul rzboiului a coincis cu semnarea unui armistiiu la data de 27 Iulie 1953.

Situaia a luat amploare atunci cnd Coreea de Nord a invadat teritoriul Coreei de Sud la data de 25 iunie 1950. A fost primul conflict armat important din Rzboiul Rece. n 1953, rzboiul a ncetat cu un armistiiu ce a restabilit grania ntre cele dou Corei aproape de paralela de 38 de grade i a creat o zon demilitarizat lat de 4km ntre cele dou ri.

4.Politica
Coreea de Sud
Conform Constituiei adoptate la 25 februarie 1988, Coreea de Sud este republic prezidenial, unde preedintele i Cabinetul (Consiliul de Stat) exercit puterea executiv, iar Parlament Unicameral (Adunarea Naional) cea legislativ. Mandatul preedintelui este de 5 ani, acesta fiind ales prin vot direct. Alegerile sunt libere, principalele partide politice sunt Partidul Democrat, Partidul Liberal Progresist, Aliana speranei pentru viitor, Partidul Marii Naiuni.

Coreea de Nord
Conform Constituiei, Coreea de Nord este o republic socialist, dar muli o consider o dictatur absolut de tip stalinist, Kim Il Sung a nlocuit marxismul cu ideologia juche(poate fi privit ca o dictatur ereditar). Aparatul de stat este dominat n totalitate de ctre Partidul Muncii din Coreea, al crui rol conductor este ancorat n constituie.

5.Economia
Coreea de Sud
Datorit investiiilor strine, politicii democratice i valorii economiei libere de pia, Coreea de Sud a avut un avnt economic exploziv dup anii 50. PIBul a crescut n medie cu 8% pe an, de la 2.7 mld. $ n 1962 la 230 mld. $ n 1989. Coreea de Sud este o putere economic la nivel mondial i face parte din categoria rilor dezvoltate. Are a dousprezecea economie la nivel mondial i a treia n Asia, dup Japonia i China. Cel mai mare partener comercial i de export al Coreei de Sud este, astzi, China. ara a avut o cretere economic rapid datorit exporturilor de produse finite, fiind una din cei Patru Tigri Asiatici. Coreea de Sud poate fi vzut ca un exemplu pentru modelul economiei de pia liber.

Coreea de Nord
Este de tip centralizat, neizbutind s produc ndeajuns de mult hran i produse de consum pentru ceteni, fiind bazat pe industria grea i pe agricultur( n cooperativele agricole se cultiv orez, porumb, orz i legume). Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care crbune, fier i magneziu pe care le export n cantiti mari n Republica Popular Chinez, cel mai important partener comercial al Coreei de Nord. Coreea de Nord are o economie controlat de stat, cu o planificare centralizat. De asemenea este una dintre puinele state din lume cu o economie nchis, aproape autarhic.

Indicatori economici
PIB/loc.($) anul 2008 PIB (mld. $) anul 2008

25000.00

Coreea de Sud, 20590

1200.00

Coreea de Sud, 1007.00

1000.00 20000.00

800.00 15000.00 600.00 10000.00

5000.00

Coreea de Nord, 1244

400.00

200.00

Coreea de Nord, 28.20

0.00 Coreea de Sud Coreea de Nord

0.00 Coreea de Sud Coreea de Nord

Coreea de Sud

Coreea de Nord

Coreea de Sud

Coreea de Nord

Industria
Coreea de Sud
Coreea de Sud are o varietate de minerale, inclusiv wolfram, antracit si cantitati mici de minereuri de fier. caolin. argint. zinc, plumb si aur. Acestea au ajutat la cresterea industriilor. Alaturi de o administrare eficienta. munca ieftina si o forta de munca bine educata si de incredere. Coreea de Sud este a treia mare natiune industriala in Asia. dupa Japonia si China. Exista numeroase industrii de produse electronice, mase plastice. produse chimice, automobile. constructii navale. incaltaminte si imbracaminte. Succesul recent a fost realizat prin concentrarea asupra pietei de export. indeosebi pentru Japonia. America de Nord si Europa de Vest.

Coreea de Nord
Coreea de Nord este o ar bogat n minerale. Industria s-a dezvoltat putin, dar lipsa de organizare i de valut strin a avut ca rezultat o cretere economic foarte lent n ultimii ani. Principalele industrii sunt cele de maini, miniere, de produse militare, din bumbac, de produse metalurgice si de prelucrare a alimentelor. Principalele minerale sunt fierul din Musan, manganul, zincul, plumbul, cuprul si uraniul. Multe industrii s-au dezvoltat in timpul ocupatiei japoneze din anii 1910-1945. De atunci, industriile s-au nationalizat si noile dezvoltari au fost limitate. Industriile create mai recent sunt cele de ciment, produse chimice si bunuri usoare, indeosebi produse textile, care folosesc fabrici automatizate moderne. Pyongyang si Chongjin (754128 locuitori) sunt principalele centre industriale.

Agricultura
21% din suprafata tarii este folosita peniru agricultura si 1% pentru pasuni. 66% din suprafata lotala este impadurita. Zonele agricole se gasesc de-a lungul depresiunilor de coasta si in principalele vai de rauri. Orezul ocupa doua treimi din zonele cultivate, dar mai sunt si alte cereale, legume si fructe importante. Doar 20% din forta de munca lucreaza acum in agricultura, fata de 50% acum 40 de ani.

Coreea de Sud

Coreea de Nord
20% din suprafata de uscat a tarii este folosita pentru culturi, iar 1% pentru pasuni. 74% este acoperita cu paduri. Principala zona agricola se afla in depresiunile din vest, in special la sud de Pyongyang, si o zona mai mica langa Hamhung (775000 locuitori) in zona estica. 33% din culturile tarii sunt lanuri de orez. Suprafete mari sunt ocupate cu cartofi, pasari domestice, porci si vite. La cooperative a fost introdusa putina organizare moderna. Mai multe scheme de irigatii au facut sa creasca productivitatea si exista un proiect de asanare la scara larga a zonelor litorale afectate de maree pentru a castiga mai mult pamant din mare. Mecanizarea s-a raspandit dupa 1980. De asemenea, agricultura a devenit mult mai eficienta, desi 48% din populatie este inca angajata la ferme.

Transporturi
Coreea de Sud Sunt bine dezvoltate, principala cale ferat leag oraele Seul, Daejeon, Daegu i Busan. Coreea de sud are 11 mari porturi i 4 mari aeroporturi. i comunicaiile sunt bine dezvoltate. Coreea de Nord Exista numai 4500 km de cai ferate, din care 2700 sunt electrificate. Unele cai navigabile interne se folosesc pentru comert, iar principalele porturi oceanice sunt Chongjin, Ilungnam si Wonsan, pe coasta Marii Japoneze, si Maeju, pe coasta Marii Galbene.

Comerul
Comerul extern a crescut mult n anii '60 ducnd la dezvoltarea economic a acestui stat. Coreea de Sud i export produsele n SUA, Republica popular chinez, Japonia i Republica China, etc. Coreea de Sud export: textile, utilaje, nave, produse electrotehnice, automobile, articole de cauciuc, conserve de pete i porelan, iar principalele produse importate sunt: petrol, produse petrochimice, produse chimice, materii prime, maini i utilaje.

Coreea de Sud

Coreea de Nord
Comerul extern este foarte redus. Principalul partener economic al Republicii Democratice Coreea este China, 73 % din schimburile economice fiind cu aceast ar. De asemenea, comerul cu celalalt stat coreean a crescut n ultimul deceniu cu peste 50 %.

6.Concluzie
n concluzie, comparnd cele dou state, este greu de gsit un exemplu mai clar de disparitate datorat regimului de stat i politicilor sale economicosociale. Este relevant n acest sens faptul c practic acelai popor, cu aceeai istorie i pn la un moment dat aceeai cultur, prin impunerea unei bariere politice i ideologice a avut o traiectorie extrem de diferit.

Coreea vzut noaptea din satelit

7.Bibliografie
Popa Nicolae, Geografia continentelor. Asia. Caracterizare geografic general Popa Nicolae, Asia Perspective geografice regionale Don Oberdorfer, Cele dou Corei www.wikipedia.org

S-ar putea să vă placă și