Sunteți pe pagina 1din 36

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

Studiu de caz clasa XI B Elevi : Bajenaru Narcis Cotet Laurentiu Lusca Vladut Sava Alexandru

CE INSEAMNA?
Formarea contiinei istorice = ncercarea de a construi identitatea unui popor/a unei naiuni prin raportarea la alte popoare/naiuni, urmrind:

1.situarea n timp i spaiu

2.evenimentele istorice
3.limba 4.cultura i civilizaia

5.mentalitile.

CUPRINS
1. Timp i spaiu
1.1. Primele ncercri istorice 1.2. Cronicile

2. A doua etap de dezvoltare a contiinei naionale


2.1. Revoluia de la 1848 2.2. Scriitori naionaliti. Simbioza literatur-istorie.

3. Lingvistica, civilizaia i cultura ca argumente naional-istorice

1.1 PRIMELE NCERCRI ISTORICE

EPOCA NTUNECAT
n ceea ce privete operele romneti scrise nainte de sec. al XVI-lea, se poate spune c acestea sunt puine i niciodat exemple elocvente de literatur propriu-zis. n general, precursorii literaturii romne sunt considerai cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin i Ion Neculce, ns naintea lor s-au fcut cunoscui i ali umaniti romni

UMANISMUL
Cultura romneasc i, implicit, cronicarii romni, au fost exponenii unui umanism trziu. Acesta implic devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor oamenilor.

Primele preocupri istorice apar, n cazul romnilor, ncepnd cu secolul al XVI-lea.


Aceasta se datoreaz creterii interesului crturarilor i erudiilor pentru contacte cu alte civilizaii.

PRINCIPALELE TEME
Temele fundamentale abordate de cronicari, dar i de ceilali literai preocupai de contiina istoric a romnilor sunt:
Originile poporului romn

Limba romn
Continuitatea evenimentelor istorice Instituia domniei

PRIMUL ISTORIC -NICOLAUS OLAHUS-

Cel care scrie pentru prima dat despre originea poporului romn i despre unitatea acestuia este Nicolaus Olahus, n lucrarea sa Hungaria Scrierea este datat din 1536 i este scris n limba latin.

Nscut n 1493 la Sibiu, a fost un umanist, istoriograf i om politic de origine romn care a activat pe teritorului Regatului Ungariei. Numele su n maghiar este Mikls Ol, cu referire la originea sa romn (olah=valah).

n calitate de crturar, Nicolaus Olahus a ntreinut o vast coresponden cu numeroi oameni de cultur europeni, avnd recunoaterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrrile cele mai importante, redactate n timpul ederii n Olanda, ofer informaii cu privire la topografia i istoria Transilvaniei.

PRIMELE INDICII LITERARE


La Olahus gsim i primele figuri de stil, primele descrieri plastice. Iat un exemplu de descriere, ncorporat fiind i o enumeraie [Despre Transilvania:] Neamul acesta de oameni robuti, rzboinici narmai, sunt

prevzui cu cai buni, zdraveni. () ntreaga regiune este alctuit cu esuri i pduri, ntretiat de ape cotite, plin de pmnt roditor. Bogat n vin, aur, argint, fier i alte metale i sare; ct se poate de mbelugat n boi, fiare, uri i peti, aa c nu poi nvinui firea c n-ar fi grmdit n acest inut toate buntile traiului..

1.2 CRONICARII

GRIGORE URECHE
Grigore Ureche este primul nostru mare cronicar si se trage dintr-o veche familie boiereasca.Imprejurarile in care evolueaza familia,studiile,rangurile la care ajunge dupa ce revine in Moldova de la studii,ii dau posibilitatea sa cunoasca istoria tarii,ii creeaza un sentiment de responsabilitate si de a scrie Letopisetul Tarii Moldovei, singura sa scriere,care s-a pastrat in mai multe copii,ceea ce a facut posibila reconstituirea formei originale.

Letopisetul Tarii Moldovei Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare de statu,manios si de grabu varsatoriu de sange nevinovat;de mulet ori la ospete omaraea fara judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesul,si lucrul sau il stiia al acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai.La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze si pentru aceia raru razboi de nu biruia.Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor.Mai apoi, dupa moartea lui si feciorul sau, Bogdan Voda, urma il luasa, de lucruri vitejesti, cum sa tampla din pom bun roada buna iese.

MIRON COSTIN
Este continuatorul cronicii lui Grigore Ureche.Vrea sa restabileasca adevarul istoric,deformat de fantasmagoriile hronicarilor.De aceea va concepe o monografie a problemei originilor.Ca si la Ureche,letopisetul original nu s-a pastrat, dar au ajuns la noi copii fidele ale acestui document.Pentru istorici e un document foarte pretios,deoarece el continua opera lui Grigore Ureche si ofera o martuire autentica despre viata Moldovei dintre anii 1595 si 1661.
Letopisetul Moldovei de la Aron incoace, de unde este parasit de Ureche varnicul de Tara de Giosu, scosu de Miron Costin vornicul din Tara de Giosu in orase Iasi, in anul de la zidirea lumiei 7183, iara de la nasterea Mantuitorului lumii, Iisus Hristos, 1675

Cronica Tarai Moldovei si Munteniei


Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei De neamul moldovenilor din ce tara au iesit stramosii lor Viata lumii(poem filozofic) Stihuri impotriva zavisitiei

ION NECULCE
Este ultimul mare cronicar al Moldovei si cel care va continua opera lui Miron Costin relatand evenimetele petrecute dupa 1661.Meritul sau este cu atat mai mare cu cat este considerat de asemenea si primul nostru mare povestitor,precursor al lui Creanga si Sadoveanu.Cronica sa este una subiectiva,el nereusind sa se detaseze de propriile-I impresii,ganduri si sentimente.
Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat O sama de cuvinte a cazut calul lui Stefan Voda in razboi.Iara un Purice aprodul i-a dat calul lui.Si nu putea in graba incaleca Stefan Voda, fiind om mic.Si a zis Purice aprodul:<<Doamne,eu ma voi face o movilita, si vino de te sui pe mine si incaleca.>>[]<<Sarace Purece, de oi scapa eu si tu, atunci ti-i schimba numele din Purice, Movila>>

INTENTII CE STAU LA BAZA SCRIERILOR


Cronicarii au avut o valoroasa contributie cu deosebire in domeniul istoric. Ei au subliniat pentru prima data la noi necesitatea scrierii istoriei(sa ramane feciorilor si nepotilor; sa le fie invatatura, despre cele rale sa se fereasca si sa se socoteasca, iar despre cele bune sa urmeze si sa invete si sa se indirepteze-preciza Grigore Ureche). Ei si-au asumat libertatea propriilor ganduri si sentimente,apropiindu-se de istorie cu constiinta responsabilitatii fata de adevar. Scrisoarea este un lucru vecinicu. Candu ocarasc intr-o zi pre cineva, iaste greu a rabda; dara in veci? Eu voi da seama de ale mele cate scriu-isi definea ferm Miron Costin pozitia de istoric, refuzant a scrie ocara vecinica unui neam(De neamul moldovenilor). Prin urmare, informatiile nu se preiau la intamplare, ci se confrunta dupa diferite izvoare, spre a putea alege adevarul istoric. S-a conturat astfel ceea ce astazi se numeste cercetarea critica a izvoarelor istorice, actiune specifica, de altfel, umanistilor europeni. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si cronicarii munteni definesc valoarea multipla a istoriei:documentara, instructiva, educativa, ca izvor de inspiratie. Miron Costin afirma, cu convingerea omului integrat pe deplin constiintei de neam:Letopisetele nu santu numai sa le citeasca omul, sa stie ce iaste rau si de ce sa se fereasca si ce va urma hie cine.Deci cunoasterea istoriei trebuie sa consemneze deopotriva instruire si educatie. Istoriografia presupune date si fapte (pentru Moldova-intre anii 1359-1743; pentru Tara Romaneasca-intre 1290-1729), prezentand scene si modele umane(la podul Inalt, Calugareni si Stanilesti, cu Stefan cel Mare, Mihai Viteazul si Dimitrie Cantemir), secvente ale luptei pentru independenta nationala si dreptate sociala. Profund umanisti, cronicarii se adreseaza oamenilior, cerandu-le sa cunoasca istoria neamului, preluand in mod critic datele, faptele si modelele, spre a se modela pe ei insisi, in perspectiva evolutiei ulterioare a acestui neam romanesc.

CUM E EXPLICATA ORIGINEA POPORULUI ROMAN SI A LIMBII ROMANE IN SCRIERI


Preocuparea cronicarilor de a stabili identitatea poporului roman in context universal este o marca a umanismului. Grigore Ureche prelungeste cumva ideea lui Nicolae Olahus, ajungand la concluzia ca romanii toti de la Ram se trag si cu ale lor cuvinte ni-s amestecate, citi se afla lacuitori la 'Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramoros, de la un loc sint cu moldovenii si tot de la Ram se trag',sustinand ideea de latinitate a limbii romane, aducand ca argument evolutia etimologica a unor cuvinte. La randul sau, Miron Costin va dezvolta o observatie asemanatoare, cercetand problema originii romanilor mai in profunzime, cautand argumente si ajungand la lucrarea cu caracter incipient stiintific in opera De neamul moldovenilor. Argumentele sale sunt in acelasi timp stiintifice, lingvistice, arheologice si etnografice. El porneste istoria romanilor de la descalecatul tarilor cel dintai de Traian Imparatul Ramului, cu cateva sute de ani peste mie trecute, spre a demonstra romanitatea poporului nostru, latinitatea limbii, originea comuna si unitatea romanilor din cele trei teritorii de atunci, continuitatea lor pe aceste meleaguri si spre a aprecia, in plus, importanta elementului autohton in procesul formarii poporului roman. Sentimentul originii, continuitatii si nobletei noastre ca neam a fost declarat mai apoi de Dimitrie Cantemir in Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor.

MOTENIREA CRONICARILOR

Normele avant la lettre pe care cronicarii le impun mai mult sau mai puin voluntar stabilesc un set de reguli plastice privind figurile de stil, descrierile (mai ales portretele) i relatrile epice, apropiindu-se, prin limbaj i viziune, de roman.

2.1 REVOLUIA DE LA 1848

Explozia naionalismului i raportarea cultural-istoric a romnilor ncepe cu adevrat n secolul al XIX-lea, cu mult timp dup scrierea cronicilor. Departe de a fi un caz singular, rile Romne nva, ncepnd cu 1821 prin Revoluia lui Tudor Vladimirescu (dup unii, 1829, cnd s-a semnat Pacea de la Adrianopol) s manifeste opinii favorabile unitii naionale.

Anul 1848 aduce ntregii europe o serie de micri revoluionare, ncepnd cu luna februarie (n Frana) i printre care se numr i revoluia romn. Aceasta a fost o expresie a de afirmare a naiunii romne i a contiinei istorico-naionale.

DIFERENE DE LA STAT LA STAT


Deoarece Frana era un stat naional unitar, revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe cnd n celelalte ri a luat diferite forme, dup necesitile locale. Principiul libertilor ceteneti cerute de revoluionarii francezi a evoluat i s-a transformat n liberti naionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile sociale s-a suprapus ideea de unitate naional. Revoluia romn de la 1848 s-a desfurat n condiiile n care pri importante din teritoriul naional se aflau n stpnirea imperiilor vecine (Transilvania i Bucovina fceau parte din Imperiul Habsburgic). Moldova era sub protectoratul Rusiei ariste, iar Muntenia, sub suzeranitatea Imperiului Otoman.

MOLDOVA
n Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter panic, fiind denumit i revolta poeilor. Petiia redactat de Vasile Alecsandri era moderat, cernd schimbri andministrative i culturale, n conformitate cu Regulamentele Organice. Domnitorul Mihail Sturdza a folosit ns petiia ca pretext pentru a aresta capii micrii, acetia fiind nevoii s fug n Bucovina. n vara lui 1848 se aflau la Cernui aproximativ cincizeci de fruntai ai tineretului revoluionar moldovean, printre care Alexandru Ioan Cuza, C.Negri, D.Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo i Mihail Koglniceanu.
Ei au redactat o nou petiie, mult mai radical, fiind mportiva Regulamentelor Organice i protectoratului arist. Se cereau egalitatea politic i civil, instruciune gratuit, mpropietrirea ranilor i visul n sfrit exprimat de a reliza unirea cu Muntenia.

ARA ROMNEASC
n ara Romneasc, revoluia s-a bucurat de mai mult succes ca n Moldova. Tinerii revoluionari i-au atras n tabra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a administraiei i armatei. Dup proclamaia de la Islaz, se formeaz un guvern provizoriu ce se bucura de sprijinul maselor. Acesta este condus de mitropolitul Neofit i i are ca membri pe Nicolae Blcescu, C.A.Rosetti, Ion Heliade Rdulescu, Gheorghe Magheru, Ion C Brtianu .a.

TRANSILVANIA
Ideea de libertate i unitate naional preluat de revoluia maghiar de la francezi era neleas n sensul formrii unei naiuni civice. Neinnd seama de populaia eterogen a Transilvaniei, Dieta de la Cluj a proclamat unirea cu Ungaria, ceea ce i-a nemulumit pe etnicii romni. La Blaj, ei formeaz o adunare proprie, apoi, printr-o armat de voluntari condus de Avram Iancu, se mpotrivesc forelor maghiare. Dei Nicolae Blcescu ncearc s medieze conflictul ntre liderul ungur Lajos Kossuth i Avram Iancu, revoluia este oprit de austrieci. Liderii micrii din Transilvania sunt Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Simion Brnuiu, Timotei Cipariu .a.

2.2 SCRIITORI NAIONALITI. SIMBIOZA LITERATUR-ISTORIE

MIHAIL KOGLNICEANU
Unul dintre marii istorici, ziarist, scriitor, dar i om politic de succes a fost Mihail Koglniceanu. Printre cei mai cunoscui patrioi, el afirm "N-a schimba sraca Moldov nici pentru ntiul tron din lume". Pentru el, situaia a continuat favorabil pe plan politic, devenind ministru de externe i prim ministru i jucnd un rol important n adoptarea ulterioar a unor reforme.

NICOLAE BLCESCU
ns Nicolae Blcescu, important istoric din ara Romneasc, la fel ca numeroi ali revoluionari, nu au asistat la punerea n aplicare a ideilor inovatoare propuse, murind de tuberculoz, exilat, la numai 33 de ani Romnii supt Mihai Voievod Viteazul Cea mai important oper a lui Nicolae Blcescu este Romnii supt Mihai.Voievod Viteazul, care reflect conceptele naionaliste ale generaiei sale. Refacerea unirii, nfptuit de Mihai Viteazul n 1600, se transform ntr-un ideal, ntr-o aspiraie a romnilor de pretutindeni.

ANDREI MUREANU
Poet i revoluionar romn, compune mai multe opere ns rmne cunoscut n mod deosebit pentru Un rsunet (Deteapt-te romne), poezie pe care Nicolae Blcescu o va supranumi Marseilleza romn. Astzi, capodopera sa este imn naional
Deteapt-te, romne, din somnul cel de moarte, n care te-adncir barbarii de tirani! Acum ori niciodat croiete-i alt soarte, La care s se-nchine i cruzii ti dumani! []

DACIA LITERAR
Este prima revist literar care se angajeaz s publice lucrri originale din toate zonele rii, realizndu-se astfel o unificare pe plan literar. Mihail Koglniceanu, n calitate de editor rspunztor, va defini obiectivul revistei ca cel de a oferi rii o limb i o literatur naional, iar sursele de inspiraie recomandate sunt marile teme romantice, istoria, natura i obiceiurile romneti.

Acestui ndemn vor rspunde remarcabilii Grigore Alexandrescu (abordnd istoria n opere ca Rsritul Lunii. La Tismana, Mormintele. La Dragsani i Umbra lui Mircea. La Cozia) i Vasile Alecsandri (care elogiaz obiceiurile i peisajele romneti)

3. LINGVISTICA, CIVILIZAIA I CULTURA CA ARGUMENTE NAIONAL-ISTORICE

LIMBA LATIN I LIMBA ROMAN


Unul dintre cele mai puternice argumente n demonstrarea continuitii latine pe teritoriul rilor Romne este asemnarea ntre limbile celor dou popoare. n prim faz, istoricii se refer la fondul lexical (la vocabular), ns apoi se vorbete i despre sintax (construcia frazei).

n cazul limbii romne vorbim despre aproximativ 70% din cuvinte provenite din latin, restul fiind de provenien slav (termeni arhaici, bisericeti), greac (ex buzunar, folos, proaspt), maghiar (ex ora, a cheltui) i turc (cafea, cutie, papuc).

STRUCTURA LIMBII ROMNE


Latina Slava Germana Maghiara Turca Substrat Alte origini

de la Rm [Roma] ne tragemDe la rmleni, ce le zicem latini; pine, ei zic panis; carne, ei zic caro; gain, ei zic galina; muiere, mulier; femeie, femina; printe, pater; al nostru, noster i altele multe din limba latineasc, i de am socoti pre amaruntul, toate cuvintele le-am nelege.
[Grigore Ureche, despre limba moldoveneasc]

RELIGIA
Un binecunoscut citat spune c Poporul romn s-a nscut cretin, o deviz menit a emfaza romanitatea poporului romn. Dovezile arheologice susin acest lucru, fiind gsite numeroase obiecte de cult pe teritoriul fostei Dei caracterul ortodox al credinei romne plaseaz (mai ales) Moldova i Muntenia n sfera de influen religios-ideologic slavon, naionalitii prefer s accentueze asemnrile i nu deosebirile fa de Occident. Este, aadar, mai important cretintatea dect ortodoxia propriu-zis.
Valahii sunt cretini, numai c urmnd pe greci, se deosebesc de Biserica noastr Catolic n privina purcederii Duhului Sfnt i a altor articole mai puin importante.
[Nicolaus Olahus]

CONCLUZIE
Dup cum s-a demonstrat, limba, religia, obiceiurile, gastronomia, moda i cel mai important istoria au dus la o autodefinire a romnilor ca popor de sine stttor i la o mai mare apropiere ntre ei i Europa. Formarea contiinei istorice a nsemnat aadar identificare pe mai multe nivele cu latinitatea veche i chiar cu noul, prosperul, Occident.

BIOBGRAFIE
Internet: en.wikipedia.org ro.wikipedia.org google.com http://ro.wikisource.org (resurs online de texte) Ureche, Grigore, Letopiseul ri Moldovei, de cnd s-au desclecat ara Miron Costin Letopiseul ri Moldovei de la Aaron Vod ncoace Neculce, Ion, Predoslovie la Letopiseul rii Moldovei Limba si Literatura Romana Manual pentru clasa XI ed. ART

Profesor coordinator Nanu Iuliana

MULUMIM PENTRU ATENIE!