Patologie Vasculara

Afectiuni Arteriale periferice

Afectiuni Arteriale
Sistemul arterial asigura aportul de singe (arterial si prin acesta O2 si nutrienti) tuturor celulelor organismuli si prin aceasta face posibil metabolismul/activitatea specifica celulara!

Afectiuni Arteriale
Anatomie: histologic peretele arterial prezinta
urmatoarele straturi (tunici)
1.Intima formata din celule endoteliale asezate pe o membrana bazala si tesut
conjunctiv lax subendotelial - tunica cea mai profunda, in contact intim cu singele

Limitanta elastica interna separa intima de medie si este formata din fibre elastice
dense

2. Media formata din celule musculare de tip neted, cu dispozitie concentrica, colagen
de tip III (reticular) si fibre elastice

Limitanta elastica externa separa tunica medie de adventice; formata din fibre
elastice

3. Adventicea formata din fibroblasti, tesut conjunctic de tip I, tesut conjunctiv elastic,
vase (vasa vasorum) si nervi

Afectiuni Arteriale
Anatomie: - Vascularizatia - Inervatia
prin vasa vasorum in cele 2/3 externe; restul prin difuziune de la nivelul lumenului.
1. fibre nervoase amielinice plecate din plexurile periarteriale si care au rol vasomotor ajungind la fibrele musculare din medie; 2. fibre mielinice cu rol senzorial de reglare a presiunii sanguine ajung pina la nivelul stratului intern al mediei.

Afectiuni Arteriale
Anatomie: structura peretelui arterial variaza foarte mult in functie de
dimensiunea arterei!

1 Artere Mari de tip elastic au media groasa, bogata in fibre elastice; 2. Artere Medii de tip muscular au media grosa dar bogata in fibre
musculare cu dispozitie circulara sau spiralata;

3. Arterele Mici diametrul sub 2mm - au media subtire dar se mentine

aspectul predominant muscular;

4. Arteriolele 20 100 microni () id. # 3; 5. Metaarteriolele prezinta un strat muscular discontinuu; 6. Capilarele nu au decit endoteliu cu membrana bazala acoperita partial
de pericite cu rol in contractie.

Afectiuni Arteriale
Anatomie
O mentiune speciala trebuie facuta pentru celula endoteliala, o adevarata placa turnanta in activitatea reglatorie a organismului: - Secreta NO, PGI1, endotelina, fc. Von Willebrand; - Se exprima liganzi pentru celulele sistemului imun - Se converteste angiotensina (I in II), - Se inactiveaza trombina, bradikinina, serotonina, norepinefrina, prostaglandine, tromboxani; - Se extrag componente din VLDL, etc.

Afectiuni Arteriale
Metode de investigatii paraclinice A. Non invazive
1. Oscilometria actualmente mai mult de interes istoric testeaza permeabilitatea vasculara 2. Pletismografia determinarea modificarilor de volum induse la nivelul membrelor de activitatea cardiaca- deasemenea mai mult de interes istoric; 3. Determinarea indexului gamba-brat raportul intre tensiunea arteriala masurata la gamba resp bratul omolateral; valori normale: 0.91 1,30; 4. Ultrasonografia cu variantele ei echocardiografia transtoracica sau transesofagiana, echografia Doppler, reprezinta metoda cea mai utilizata actual in explorarea vasculara neinvaziva. 5. RMN prezinta rezolutie superioara echografiei dar este mult mai scumpa si mai greu accesibila 6. CT standard sau spiral se suprapun RMN

Afectiuni Arteriale
Metode de investigatii paraclinice B. Invazive
1. 2. Arteriografia care reprezinta standardul de raportare in explorarea arterelor Angiografia izotoplica

Afectiuni Arteriale periferice

I. II. III. IV. V. Traumatisme arteriale Fistule arterio-venoase Anevrisme arteriale Ischemia acuta periferica Arteriopatii cronice obstructive

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Definitie: leziuni ale arterelor (periferice) avind drept cauza
traumatismele

Epidemiologie (pe timp de pace):

- apar in 20% din traumatisme - 66% apar in traumatisme inchise (contuzii) - 60% afecteaza membrele inferioare. Pe timp de razboi datele se schimba radical, incidenta acestor leziuni crescind exponential

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Fiziopatologie: Etiologie: - traumatisme (accidente de circulatie, de munca,
spotive, agresiuni) - plagi (prin arme albe, impuscate, muscatura)

Mecanisme:

- traumatism direct - contuzie sau plaga directa afectind structuri arteriale; - traumatism indirect leziunea arteriala este secundara unor leziuni scheletale (luxatii sau fracturi); - iatrogen (secundar unei palete variate de operatii sau manevre medicale)

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Anatomie patologica
Contuzia arteriala intereseaza numai partial grosimea peretelui arterial
- in general afecteaza endartera si poate fi o cauza generatoare de tromboza.

Plagile / Rupturile partiale intereseaza toate straturile pertelui arterial dar nu toata circumferinta vasului
- imbraca variate aspecte lezionale (punctiforma, liniara, transversale, longitudinale, oblice, neregulate) - favorizeaza hemoragia deoarece ramine deschisa prin retractia intimei.

Plagile / Rupturile complete intereseaza toate straturile peretelui arterialpe toata circumferinta vasului
- imbraca deasenenea variate aspecte lezionale - duce la un sindrom de ischemie acuta in segmentul distal

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Clinic:
- Anamneza: sumara si rapida, cauta sa stabileasca conditiile si modul de producere a accidentului, gravitatea hemoragiei posttraumatice, patologie asociata (m.a. de tip arterial sau hematologic). - Semne generale: variate mergind pina la cele care definesc Socului Hipovolemic, in functie de cantitatea de singe pierduta; (puls filiform, tahicardie, lipotimie, hipotensiune, tegumente reci, transpiratii, agitatie psihomotorie sau apatie, senzatie de sete, oligurie). - Semne locale: - adesea de tipul Sindromului de Ischemie Acuta Periferica - marca traumatica locala (contuzie, hematom, plaga).

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Investigatii paraclinice:
- au aplicatii relativ limitate deoarece majoritatea traumatismelor arteriale imbraca caracter acut care necesita interventie chirurgicala ocazie cu care se face inventarierea si explorarea leziunilor. Ultrasonografia (Echografia) Doppler arata absenta sau diminuarea semnalului vascular distal de leziune
Arteriografia selectiva obiectiveaza leziunea, arata sediul si impactul acesteia asupra segmentului distal, circulatia colaterala si in plus permite tratamentul leziunii (embolizare)

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Tratament:
- reprezinta o urgenta - comporta doua etape - etapa tratamentului provizoriu efectuat la locul accidentului si care vizeaza oprirea singerarii (recomandat prin pansament compresiv nu prin garou) si echilibrarea functiilor vitale - etapa tratamentului definitv care se petrece in spital si vizeaza solutionarea definitiva a leziunii

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Tratamentului provizoriu:
-

Compresiunea digitala directa in amonte si in aval de leziunea

vasculara, m.a. in situatia unei leziuni intraoperatorii;

Aplicarea de garouri in segmentul proximal

Compresie directa in focarul lezional;

Tamponament

Hemostaza chimica folosirea topica a substantelor hemostatice.

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Tratamentul chirurgical definitiv poate fi
- sutura directa aleziunii - sutura cu patch (petic) a leziunii - reconstructia arteriala - interventii de by - pass

Postoperator:
- se continua terapia de compensare a pacientului - se instituie tratament: - anticoagulant (heparina sau derivati cu molecula mica) - antiagregant plachetar (aspirina) - de scadere a visozitatii singelui (Dextran 40)

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

De mentionat rolul arteriografiei in tratamentul traumatismrlor arteriale prin posibilitatea de embolizare a vasului lezat - sediu anatomic putin accesibil chirurgical - calibru vascular convenabil

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Traumatismele vaselor gitului
- Asociere lezionala frecventa cu alte structuri (trahee, esofag) tablou lezional complex; - Hematomul cervical duce rapid la asfixie prin compresia traheei necesitatea intubarii profilactice precoce; - Poate avea rasunet neurologic ca unica manifestare a unui traumatism arterial carotidian; - Pierdere masiva de singe nu se poate utiliza garoul pentru hemostaza provizorie

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Traumatismele vaselor abdominale
- Cel mai frecvent sunt rezultatul plagilor abdominale si asociaza si alte leziuni abdominale; - Daca singerearea abdominala este libera decesul survine rapid (rar ajung la spital); - Cazurile care ajung la spital prezinta fie singerare intraperitoneala fie retroperitoneala (hematom retroperitoneal)

Afectiuni Arteriale periferice I. Traumatisme arteriale

Traumatismele vaselor toracice
- Asociaza frecvent leziuni ale organelor intratoracice - Prezinta semne evidente de singerare activa; singele se poate acumula in cavitatea pleurala hemotorax - Poate asocia leziuni cardiace cu tabloul clinic de pamponada

Afectiuni Arteriale periferice II. Fistulele arterio - venoase

Definitie: comunicari patologice permanente, directe, intre o
artera si o vena.

Clasificare:
- dupa modalitatea de aparitie - congenitale - dobindite - posttraumatic - neoplasm renal - anevrism aortic - iatrogen (acidental sau terapeutic FAV pt. dializa) - dupa localizare - periferice - viscerale

Afectiuni Arteriale periferice II. Fistulele arterio - venoase

Clinic: - Simptome functionale:
Durere locala Oboseala musculara Claudicatie intermitenta Semne de incarcare cardiaca (tahicardie, dureri precordiale, dispnee de efort, semne de insuficienta cardiaca)

- Simptome obiective
- Vene dilatate si pulsatile - Semne de scadere a fluxului sanguin distal - Tumora palpabila (moale, depresibila, auscultator zgomot caracteristic)

Afectiuni Arteriale periferice II. Fistulele arterio - venoase

Paraclinic:
- Angiografia - Echografia Doppler (doar pentru FAV viscerale) - Tomografie computerizata (CT) - R ezonanta Magnetica Nucleara (RMN)

Complicatii:

- ruptura - infectia - tromboza locala - embolia - tromboza arteriala periferica - insuficienta cardiaca

Afectiuni Arteriale periferice II. Fistulele arterio - venoase

Tratament: modulat de marimea si implicit debitul fistulei
Debit mic Debit mijlociu Debit mare - embolizare percutana - interventi chirurgicala si ligaturi - interventie chirurgicala cu desfiintarea fistulei si reconstructie vasculara (arteriala si venoasa)

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Definitie: dilatatii arteriale localizate produse prin slabirea
rezistentei parietale.

Etiologie:

- congenitale produse prin degenerescenta elatica a peretelui - dobindite - aterosclerotice - infectioase nespecifice - infectioase specifice (lues, ricketsiene, pararicketsiene, micotice) - reumatice - posttraumatice - anastomotice (iatrogen)

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Anatomopatologic:
- Anevrismul adevarat respecta structural toate tunicile peretelui arterial; in general tunica medie este dezorganizata.

- Falsul anevrism arterial (pseudoanevrism) prezinta ca perete doar o structura fibroasa tapetata pe interior cu un pseudoendoteliu.
- Anevrismul anastomotic apare numai dupa operatiile de by pass si are caracterele unui pseudoanevrism

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Fizipatologie
complexa, multifactoriala si specifica fiecarui tip

morfopatologic. Anevrismul adevarat - deficit ereditar de structura elastica - deteriorarea structurilor elastice di peretele arterial (secundar infectiilor specifice sau nespecifice) Pseudoanevrismul apare pe fondul unei efractii arteriale, hematomul astfel format prezinta o reactie fibropara periferic care la interior este ulterior tapetata de tesut pseudoendotelial Anevrismul anastomotic reprezinta un pseudoanevrism dezvoltat perianastomotic in care factorul infectios pare a fi calea prin care se extravazeaza singele (slabind sutura).

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clinic:
Initial sunt asimptomatice. Ulterior pot prezenta: - dureri - tumora palpabila, pulsatila, prezinta freamat sistolic - mdificari ale pulsului distal - semne de ischemie cronica - semne de soc (in anevrismele disecante sau in rupturile anevrismale) - hematoame in rupturi ale anevrismelor - impotenta functionala (prin compresia elementelor nervoase)

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Paraclinic:
- Echografia Doppler - Arteriografia - CT - RMN

Evolutie: in absenta tratamentului spre complicatii

- compresia elementelor din jur; - erodarea elementelor din jur; - ruptura (cu hemoragie secundara).

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratament
Profilactic vizind ateroscleroza, HTA, arteriopatiile Curativ rezolvarea chirurgicala a anevrismului prin una din urmatoarele metode: - anevrismectomie si reconstructie cu proteza sintetica; - anevrismectomie si reconstructie cu grefon de vena safena; - ligatura proximala si distala si bypass (cu grefon venos sau suntetic) are indicatii foarte limitate

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Anevrismul de aorta
Cea mai frecventa forma de anevrism semnificativa clinic

Definitie: dilatatie focal, ireversibila a aortei, cu calibru

minim de 150% fata de calibrul normal.

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Cauze: A. Frecvente
1. boala aterosclerotica 2. disectia de aorta 3. defectele de colagen (ex. sd. Marfan)

B. Rare

1. traumatisme

2. infectii (micotice, sifilis) 3. aortite granulomatoase (ex. b. Takayashu) Alte cauze: virsta inaintata, HTA, fumatul.

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clasificare: - Cel mai util clinic si pentru tratament anevrismele aortice se clasifica dupa sediul anatomic: 1. Anevrisme aortice toracice; 2. Anevrisme aortice abdominale

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

1.Anevrisme aortice toracice

Sunt mai putin frecvente (comparativ ci #2) Incidenta este de aprox 6 la 100.000 loc. Incidenta creste cu virsta

Localizare anatomoclinica:
1. aorta ascendenta 2. arcul aortic 3. aorta toracica descendenta 4. aorta toraco-abdominala

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clinic: adesea clinic silentioase Paraclinic 1. Rx Toracica simpla 2. Echocardiografia 3. Angiografia de contrast 4. CT (standard sau spiral) 5. RMN

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratament:
se recomanda interventia la diagnostic (pentru cele asimptomatice se poate recurge initial la monitorizare CT la 6 luni si tratament antihipertensiv agresiv).

Tehnic: inlocuirea segmentului defect prin proteza preformata sub

protectie de circulatie extracorporeala

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Anevrismul Traumatic de Aorta Toracica - apare secundar unui traumatism inchis de aorta (mai putin de 2% pacienti supravietuiesc acestui traumatism); - afecteaza cel mai frecvent segmentul de dupa emergenta a. subclavii stingi; - nu are tendinta la crestere in volum ca atare riscul de rupere este mic si necesita doar monitorizare.

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale Disectia Aortica

relativ comuna si cu prognostic rezervat Poate fi traumatica sau netraumatica

Etiopatogenie:- Factorul lezional primar este lezarea intimei

Cauze: - traumatisme - degenerarea chistica mediala - sindrom Marfan - sindrom Ehlers-Danlos - bicuspidia aortica - coarctatia de aorta - sindromul Turner Factori Predispozanti: - virsta inaintata; - istoric de HTA de lunjga durata; - HTA severa;

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Anatomie patologica Macroscopic: se descrie un fals lumen in grosimea
peretelui arterial ; comunicarea este frecvent unica dar poate fi si multipla;

Microscopic: falsul lumen nu este endotelizat; cind acesta

este totusi acoperit de endoteliu se descrie disectia aortica cronica

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clasificarea anatomica a disectiilor aortice:
A. Clasificarea DeBackey
1. tip I disectii care implica atit aorta ascendenta cit si cea descendenta; 2. tip II disectii limitate la aorta ascendenta; 3. tip III disectii limitate la aorta descendenta tip IIIA care incep distal de emergenta a. subclavii stingi dar limitate la aorta toracica; tip IIIB id.A dar care se extind si la aorta abdominala B. Clasificarea Daily (Stanford) - tip A disectii care implica si aorta ascendenta - tip B toate celelalte disectii

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clinic:
Durere
- prezenta in 95% cazuri
- intensitate mare (socogena); - localizare variabila in functie de sediul disectiei (toracic posterior in loc. descendenta; anterior in cea ascendenta); - poateprezenta iradiere in orice zona toracica sau abdomen.

HTA

- cu valori mari.

Tulburari circulatorii - dependente de sensul de propagare a disectiei

(vezi complicatii)

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Paraclinic:
Rx toracica simpla: largirea (eventual evolutiva) a mediastinului.
Echocardiografia cu varianta transesofagiana (mai sensibila). CT RMN Aortografia metoda invaziva; cedeaza teren

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Diagnostic diferential: -se face cu:

IMA TEP masiv Pancreatita acuta Pericardita

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Complicatii:
Insuficienta aortica acuta decompensare circulatorie grava Ischemie miocardica acuta prin afectarea coronarelor; Tamponada cardiaca prin ruperea in pericard; Hemotorax - prin ruperea in pleura; Deficite neurologice central prin afectarea aa. carotide; Sindrom Horner prin compresis ggl. cervical superior; Disfonie prin pareza n. laringeu recurent sting; Ischemie splahnica IRA; Deficite neurologice periferice prin afectarea aa. Spinale; Etc.

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratament reprezinta o urgenta maxima! Modulat de sediul disectiei - Aorta ascendenta chirurgie cu maxima urgenta - Aorta descendenta tratament conservator in absenta semnelor de progresie a disectiei sau a decompensarii hemodinamice

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratamentul conservator vizeaza - Scaderea contractilitatii ventriculare - Scaderea TAs la valori in jur de 100 mmHg. Se obtine prin:
- beta-blocante iv: 1. propranolol bolus 1-10mg; intretinere 3mg/h; 2. labetolol bolus 20mg.; intretinere 20-80 mg. la 10 min. pina la max. 300mg. - antiHTA vasodilatatoare: de electie Nitroprusiat de Na in doze de 0,25 0,5 g/kg/min; necesita ferirea de lumina!

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratamentul chirurgical - Rezectie si reconstructie cu grefa prostetica; - Obliterarea intrariiproximale in falsul lumen; - Excizia leziunii intimale (desfiintatea septului dintre cele 2 lumene; - Endoprotezare.

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

2.Anevrisme aortice abdominale

Mai frecvente decit #1

Anatomie patologica - Dilatatie sacciforma care prezinta toate straturile peretelui arterial - Poate afecta aorta abdominala pe diferite segmente

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Clinic: - formele necomplicate sunt adesea mute clinic - Masa tumorala (pulsatila) - Durere cu caracter surd si localizare lombara

Formele complicate semne clinice date de complicatii (vezi)

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Paraclinic: - Rx. Abdominala simpla amplificarea umbrei aortei si eventuale calcificari parietale; - Echografia - CT - RMN - Angiografia

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Complicatii:
1. Ruptura/fisurarea
clinice de soc hipovolemic;

- singerare retro/intraperitoneala cu semne

2. Inflamtia anevrismala 3. Anevrismul micotic -

clinic mai zgomotoasa: - durere + semne de inflamatie + scadere ponderala!

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Diagnostic diferential Forma necomplicata: - tumori abdominale Forma rupta - alte cauze de singerere acuta intraperit.
- abdomen acut - IMA (m.a. posterior)

F. important: diagnosticul diferential intre forma necomplicata si formele complicate!

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratament: dictat de observatia ca viteza de crestere depinde
exponential de diametrul anevrismului!

Diametrul critic: 5 cm - reprezinta diametrul peste care riscul de ruptura

creste brusc si ca atare tratamentul chirurgical este indicat

Rata de crestere critica: 0,5 cm/an - reprezinta rata de crestere

pentru care riscul de ruptura creste brusc si ca atare tratamentul chirurgical este indicat

N.B. pacientii nechirurgicali au indicatie de monitorizare echografica la 6 luni

si tratament beta-blocant

Afectiuni Arteriale periferice III. Anevrismele arteriale

Tratament chirurgical - Excizie si reconstructie cu grefa sintetica pe cale a fi abandonata; - Endoprotezare transanevrismala metoda
moderna insuficient evaluata in timp.

N.B. mortalitatea interventiei chirurgicale in urgenta (anevrism rupt) >50%, fata de numai 5% in operatiile de electie!

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Definitie: sindrom clinic aparut ca urmare a suprimarii / diminuarii
bruste a circulatiei arteriale la nivelul unui membru.

Etiologie:
I. Cauze organice - traumatisme arteriale - emboliile arteriale - tromboza arteriala acuta - disectii parietale arteriale II. Cauze functionale - reactie neuro-vasculara (spasm) prin agenti fizici (degeratura) sau chimici (intoxicatie cu ergotamina) - cauze circulatorii locale (tromboze venoase extensive flegmatia coerulea dolens), fistule arterio-venoase - cauze circulatorii generale (colaps circulator, endotoxinemie)

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Fiziopatologie:
- circulator: -scade cantitatea de singe sub nivelul obstacoluluicea ce duce la tromboze arteriale secundare (cu extensie progresiva distal si proximal); - spasm arterial ca mecanism de compensare a scaderii presiunii arteriale cea ce duce la un cerc vicios cu extinderea fenomenului de tromboza secundara; - celular : - transmineralizare (intra Na. si iese K) cu producere de edem celular; - metabolismul trece in anaerobioza cu producerea de acid lactic care duce la acidoza metabolica, liza lizozomilor si autoliza celulara; - cel mai sensibil tesut este cel nervos si de aceea reactioneaza primul la hipoxie.

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Embolia

Definitie: eliberarea unor fragmente de cheaguri cu obstructia unor ramuri arteriale (in functie de dimensiune)

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Cauze: - cardiace : - Fi.A
- valvulopatii (m.a. reumatismale) - tromboza intraventriculara stg (m.a. postinfarct anevrismul ventricular);

- extracardiace - tromboza vaselor mari - cauze criptogenetice (idiopatice) - ateromatoza (ateroembolism) embolizare cu fragmente
din placile de aterom

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Tromboza arteriala acuta

Definitie: dezvoltarea unui tromb cu caracter obstructiv in absenta unor factori externi de tromboza. Cauze: - ateromatoza arteriala; - anevrismele arteriale - stari de hipercoagulabilitate

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Clinic:
debut brusc si evolutie rapida agravanta.

- se descrie sindromul celor 6 P (descris de Pratt) - pain (durere) - pulselessness (absenta pulsului) - pallor (paloare) - paresthesia (parestezie) - paralysis (paralizie) - prostration (prostratie) Evolutie clinica in 3 faze - faza initiala - faza de agravare - faza de leziuni tisulare ireversibile

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Faza clinica initiala este caracterizata de
sindromul celor 6 P - durere - sub nivelul obstructiei
- mai intensa distal - accentuata de palpare - nu se amelioreaza prin imobilizare - refractara la tratament

- paloare

- aspect de ceara - sub nivelul obstacolului - accentuata distal

- parestezie - cu agravare progresiva (tactil, dureroasa, termica) - racirea tegumentelor - distal - absenta pulsului - tulburarile de motilitate - cu evolutie progresiva (diminuarea ROT, impotenta functionala, paralizie
ischemica, rigiditate musculara)

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Faza de agravare
este consecinta extensiei distale a

trombozei secundare - paloarea devine cianoza - interventia chirurgicala cu rezultat indoielnic

Faza leziunilor ireversibile

- rigiditate (rigor mortis) - tulburari trofice (flictene, gangrena)

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Paraclinic 1. Ultrasonografia Doppler
- continua - pulsatila - color (variatii de culoare dependente de viteza singelui)

2. Arteriografia

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Diagnostic Diferential
- patologie venoasa (flegmatia coerulea dolens, tromboza venoasa acuta, flebite superficiale sau profunde) - patologie limfatica (limfangite si/sau limladenite) - intoxicatii acute cu substante care produc vasospasm (arsen, ergotamina) - afectiuni ale plexurilor nervoase sau ale nervilor periferici (lombosciatica, nevralgie, etc.) - afectiuni ortopedice/reumatismale (de ex. Coxartroza)

Evolutie progresiv spre leziuni ireversibile asocita cu

decompensare cardiaca si renala cu prognostic sever.

Clasificarea clinica (Haimovici) 4 grade de severitate: 1. Moderata (embolie nonischemica) cu revenirea precoce a pulsului; 2. Avansata recuperare posibila dar numai partiala sindrom postischemic 3. Severa zona fara recupere gangrena; pot aparea complicatii sistemice 4. Foarte severa cu deces rapid prin insuficienta cardiaca acuta sau embolie viscerala

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Tratament complex, de maxima urgenta
Tratament Medical: Adjuvant: - repaus la pat
- protectie impotriva frigului (dar nu cu surse locale de caldura) - membrul afectat in pozitie decliva - repaus alimentar

Curativ: - medicatie antialgica analgetice majore inclusiv opiacee (de tip mialgin)
- antispastica cu Papaverina/NoSpa si/sau Xilina 1% - vasodilatator cu Pentoxifilin, Talazolin, Complamin - anticoagulant Heparina sau derivati cu greutate moleculara mica (fractionate) - antiagregant Dextran 40 (Rheomacrodex) 500 ml/zi, 3 5 zile - trombolitic cu Streptokinaza sau Urokinaza in pev. continua pentru 24 72 h.(sub monitorizare medicala) - reechilibrare metabolica, hidro-electrolitica si acido-bazica

Afectiuni Arteriale periferice IV. Ischemia Acuta Periferica

Tratamentul Chirurgical modulat in functie de timpul scurs de la debut pina la prezentarea la medic In primele 6 h. de la instalarea ischemiei vizeaza ridicarea obstacolului; - Embolectomia - prin metoda indirecte (cu sonda Fogarty) - prin metoda directa (la locul obstacolului)

- Necesita uneori interventii chirurgicale complementare de tipul

- patch venos - Bypass La peste 8h vizeaza salvarea vietii pacientului. - Amputatia segmentului afectat

Afectiuni Arteriale periferice

Fin Part I