Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cutanata
Canalul anal - lung de 4 cm se intinde de la nivelul diafragmei pelvine pana la linia anoReliefurile mucoase ale canalului anal:
linia pectinee
cuboidal si cilindric glandular; formata din marginea libera a valvulelor anale ce acopera criptele anale
Linia pectinee zona unde epiteliul scuamos de tip malpighian si epidermoid devine
musculare netede circulare ale rectului asigurand contentia pentru gaze si fecale, cu actiune involuntara, contractat in repaus
continuare a mm ridicator anal(pubo-rectal), prezinta 3 fascicule musculare striate sub forma de U ce actioneaza unitar : subcutan triunghiular, situat sub sfincterul intern, cu actiune de muschi pielos ce trage in jos sfincterul intern superficial si profund continuarea fibrelor pubo-rectale
formata din fibrele musculare netede longitudinale ale rectului, cu insertie pe mucoasa pectenului, pielea perianala, structurile fosei ischio-rectale
contine glandele mucoase cu deschidere in criptele anale; originea majoritatii supuratiilor perianale
Spatiul
Spatiul intersfincterian situat intre fata externa sfincter intern si stratul longitudinal;
sfincterului extern
Spatiul perianal subcutan situat intre piele si partea inferioara a fascicolului subcutan a Spatiul ischio-rectal situat lateral de sfincterul extern, inferior de ridicatorul anal,medial
de obturatorul intern, inferior pielea perianala; sediu frecvent de supuratii perianale;comunica cu spatiul controlateral posterior prin spatiul subsfincterian Courtney, explicand abcesele in potcoava
Sarcina, nasterea
Afectiunile de colagen cu alterarea tesuturile elastice si musculare Alimentatia exagerata in condimente, alcool, cafea Sedentarismul Tratamentul cu contraceptive Sporturi calaria, motociclism
Etiopatogenie :
Factori genetici hiperlaxitate - prolaps Factori mecanici presiunea exercitata de bolul fecal in timpul defecatiei determina glisarea mucoasei si submucoasei tesutul conjunctiv lax submucos, muscularis submucose si ligamentele Parks asigura elasticitatea si revenirea la normal alterarea tesut conjunctiv (hiperlaxitate), relaxarea elementelor musculo-ligamentare determina aparitia prolapsului
Factori vasculari hiperaport vascular si cresterea presiunii venoase ce determina congestie, hemoragie si tromboza : - Shunturi arterio-venoase superficiale si profunde in sistemul hemoroidal - Hiperpresiune in sistemul hemoroidal prin blocajul venos loco-regional (tumori, sarcina) sau prin baraj portal (ciroza, tromboza portala)
Clasificarea hemoroizilor :
I. Functie de localizare : interni pediculul venos cu origine deasupra liniei pectinee 2. Hemoroizi externi pedicul situat inferior liniei pectinee sub piele 3. Hemoroizi micsti Distributia cea mai frecventa a hemoroizilor :
1. Hemoroizi
Clasificarea hemoroizilor :
II. Functie de stadiul clinic :
1. Gradul I posibila sangerare, fara prolaps in afara canalului anal 2. Gradul II prolaps in afara canalului anal dupa defecatie, reductibil spontan, cu sau fara sangerare 3. Gradul III prolaps reductibil manual 4. Gradul IV prolaps ireductibil prin strangulare.
Gradul I :
- Hemoroizi mici cu
sangerare simpla. - Fara prolaps.
- Vizibili la proctoscopie.
Hipertensiunea portala
Tabloul clinic
Sangerarea rectala simptomul cel mai important
Sangerare cu sange rosu, in cantitate medie sau mare, la sfarsitul scaunului, repetitiva, putand conduce la anemii severe Amploarea sangerarii determinata si de existenta fistulelor arterio-venoase
Durerea perianala prezenta doar in conditiile prolapsului hemoroidal cu strangulare sau tromboza, cu spasm sfincterian
Hemoroizii interni de obicei nedurerosi In prezenta unei complicatii, posibila determinata de o fisura, abces, papilocriptita Senzatie de defecatie incompleta, disconfortanta
Tumefactie anala prolaps hemoroidal intern sau tromboza hemoroidala, reductibila sau nereductibila Prurit si edem perianal Scurgeri sero-mucoase sau purulente
Diagnosticul pozitiv
Anamneza circumstante de aparitie, factori declansatori, patologie asociata Inspectia hemoroizi interni prolabati, hemoroizi externi trombozati
Tumorete dure, dureroase, ce pot evolua catre o marisca Asocierea de edem si spasm sfincterian Aparitia unei fistule venoase prin erodarea tegumentelor
Diagnosticul pozitiv
Tuseul rectal util pentru diagnosticul pozitiv si diferential
Depistarea unei tromboze hemoroidale interne, papilocriptite, aprecierea tonusului sfincterian Excluderea altor leziuni de tipul tumora ano-rectala, abcese, fisuri anale
Rectosigmoidoscopia utila in special pentru excluderea unor tumori anorectale acompaniate de hemoroizi simptomatici
Diagnosticul diferential Polipi anali Fisuri anale Abcese perianale Prolaps rectal Leziuni dermato-veneriene Tumori ano-rectale
Complicatii evolutive
Hemoragie frecvent cauzata de hemoroizii interni cu instalarea anemiei
feriprive
Tromboza generata de staza, spasm sfincterian Ulceratie cu aparitia unei fistule vasculare
Tratamentul hemoroizilor
Tratament profilactic : regim bogat in fibre, administrarea de
laxative, evitarea condimente, alcool, constipatie, igiena anala stricta
realizeaza o ischemie prin ligatura elastica la baza hemoroidului, necrozarea si eliminarea lui; recurenta 20% Trombectomia - incizie minima cu evacuarea cheagului sub anestezie locala Infiltratia intrasfincteriana - injectarea in plin sfincter de 5-6ml xilina in formele cu spasm sfincterian
Hemoroidectomia Whitehead-Vercescu extirparea circulara a mucoasei impreuna cu hemoroizii si coborarea mucoasei indemne la tegument
Hemoroidectomia cu Ligasure
Indicatii terapeutice
Tratament medical - regim, reglare tranzit, medicatie
Crize hemoroidale rare si discontinui Stari inflamatorii si congestive
Tratament ambulator
Rectoragii - scleroterapie sau fotocoagulare Procidenta moderata ireductibila std II - bandare
Tratament chirurgical
hemoroizi prolabati std III si IV Prolaps hemoroidal trombozat Hemoroizi asociati cu fisura, criptita,papilita Esec tratament conservator
Hipertonia sfincteriana Traumatisme anale Asocieri cu hemoroizi, papilocriptite, cauzate de devitalizarea mucoasei Secundare unor afectiuni de sistem
Tablou clinic:
durere vie si persistenta in timpul defecatiei si dupa prin spasm sfincterian prelungit de iritatie sangerare la scaun
Diagnostic pozitiv :
Triada :marca cutanata, fisura anala si papila hipertrofica Hipertonie sfincteriana Inspectia si TR dificil de realizat dupa anestezie locala Anoscopia fisura lineara si papila hipertrofica
Tratamentul conservator :
Dieta Anestezice locale cu aplicare intraanala Antiinflamatoare locale cu hidrocortizon Antispastice locale nitoglicerina sau blocanti de calciu Infiltratii cu toxina botulinica
Tratamentul chirurgical : Dilatatie anala instrumentala sau cu sonda cu balonas Excizia fisurii sau a papilei hipertrofice Sfincterotomie inchisa sau deschisa
Etiopatogenie
Teoria cripto-glandulara la originea abceselor si fistulelor se afla infectarea criptelor Morgani si papilelor liniei ano-rectale, unde se deschid glandele submucoase Hermann
Septicitatea mediului
Capacitatea scazuta de aparare a tesutului perirectal 50% din glandele anale au originea in planul intersfincterian, deschizandu-se la nivelul liniei pectinee obstructie, staza, infectie si abces la nivel intersfincterian, ce evolueaza catre rezolutie sau catre aparitia unei fistule Majoritatea abceselor sunt polimicrobiene: nespecifice :>90% E. Coli, streptococi, stafilococ si alti germeni anaerobi(clostridium bacteroides, pseudomonas) specifice : Tbc, boala Chron, actinomicoza
Manifestari clinice
Pacientii prezinta febra, urmata de durere si inflamatie locala In 24-48 ore apare o masa fluctuenta perianala sau edem important loco-regional Diagnostic dificil al abceselor intramusculare Durerea exacerbata de cresterea presiunii intraabdominale, miscare sau presiune locala Se poate asocia retentia de urina
Diagnosticul pozitiv
Semne clinice sensibilitate perianala, masa fluctuenta dureroasa si eritematoasa Confirmarea abcesului prin punctie aspirativa Confirmarea localizarii abcesului prin inspectie si tact rectal CT, MRI, sau echografie transanala in cazurile complicate Colonoscopia obligatorie la cei suspecti de cancer sau boala inflamatorie coloanala 10% dintre pacientii cu boala Crohn prezinta la debut manifestari perianale
Forme clinice
Cele mai frecvente forme sunt abcesele perianale(43%-55%), cu localizare subcutana sau submucoasa. Clinic : 2-3 zile cu durere progresiva, febra, tahicardie, stare septica, inflamatie perianala Pacientii cu abcese intersfincteriene sau pelvisubperitoneale pe langa febra inalta si sustinuta, acuza durere anala si rectala, cu prezenta unei mase sensibile la tact, ce bombeaza in lumenul rectal Abcesele ischiorectale evolueaza cu stare generala alterata, sindrom toxico-septic, febra, frisoane dureri la defecatie si tulburari de mictiune. Local se constata tumefactia regiunii ischio-rectale, iar TR. deceleaza fluctuenta pararectala. Punctia aspiratie confirma diagnosticul
Tratament
Realizarea unui drenaj pe cale chirurgicala a cavitatii abcesului prin incizarea acestuia Montarea unui tub de dren sau realizarea unui mesaj al cavitatii abcesului Antibioterapie pre si postoperatorie Tratamentul incorect poate conduce la aparitia unei fistule perianale, cu rata de aparitie de pana la 50% Abcesele submucoase sau intersfincteriene necesita drenajul intrarectal pentru a preveni aparitia fistulelor, iar cele pelvisubperitoneale beneficiaza fie de un drenaj sub control CT, fie de un drenaj pe cale transabdominala.
Constituie urgenta chirurgicala in special la bolnavii diabetici, imunodeprimati sau cu colopatie inflamatorie Biopsia se impune in conditiile suspiciunii de cancer sau colopatie inflamatorie
exista si forme particulare in care se realizeaza comunicari cu vezica, vaginul sau intestinul gros
Etiopatogenie
80% sunt secundare unor abcese perianale incomplet tratate dezvoltate in evolutia unei papilocriptite secundare unui traumatism, cancer anorectal, tuberculoze ano-rectale sau unor afectiuni colonice inflamatorii
Anatomie patologica
Topografie traiectul fistulos
Inter-sfincteriene: 70% - traiectul localizat intre cele 2 sfinctere Trans- sfincteriene: 25% - traiectul traverseaza sfincterele Supra-sfincteriene: 4-5% - traiectul trece peste grosimea aparatului sfincterian Intra-sfincteriene : 1% - traiectul intern de sfincter
Elemente descriptive fistule complete, oarbe si complexe orificiu extern cutanat secundar totdeauna prezent la nivelul tegumentelor perianale, putand fi unic sau multiplu traiect fistulos cordon fibros ce realizeaza comunicarea dintre cele 2 orificii
cu diverse traiecte, putand fi unic sau multiplu
orificiu intern situat in canalul anal sau rectal inferior, mic aproape imperceptibil, de obicei la baza unei cripte
Tablou clinic
Simptomatologie
Aparitia unei mici tumefactii perianale, dureroasa, pruriginoasa Aparitia unei secretii purulente perineale ce irita tegumentele si pateaza lenjeria Antecedente de supuratie perineala acuta Asocierea intermitenta de sangerari perianale, diaree si stari febrile
Investigatii paraclinice
Anoscopia descoperirea orificiului profund dupa explorarea cu un stilet butonat si
injectarea de albastru de metilen sau insuflare de aer pe traiectul fistulos
RMN
Vizeaza precizarea sediului orificiilor interne si externe, traiectului fistulos, prezenta traiectelor secundare si a altor afectiuni ano-rectale
Fistulotomia practicata sub rahianestezie sau A.G. Dilatatie anala instrumentala cu cateterizarea traiectului fistulos cu un stilet butonat Injectarea de albastru de metilen prin orificiul extern si urmarirea exteriorizarii acestuia prin canalul anal
Perforarea orificiului intern cu ajutorul unei sonde canelate ce cateterizeaza intreg traiectul fistulos
unui tub in seton prin traiectul fistulos si strangerea progresiva a acestuia cu inducerea unei reactii fibroase si inchiderea fistulei
5 Plasarea unei proteze (plug) resorbabil in traiectul fistulos inducerea de fibroza locala