Boala Charcot Marie Tooth

Popescu Nicolae Lucian Anul V, grupa 6 Specializarea Medicin general

Introducere

Boala Charcot-MarieTooth este cea mai frecventa boala neurologica ereditara. Este caracterizata de neuropatii mostenite fara tulburari metabolice.

Istoric

In anul 1886 profesorul Jean Martin Charcot i elevul su Pierre Marie au publicat pentru prima dat o descriere a unei slbiciuni musculare a musculaturii scheletice ce se manifesta la membrele inferioare. Ei au numit-o atrofie muscular peronier. Howard Henry Tooth a descris aceai afeciune in 1886 sub numele de atrofie muscular peronier progresiv. El a fost primul cercettor ce a atribuit simptomele unei neuropatii i nu unei miopatii.

Istoric

n 1912 Hoffman a identificat un caz de atrofie muscular peronier cu nervii ngroai. Afeciunea a fost cunoscut sub numele de Boal Hoffman, ca mai tarziu sa se numeac Boala Charcot-Marie-Tooth-Hoffman.

Boala Charcot-Marie-Tooth este lent progresiva cu dizabilitate secundara slabiciunii musculare si deformarilor. Boala nu scurteaza speranta de viata.

Epidemiologie

SUA: 1 la 2500 pe un lot de 125,000 Japonia: 10.8 la 100,000 in Italia: 17.5 la 100,000 in Spania: 28.2 la 100,000

Genetic
Aceast boal este datorat unei mutaii a genei PMP22 ce codific o protein responsabil cu mielinizarea. Mutaia d natere unei mieline anormale i instabil ce se degradeaza spontan. Rezult un proces de demielinizare produce o ncetinire a conducerii inpulsului nervos motor i senzorial.

BCMT - tulburare a mielinizarii periferice prin mutatia genei unei proteine mielinice

Aceasta determina o mielina anormala, instabila care se rupe spontan. Procesul determina demielinizare si incetinirea lenta a velocitatilor de conducere nervoasa. Incetinirea conducerii nervoase in nervii motori si senzitivi determina slabiciune si parestezii. Durerea si temperatura nu sunt afectate deoarece sunt conduse prin fibre tip C nemielinizate. Ca raspuns la demielinizare celulele Schwann prolifereaza si formeaza zone concentrice de remielinizare-bulb de ceapa. Ciclurile repetate de remielinizare in strat subtire in jurul axonilor da aspect de bulb de ceapa.

Ca rspuns al demielinizrii celulele Schwann prolifereaz i formeaz o remielinizare cu ajutorul ofdemielinizrii n jurul axonilor afectai. Acestea se dispun in form de bulb de ceap (onion bulb appearance).

Boala cunoaste mai multe tipuri:

Boala Charcot-MarieTooth reprezinta un grup heterogen de afectiuni distincte genetic cu prezentare clinica similara.

Semiologie

Pacientii prezinta de obicei istoric familial de boala CharcotMarie-Tooth, care variaza in functie de ereditate si penetranta. Mutatiile spontane au fost raportate de asemeni. Slabiciunea musculara progresiva in muschii distali ai membrelor, mai ales cele inferioare este primul semn. Debutul intervine in decada a doua de viata. Pacientul acuza initial mers dificil si clatinare datorita slabiciunii. Caderea si luxatiile gleznei sunt frecvente. Parintii pot raporta impleticirea sau lipsa de atletism a copilului.

Tipul 1 are transmitere X-linkata

La barbati simptomele debuteaza tipic in copilarie sau adolescenta. Prezinta caracteristici asimetrice. Femeile sunt frecvent asimptomatice, dar prezinta un debut tardiv al simptomelor. Rar acestea prezinta o boala mai severa datorita inactivarii predominante a cromozomului X. In aceasta forma mai frecvente sunt atrofiile muschilor profunzi ai miinii, paresteziile si pierderea senzoriului.

Boala tip 2

Tipul 2 determina neuropatie periferica prin deces axonal direct si degenerare waleriana. Este o afectiune primar neuronala si nu una demielinizanta

Tipul 2

Pacientii tind sa prezinte simptome tardiv in viata. Prezinta un grad mai mare de atrofie si slabiciune musculara distala in picioare fata de miini. Hipertrofia nervilor este absenta. Boala evolueaza lent.

Tipul 3

A fost descris initial drept o polineuropatie hipertrofica cu debut in copilarie, pierderea distala a senzoriului cu ataxie, pes cavus si pupile Argyll-Robertson.

Tipul 3

Este cunoscuta drept boala Dejerine este caracterizata prin debut infantil si demielinizare severa cu deprinderi motorii intirziate.

Semiologie

Pe masura ce slabiciunea devine mai severa apare caderea piciorului. Mersul stepat este de asemeni frecvent. Slabiciunea musculaturii profunde a piciorului determina deformare-pes cavus. Simptomele asociate cu anomaliile structurale includ : calusuri, ulcere, celulita sau limfangita.

Semiologie

Pacientii nu acuza parestezii, deoarece acestia nu au experimentat niciodata senzatii in membru si nu pot sa le recunoasca prezenta. Slabiciunea miinii determina control slab al degetelor, imposibilitatea scrisului, incapacitatea de a se incheia la nasturi si neindeminarea in manevrarea obiectelor mici. Crampele musculare sunt acuze frecvente. Unii pacienti acuza impotenta.

Tipul I:

Pacienii prezinta in copilaria mijlocie atrofie musculara distala lent progresiva, picior cazut cu aspectul de picior de barza mai tarziu incepe si o atrofie musculara la nivelul mainii sunt diminuate sensibilitatile vibratorie, dureroasa si termica, dupa modelul in ciorap si in manusa sunt abolite reflexele osteotendinoase prezinta picior scobit si haluce in ciocan

Tipul II

evolueaza mult mai lent si deficitul apare la o varsta mai inaintata viteze de conducere nervoasa relativ normale

Tipul III

este numita si Boala Dejerine- Sottas incepe in copilarie cu pareza progresiva si pierderea sensibilitatii absenta reflexelor osteotendinoase initial seamana cu Boala Charcot Marie Tooth, dar deficitul motor progreseaza mai rapid apar deformari ale piciorului prezinta modificari electrofiziologice specifice

Examen fizic:

slabiciunea musculara determina caracteristicul "picior de barza" sau in sticla de sampanie anomaliile soaselor se observa in boala de lunga durata la 25% dintre cazuri pes cavus-piciorul cu arcada plantara inalta deformarile spinale-scolioza toracica apar la 50% dintre pacienti reflexele tendinoase profunde sunt diminuate sau absente senzatia vibratorie si proprioceptia sunt scazute

Examen fizic

pacientii pot prezenta ataxie senzoriala, semn Romberg pozitiv senzatia de durere si temperatura sunt intacte este prezent un tremor esential la 50% dintre pacienti se descrie surditatea neuronala senzoriala la 5% dintre cazuri nervii periferici mari si palpabili sunt comuni afectarea nervului frenic cu slabiciune diafragmatica este rara afectarea corzilor vocale si surditatea apar in forme rare.

Durerea nonneuropatica:

Durerea poate fi rezultatul presiunii sau intinderii diferitelor structuri asociate cu oasele, articulatiilr si tendoanele si postura anormala a genunchilor, gleznelor, soldurilor, coloanei. Pacientii acuza calusuri dureroase. Scolioza este frecventa si conduce la durere de spate. Pacientii experimenteaza crampe musculare in picioare si miini care se agraveaza cu oboseala si amelioreaza prin purtarea unor ortoze.

Imagistic

Electromiografia si studii de conducere nervoasa arata conducerea lenta in forma demielinizanta. Toti nervii testati prezinta aceiasi viteza mica de conducere. In formele neuronale viteza de conducere nervoasa este normala, dar de amplitudine mica senzitiva. cresterea activitatii insetionale si a potentialelor de fibrilatie. Unitatea motorie prezinta modificari neuropate in morfologie.

Examen histologic:

Tip 1 nervii periferici contin putine fibre mielinizate, iar cei intramusculari sunt inconjurati de tesut conjunctiv bogat si neurilema hiperplazica. Mielina este atrofica de-a lungul fibrelor hipertrofia concentrica a tecii lamelare. formarea bulbului de ceapa tipic prin proliferarea concentrica a celulelor Schwann. Tipul 2 - degenerarea axonala. Tipul 3 - demielinizare si subtierea tecii de mielina. Nu se descriu infiltrate inflamatorii care sa indice un proces autoimun demielinizant.

Diagnosticul diferential

alcoolismul infectia HIV lepra neurosifilis deficit de vitamina B12 boala tiroidiana

diabet vascultita amiloidoza neoplazie oculta intoxicatie cu metale grele polineuropatia inflamatorie demielinizanta cronica ataxia Friedrich

Tratament

Pacientii sunt tratati doar simptomatic. Nu exista nici un tratament care sa opreasca demielinizarea, sa vindece sau incetineasca evolutia naturala a procesului patologic. Este determinat de virsta pacientului. Procedurile chirurgicale cuprind degajarea fasciei plantare, a tendoanelor, osteotomia si stabilizare articulara.

Prin tratament :

se urmareste cresterea fortei musculare incetinirea deteriorarii nervilor tratamentul durerii musculare , articulare si neuropatice Cheia unui tratament cu rezultate foarte bune sta in rapiditatea cu care el este inceput ( boala nu trebuie lasata sa avanseze ) si in inteligenta cu care este conceput si condus .

Terapia medicala:

Se administreaza analgezice, antiinflamatorii si antipiretice. Mecanismul acestora de actiune este necunoscut, dar par a inhiba activitatea ciclooxigenazei si sinteza de prostaglandine.

Terapia fizica si de reabilitare

Se recomanda exercitii speciale de intindere a calciiului zilnice pentru a preveni scurtarea tendonului lui Achille. Se poarta pantofi speciali cu sustinere buna a gleznei. Terapia fizica poate asista ambulatia si evalua ortozele. Unii pacienti pot necesita cirje sau un cadru mergator pentru a-si ameliora stabilitatea, dar mai putin de 5% necesita carucior.

Terapia chirurgicala:

Interventiile chirurgicale sunt stadializate. Prima procedura este de obicei degajarea plantara. Cind calciiul este flexibil tratamentul agresiv, precoce cu degajare de tesuturi moi intirzie necesitatea procedurilor mai extensive reconstructive. Artrodeza tripla serveste ca procedura de salvare pentru pacientii la care alte proceduri nu au avut succes, precum si pentru cei cu deformari fixe netratate. .

Tratament Chirurgical

Copii sub 8 ani cu picior suplu raspund la degajarea plantara si transferul de tendon. Copii sub 12 ani cu deformari rigide ale labei piciorului necesita degajare mediala plantara de urgenta. Deformarile coloanei vertebrale pot fi tratate

Terapii experimentale

Terapiile cu celule stem si cele de transfer de gene sunt cele mai promitatoare forme de tratament pentru boala Charcot-Marie-Tooth. S-au inregistrat rezultate bune si in terapia cu antiprogesteronice si vitamina C. Vitamina C reduce decesul prematur si demielinizarea.

Prognostic

Prognosticul pentru diferitele tipuri de boala variaza si depinde de severitatea clinica. In general boala Charcot-Marie-Tooth este lent progresiva cu dizabilitate secundara slabiciunii musculare si deformarilor. Boala nu scurteaza speranta de viata. Prin pierderea senzatiilor de protectie distal in toate cele 4 membre pacientii cu aceasta boala sunt succeptibili la ulceratii si arsuri, ulcere care nu se vindeca si in cazuri severe deformari ale picioarelor bilateral. Daca nu sunt purtate adecvat ortozele pentru tratament pot deveni o sursa de trauma si infectie.

Bibliografie

www.betterhealth.vic.gov.au https://www.genome.gov www.ninds.nih.gov www.sfatmedical.ro www.divahair.ro

V mulumesc!