Sunteți pe pagina 1din 34

Pesta porcina clasica

Studenti: Bulai Anca Niculae Andreea Popescu Gabriela Stanciulescu Catalin

Definitie
Pesta porcina (holera porcului) este o boala virala foarte contagioasa care poate evolua acut, subacut, cronic sau persistent atat la porcii domestici cat si la cei salbatici. Transmiterea transplacentara este realizata cu tulpini slab virulente si duce la aparitia purceilor infectati persistent, acestia constituind o sursa majora de diseminare a bolii in focarele neinfectate. Este un virus endoteliotrop inmultindu-se astfel in organele puternic capilarizate (maduva oaselor, splina, ganglioni limfatici, pulmoni).

Istoric
PPC a fost cunoscut i descris nc de la nceputul secolului XIX, n SUA. Cele mai multe date de literatur, consemneaz ns c boala a aprut pentru prima dat n 1833, n statul Ohio, n apropiere de Cincinnati, de unde apoi s-a extins astfel c, n anul 1885 a cuprins ntreg teritoriul SUA. Din SUA boala a trecut i n Europa (Anglia si Frana). Iniial, pesta porcin clasic a fost confundat cu pasteureloza i salmoneloza, ambele cunoscute sub denumirea de pneumoenterite infecioase ale porcului. n Romnia, Gheorghiu i colab. arat c, dup datele prof. Mota, primele cazuri de pest porcin clasic au fost diagnosticate n anul 1893, de ctre Starcovici i Riegler, cnd au fost identificai 5 porci bolnavi.

Importanta economica si sanitar-veterinara Nu este transmisibila la om; Pierderi economice ridicate: - Confirmarea unui singur animal bolnav impune sacrificarea intregului efectiv - Aparitita unui focar nou de PPC conduce la impunerea de restrictii la importul/exportul de porci si produse din carnea acestora - Costul ridicat al masurilor de carantina

Etiologie
Fam. Flaviviridae Gen Pestivirus
Virusuri inrudite antigenic 1. virusul bolii mucoaselor (MD-BVD sau virusul diareei virale bovine) 2. virusul bolii de granita Morfologie Virusul pestos : virus de dimensiuni mici cu anvelopa si genom ARN monocatenar, avand un singur fragment deschis citirii pentru translatie.

Etiologie
Particularitati biologice
Virulenta tulpinilor de virus PPC izolate din teren variaza foarte mult. Exista tulpini: Foarte virulente determina boala cu evolutie acuta (mortalitate mare) Moderat virulente evolutie subacuta si cronica. Modul de realizare al evolutiei este influentata de varsta porcilor, statusul lor imun si starea nutritionala. Slab virulente pot induce moarte embrionara si avort la animalele infectate in perioda prenatala.
Pentru cultivare se utilizeaza culturile de tesuturi de porc, bogate in elemente reticuloendoteliale (plexul coroid,maduva osoasa, splina, ficatul, leucocite), precum si tesut testicular de iepure tanar Replicarea are loc doar in citoplasma fara a produce efect citopatic. Virusul poate fi adsorbit pe : hematiile mai multor specii de animale bacterii hidroxid de aluminiu alte substante aflate in stare coloidala.

Etiologie
Particularitati antigenice
La nivelul anvelopei au fost identificate diferite proteine, E2 (gp55) fiind considerata cea mai imunogena.S-au constatat diferente antigenice si intre tulpinile apartinand aceluiasi grup.

Rezistenta
Rezistenta fata de factorii fizici si chimici este moderata: La 60 C isi pierde infectiozitatea in 10 minute iar la 56C in 60 minute. In salamul mentinut la temperaturi scazute rezista peste 60 de zile Sarea si afumarea nu il distrug Frigul il conserva Este stabil la pH 5-10 Este sensibil la: eter, cloroform, -propiolactona. Inactivat rapid de: Hidroxid de Sodiu(2%), formol(1%), carbonat de sodiu(1%)

Epidemiologie
Specii receptive: porcul

Factori favorizanti: varsta si statusul imun scazute


Tulpinile slab patogene sunt inaparente clinic Virusul se elimina prin: saliva, secretie lacrimala, urina si fecale Virusul se transmite si cu 2-4 zile inainte de aparitia semnelor clinice

Boala are caracter epizootic


Nici o tara din Europa nu a fost recunoscuta ca fiind indemna de catre OIE

Raspandire geografica

Epidemiologie
Surse de infectie: primare: animalele bolnave, in special cele fara semne clinice secundare: haine, ingrijitori, adaposturi, obiecte, mijloace de transport contaminate; resturi alimentare din gospodarie, care pot contine carne de porc infectata, insuficient tratata termic Cai de contaminare: Oro-nazala, prin contact direct sau indirect cu porcii infectati sau prin consumul de hrana contaminata Prin mucoasa (in special cea conjunctivala), prin materialul seminal de la vieri infectati, atat prin monta naturala cat si prin insamantare artificiala

Patogeneza
3 faze: Faza limfatic; Faza viremic; Faza visceral. Patrundere virus Celule epiteliale esut limforeticular (cale oro-nazal) cripte amigdaliene adiacent si lnn. regionale SngeSplin Mduva osoas Lnn. viscerale Structuri limfoide (mucoasa intest subtire) Structuri parenchimatoase ale ntregului organism.

Patogeneza
Multiplicarea viral are loc n: Leucocitele esutului limfatic; Leucocitele circulante; Celulele mononucleate; Celulele endoteliale.

Tablou clinic
incubaie 7-10 zile; semne clinice dupa 3-4 sapt nespecifice bolii; tineretul este afectat mai grav decat animalele adulte. Obinuit evolueaz sub 3 forme: acut; cronic; cu debut ntrziat. Uneori PPC poate evolua i sub form supraacut sau prin forme atipice, greu de sistematizat. Semnul clinic comun tuturor formelor care se manifest la debutul bolii este FEBRA.

Tablou clinic
n funcie de predominana semnelor clinice si localizarea leziunilor exist diverse forme de pest: septicemic; nervoas; pulmonar; cutanat; mixt.

Tablou clinic
Forma acut
tulpini cu virulen mare; evoluie: incubaie scurt , depresie sever , hipertermie , anorexie, conjunctivit , constipaie, diaree, convulsii, incoordonare n mers, hemoragii cutanate in special pe urechi, coad, abdomen, parte intern membre; imunosupresie sever - manifestri clinice pulmonare, intestinale sau mixte - pot fi rezultatul interveniei secundare a unor bacterii, ca Pasteurella multocida i/sau Salmonella choleraesuis (care in mod normal sunt comensali la aceast specie) viremie: titru mare; raspuns imun absent; moarte: 10-20 zile (probabil din cauza tulburarilor de la nivelul aparatului circulator)

Tablou clinic
Forma cronic
tulpini cu virulen moderat; evoluie: incubaie scurt, trei faze de boal: a)depresie, febr, anorexie b)mbuntirea tabloului clinic c)terminal, de reexacerbare a bolii; manifest mai ales sub form intestinal (enterit cronic), cahectizant; viremia redus temporar sau absent; raspuns imun prezent; moarte: 1-3 luni.

Tablou clinic
Cu debut ntrziat
tulpini cu virulen mic; perioada de infecie este prenatal: cu ct infecia se produce ntr-o faz mai precoce a gestaiei cu att fetuii sunt mai afectai. Dac scroafa este infectat n prima parte a gestaiei se poate ajunge la fatarea de produi neviabili cu malformaii, mumificai sau mori; daca infecia are loc dupa ziua 90 a gestaiei; purceii ftai prezint viremie persistent; evoluie: apariie trziu dup infecie, anorexie i depresie ce se accentueaz treptat, temperatur corporal: normal sau uor crescut , conjunctivit, dermatit , tulburri locomotorii; viremia: persistent la titru mare; rspuns imun absent.

Tablou lezional
Forme supraacute: absenta leziuni, diateza hemoragica, petesii cutanate, congestie a organelor, tumefactie in limfocentri. Forme acute si subacute: hemoragii multiple de dimensiuni variabile (consecinta a degenerescentei hidropice urmata de necroza celulelor endoteliale si a trombocitopeniei) . Forma acuta se manifesta prin: petesii si echimoze pe mucoase si seroase limfonodita hemoragica periferica (aspect marmorat) sau totala infarcte :1.splenice marginale, albe (cauza: ocluzie capilara cu trombi => semn quasipatognomonic); 2. la nivelul vezicii biliare; 3.la nivelul tonsilelor (urmate de necroze ce se complica cu invazii bacteriene => tonsilite supurative) Nefrozonefrita hemoragica Limfonoduli mariti in volum, mustosi pe sectiune cu hemoragii in corticala. SNC- meningoencefalita nepurulenta

Forma subacuta se manifesta prin: * Leziuni hemoragice mascate de infectii bacteriene rezultand tiflite si colite fibrino-necrotice nodulare ( ,,butoni pestosi) * Cord flasc cu zone de congestie a miocardului * Stomac petesii si eroziuni ale mucoasei * Val palatin,limba, amigdale,faringe,glota,esofag- ulceratii Forme cronice: hemoragii si infarcte mai putin evidente. Se manifesta prin: Atrofie timus, Depletie limfocitara in organe limfoide perifericre, Cecum si colon: - necroza si ulcere cu aspect de butoni Leziuni costale calcificari in regiunile cartilaginoase

* Important : Pielea de la nivelul petelor eritematoase se tumefiaz,


determinnd aparitia papulelor ce se acoper cu un exsudat seros care, dup uscare, formeaz mpreun cu stratul superficial al pielii o crust brun, indicnd prezenta fazei de exantem papulos, pustulos sau crustos. Apoi, leziunile progreseaz transformndu-se n plci necrotice uscate. n asemenea cazuri diferentierea fat de variol se poate face numai prin examen de laborator.

Butoni pestosi:

Limfonodita hemoragica

Petesii
Piele Viscere abdominale

Rinichi

Laringe

Rinichi, suine. Cortex cu petesii si infarcte inconjurate de hemoragii.

Rinichi. Petesii corticale rinichi ou de curca

Hidronefroza si hemoragii

Limfonod, petesii

Limfonod retrofaringian hemoragic. Tonsile cu hemoragii

Faringe, laringe

Tonsile, necroza

Diagnostic
Semnele clinice depind de stadiul bolii (acut, subacut, cronic) si ajuta la decelarea pestei porcine clasice, in teren, in proportie de 75%. Acestea sunt: Polidipsie (in hipertermie) Anorexie (refuza hrana) Conjunctivita Coada, picioarele, urechile, abdomenul colorate in rosu inchis (dermatita hemoragica/hemoragico-necrotica) Constipatie urmata de diaree Deplasare groaie si tremuraturi musculare

Diagnostic
Diagnosticul diferential trebuie facut fata de:
Pesta porcina Africana (identica clinic lezional) Diareea virala bovina-boala mucoaselor (BVD-MD) Sindromul reproductiv respirator (boala urechilor albastre) Sindromul de dermatita porcina si nefroza Eperythrozoonosis (Mycoplasma suis)
Boala Glasser (Haemophilus parasuis)

Pseudorabie (Boala Aujeszky) Purpura hemoragica Salmoneloza/Pasteureloza/Acti nobaciloza Rujet Leptospiroza Intoxicatii cumarinice

Diagnostic
Probele De la animale in viata se recolteaza sange integral (heparinat sau cu EDTA) Postmortem se recolteaza tonsile, splina, rinichi, tesut limfatic (limfonod ileocecal si retrofaringian), ileon. In cazul carcaselor autolizate: os lung intreg sau sternul.
Pentru testare serologica nu se preleveaza de la purcei mai mici de 8 saptamani In perioada de incubatie a bolii, tonsilele sunt cele mai adecvate probe pentru ca sunt primul mediu de replicare a virusului. Anticorpii se dezvolta in a 3-a saptamana de boala

Transportul si depozitarea se fac in containere ermetic inchise, pastrate la rece (nu inghetate), expediate cat mai repede posibil.

Diagnostic
Identificarea agentului cauzal Imunologic Izolarea virusului (sensibil si specific) prin inocularea pe celule renale suine, cu diviziune rapida (PK-15 sau SK16). Este o metoda lenta. Testul de imunofluorescenta directa (FAT), cu anticorpi fluorescenti din criosectiuni cu anticorpi monoclonali (pentru diferentierea vPPC de celelalte pestivirusuri). Testul ELISA cu anticorpi monoclonali si/sau policlonali impotriva unei varietati de protein virale. Poate fi folosit in diagnosticul animalelor vii, dar are sensibilitate redusa. PCR (polymerase chain reaction) se pot detecta fragmente de ARN viral. Poate fi folosit pe probe de sange sau tesut. Nu este standardizata European.

Diagnostic
Identificarea agentului causal Serologic FAVN (fluorescent antibody virus neutralization) determinarea activitatii de neutralizare a anticorpilor din proba de ser. NPLA (neutralizing peroxidase linked assay serurile se testeaza in raport cu serurile martor) ELISA (enzyme linked immunosorbent assay) realizat cu anticorpi monoclonali

Tablou lezional pe scara de la 1 la 3 (Floegel Niesmann, 2003) Zone Piele Seroase Tonsile Splina Rinichi 1 Alterare usoara Eritem Petesii isolate Tumefactie Infacte mici Petesii individuale 2 Leziuni distinctive Hemoragii izolate Petesii in diferite zone Eritem Infarcte evidente Petesii de suprafata si interstitiale Tumefactie si hemoragii neregulate Eritem si puncte de necroza 3 Leziuni severe Hemoragii multiple Petesii generalizate Necroza 50% infacte Multiple petesii

Limfonoduri

Tumefactie

Tumefactie si hemoragie generalizata Necroze multiple sau butoni ulcerativi Hiperemie si vase congestionate Bronhopneumonie si pleurita

Ilium

Eritem

Creier

Hiperemie usoara

Hiperemie

Pulmon

Bronsita

Bronhopneumonie sau pleurita

Profilaxie
Sanitara Prevenirea introducerii vPPC in tari indemne: - Interzicerea importului produselor neprelucrate termic din tarile infectate - Gunoi distrus si sterilizat - Curatire si dezinfectie vectori mecanici, vizitatori, camioane.

Profilaxie
Medicala - In tarile in care PPC este enzootica = vaccinare
- Cel mai utilizat vacin este produs din tulpina C - Scroafele vaccinate transmit anticorpii prin colostru

- In UE vaccinarea este interzisa


- Alternativ a fost produs un vacin subunitar cu marker E2 pentru stoparea diseminarii virusului

Combaterea
Boala inclusa in lista A a OIE, supusa declararii oficiale si carantinei de gradul II Se impune asanarea intregului efectiv infectat si/sau contaminat in cazul confirmarii a cel putin un caz de pesta porcina clasica masuri de DDD Repopulare dupa cel putin 30 sau 60 de zile de la dezinfectia finala Arderea cadavrelor si a deseurilor de abator Carnea provenita de la animale contaminate se valorifica doar dupa sterilizare termica Cand intr-o explatatie se suspicioneaza un caz de PPC se aplica masuri stricte de carantina (nici un porc nu mai intra sau iese din exploatatie; deplasarea persoanelor si a mijloacelor de transport este restrictionata; ancheta epidemiologica)

Bibliografie selectiva
Danes, Doina Boli infectioase transfrontaliere, 2005 Manzat, Radu Moga Boli virotice si prionice ale animalelor E. Straw E, Barbara Diseases of swine, 2006 http://www.cfsph.iastate.edu/DiseaseInfo/diseaseimages.php?name=classical-swine-fever&lang=en http://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Animal_Healt h_in_the_World/docs/pdf/CLASSICAL_SWINE_FEVER_F INAL.pdf (22.11.2013) http://www.oie.int/en/animal-health-in-theworld/official-disease-status/classical-swine-fever/