Sunteți pe pagina 1din 18

SENSIBILITATI SI ALERGII ALIMENTARE

INTOLERANTE SI ALERGII ALIMENTARE

Sunt reactii adverse afecteaza un numar mare de oameni. Desi simptomele acestor alergii si intolerante sunt resimtite doar de o mica parte a populatiei, oamenii pot privi aceste boli ca pe o amenintare grava la sanatatea lor. Alergiile alimentare reprezinta un raspuns imunologic anormal la un aliment sau component al unui aliment, reprezentat aproape de o proteina (reactii alergice la alimente comune cum ar fi arahidele si laptele)

SENSIBILITATI ALIMENTARE

Imunologice (alergii alimentare) Mediate umoral Alergii alimentare tipice Reactii alergice imediate Reactii alergice intarziate Induse de efort Mediate celular Boala Celiac Neimunologice Intoxicatii asemanatoare alergiilor Reactii anafilactice Reactii metabolice Idiosincrazii alimentare Sensibilitati alimentare secundare Apar secundar unei afectiuni sau in urma unui tratament medicamentos.

Rectii de hipersensibilizare

Reactiile de hipersensibilitate imediate sunt mediate umoral si apar de la cateva minute pana la maxim cateva ore de la consumul alimentului daunator. Reactiile de hipersensibilitate intarziate sint mediate celular si presupun raspunsul celulelor sensibilizate , de obicei limfocitele, la substanta straina care a determinat reactia. Rezultatul final este reprezentat de inflamatia diferitelor regiuni ale organismului, care apare de la sase pana la 24 de ore de la consumul produsului daunator. Reactiile alimentare neimunologice sau intolerantele nealimentare, in contrast cu adevaratele alergii alimentare nu implica raspunsuri anormale ale sistemului imunitar. Reactiile anafilactice reprezinta eliberarea de mediatori chimici ai reactiilor alergice din organisme. Alimentele precum capsunile, scoicile sau ciocolata pot cauza astfel de reactii insa nu exista dovezi ale intolerantei de acest tip.

Rectii de hipersensibilizare
Intoleranta la lactoza apare datorita unui deficit al unei enzime intestinale, lactaza, esentiala pentru metabolizarea lactozei din lapte. Dietele bazate pe evitarea anumitor compusi sunt singurele metode sigure de prevenire a alergiilor alimentare, Nu exista tratamente medicamentoase de prevenire a alergiilor alimentare, desi anumite medicamente, cum ar fi adrenalina si antihistaminicele pot fi folosite pentru tratarea anumitor simptome care apar in timpul unor reactii alergice. Eforturile lor sunt cu atat mai mari cu cat la anumiti indivizi reactiile alergice apar si in urma consumului unor cantitati nesemnificative in produsul daunator.

Hipersensibilitatea alimentara imunologica (alergia alimentara adevarata)

Principala functie a tractului gastro-intestinal este procesarea alimentelor ingerate intr-o forma care poate fi absorbita si utilizata de catre organism pentru producerea energiei si dezvoltarea celulelor. Tesutul limfoid asociat tubului digestiv trebuie sa fie pregatit pentru un raspuns prompt si eficient impotriva virusurilor, bacteriilor sau parazitilor sau a altor substante straine. Sistemul imunitar reactioneaza eficient la diferite substante straine daunatoare, deseori prin anticorpi sau raspunsuri celulare imunitare impotriva anumitor proteine specifice prezente in materialul strain. O mica parte din propulatie(5% dintre copii si 2-2,5% dintre adulti) prezinta alergii alimentare adevarate ca urmare a unei predispozitii genetice, dezvolta raspunsuri imunologice anormale la anumite substante, reprezentate de proteine: polen, spori de mucegai,par de animale, venin de albine sau din anumite alimente.

Mecanisme de producere

Reactiile alergice sunt bazate pe patru mecanisme imunologice diferite (tip I, II,III, IV) asa cum au fost clasificate de Cooms si Gell. Mecanismul de tip I mai este numit si hipersensibilitatea imediata si presupune formarea de IgE. Reactiile mediate umoral sunt cel mai importante tipuri de alergii alimentare. Mecanismul de tip II nu sunt asociate cu hipersensibilitatea alimentara. Mecanismul de tip III sau raspunsurile imune complexe pot fi implicate in alergiile alimentare. Mecanismul de tip IV sau reactia mediata celular sau hipersensibilitatea intarziata joaca un rol important in hipersensibilizarea alimentara. Boala Celiac poate fi o forma de hipersensibilitate intarziata mediata celular.

Reactii alergice mediate umoral (hipersensibilizarea imediata)

Imunoglobulina E este una dintre cele cinci clase de anticorpi prezenti in sistemul imunitar uman. In cadrul alergiilor alimentare mediate de IgE, anticorpii antialergici specifici sunt produsi ca raspuns la stimulii produsi de alergenul alimentar asupra celulelor formatoare de anticorpi. Anticorpii IgE ajung la suprafata mastocitelor tisulare sau la suprafata bazofilelor sanguine. Cand acelasi alergen alimentar este intalnit de mai multe ori, acesta se asociaza cu mastocitele si bazofilele si formeaza legaturi incrucisate cu doua molecule de IgE. Acest lucru duce la producerea unei reactii biochimice in lant care determina ruperea membranei celulare si eliberarea mai multor tipuri de mediatori chimici, sub forma unor granule existente la nivelul mastocitelor si bazofilelor (histamina). Efectele produse de histamina sunt: inflamatii, vasoconstrictie, crampe intestinale si bronhospasm.

Reactii alergice mediate umoral (hipersensibilizarea imediata)

Expunerea la o proteina alimentara a unui individ care nu este alergic, nu va produce un raspuns. Conditiile care determina cresterea permeabilitatii intestinale la macromolecule cum ar fi: gastroenterita virala, nasterea prematura sau fibroza chistica pot creste riscul aparitei alergiilor alimentare. Crizele anafilactice sistemice sunt cele mai severe manifestari-denumite si soc anafilactic se manifesta polimorf prin: inghitirea limbii, prurit palatin, greata, dureri abdominale, voma, diaree, cianoza, dureri la nivelul pieptului, urticarie si hipotensiune.

Reactii alergice induse de efort

Nu exista prea multe informatii despre aparitia in mod natural a reactiilor alergice induse de efort. Acest sindrom caracterizat prin simptome asemanatoare alergiilor a fost descris prima oara in 1936. Cu timpul, la anumiti indivizi s-a observat ca simptomele au aparut doar dupa consumul unor alimente specifice care pot determina aparitia reactiilor alergice. Anumite crustacee, piersicile si graul sunt cele mai importante alimente care produc reactii alergice induse de efort alimentare. Simptomele acestor alergii sunt caracteristice dar similare cu cele produse de alte alergii alimentare.

Reactii alergice mediate celular (hipersensibilizarea intarziata)

Simptomele acestor reactii apar de la 6-24 de ore de la ingerarea alimentului daunator. Apogeul este la 48 de ore de la ingerare scazand ca intensitate dupa 72-96 de ore . Alergiile alimentare mediate celular presupun interactiunea dintre anumite antigene specifice alergenidin alimente si limfocitele T sensibilizate. Stimularea limfocitelor care elibereaza citokine si limfokine produce aparitia unui raspuns inflamator localizat. Limfocitele T sunt un component major al tesutului limfoid asociat tubului digestiv. Au rol in reactiile mediate celular in cazul alergiilor la laptele de vaca. Exista un numar mare de limfocite la nivel intestinal in aceste alergii.

Natura si proprietatile chimice ale alergenilor alimentari

Alergenii sunt aproape intotdeauna proteine naturale care se gasesc la nivelul alimentelor. Orice aliment care contine proteine are potentialul de a produce sensibilizare iar in cazul expunerilor repetate sa produca reactii alergice la indivizii sensibili. Alimente alergene sunt: lapte de vaca crustacee oua peste alune soia nuci grau. La sugari si copii mici, alergiile la laptele de vaca sunt cele mai obisnuite dar nu dureaza toata viata. Alte alergii la aceeasi grupa de varsta sunt la alune, oua si soia. La adulti alunele si crustaceele produc frecvent alergii.

Natura si proprietatile chimice ale alergenilor alimentari

Unele dintre cele mai comune alimente care pot provoca alergii contin proteine alergenice multiple-laptele de vaca, oua si alune. Laptele de vaca contine o serie de alergene majore din care cele mai importante sunt: cazeina, -lactoglobulina si -lactalbumina. Celelalte proteine din lapte sunt considerate minore,afecteaza o mica parte dintre indivizii care prezinta alergii la laptele de vaca. Alergenele majore din laptele de vaca isi mentin proprietatile alergenice chiar daca acesta este supus unor tratamente la temperaturi ridicate sau altor tratamente comune cum ar fi: pasteurizarea, evaporarea si uscarea. La oua, albusul pare a fi mai alergen decat galbenusul. Alergenele majore identificate sunte gal d 1 (ovomucoid), gal d 2 (ovalbumina) si Gal d 3(conalbumina). Ovomucoidul este alergenul major din ou.Sunt foarte stabili la temperaturi ridicate, de aceea indivizii care prezinta alergie la oua pot manifesta reactii alergice si dupa ce au consumat oua gatite.

Natura si proprietatile chimice ale alergenilor alimentari

Alergenii alimentari purificati si caracterizati


Laptele de vaca: cazeina, -lactoglobulina,-lactalbumina Oua:Gal d 1 (ovomucoid), Gal d 2 (ovoalbumina), Gal d 3 (ovotransferina), Gal d 4 (lizozima) Creveti : tropomiozina Cod: Gad c 1 (parvalbumina) Alune: Ara H1, Ara h 2, Ara h3 (proteine de la depozitarea semintelor) Soia: Gly m1 (oleozina) Nuci braziliene: Ber e 1 (proteine de depozitare la nivelul semintelor) Mustar: Sin a 1, Bra j1 (proteine de depozitare la nivelul semintelor).

Reactii adverse au fost raportate si la hrisca, orez, migdale,

Evitarea alergiilor alimentare adevarate

Singurul tratament eficient pentru toate alergiile alimentare este dieta specifica de evitare a compusilor daunatori. Metodele de minimalizare a contaminarii incrucisate sunt:

Orice modificare a ingredientelor trebuie sa fie noua pe etichete Etichetele trebuie sa cuprinda toate ingredientele produsului. Verificarea ingredientelor care urmeaza sa fie folosite pentru a se asigura ca au fost luate toate precautiile necesare Inspectarea ingredientelor nou sosite, in functi de documentele insotitoare. Aruncarea ingredientelor nefolosite, care si-au depasit termenul de garantie. Asigurarea ca exista posibilitati limitate pentru producerea contaminarii incrucisate si ca echipamentul de productie si designul acestuia nu favorizeaza acest lucru. Examinarea echipamentului de curatat folosit pentru ca acesta sa nu fie contaminat cu produsi care pot determina alergii. Programarea produsilor alergeni spre finalul fluxului tehnologic, urmata de curatenie generala, inchiderea aparatelor si inspectie. Instruirea angajatilor in legatura cu alergiile alimentare si reactiile anafilactice.

Contaminarea incrucisata cu alergeni si controlul acesteia

Poducatorii trebuie sa fie constienti ca transferul de reziduuri de produsi alergeni de la un aliment la altul si etichetarea gresita a produselor poate determina aparitia unor reactii adverse care pot pune in pericol viata umana. Cantitatea de alergen care poate declansa un raspuns alergic grav este foarte mica si cu mult sub limita vizibila, desi detectarea vizuala este uneori singura metoda de inspectie. Potentialul alergiilor la alune si arahide de a porduce manifestari severe este mai mare decat a altor produse alimentare. Unele mancaruri traditionale sunt prajite in uleri de alune, caz in care este posibila contaminarea incrucisata prin intermediul uleiului. Etichetarea detaliata este cea mai buna metoda de prevenire a reactiilor alergice severe la produsele alimentare ambalate.

Boala Celiac (sensibilitatea enteropatica la gluten)

Boala Celiac este un sindrom manifestat prin malabsorbtie, care apare la indivizii cu sensibilitate ridicata, in urma ingerarii de grau, secara sau in unele cazuri de ovaz. In urma ingerarii acestor cereale, celulele epiteliale ale intestinului subtire sunt afectate conducand la o scadere a numarului acestor celule cu rol important in procesele de digestie si absorbtie. Activitatea enzimelor de la nivelul acestor celule ale mucoasei digestive este in scadere. Aceasta afectare a functiei de absorbite a intestinului subtire determina aparitia unui sindrom de malabsorbtie sever caracterizat prin diaree, scaderea greutatii corporale, dureri osoase, anemie, slabiciune si crampe musculare iar la copii incapacitatea de crestere in greutate si dezvoltare corporala.

Boala Celiac (sensibilitatea enteropatica la gluten)


Boala Celiac este o afectiune care se mosteneste , insa porcesul de transmitere este complex si foarte putin inteles. In SUA boala apare la unul din 3000 de indivizi. Cea mai mare incidenta este in Tara Galilor si Iralnda. Apare mai frecvente la europeni decat la americanii care descind din europeni. Apare foarte rar la descendentii chinezi si africani. Afectarea intestinala este asociata cu raspunsul imunologic anormal la fractiunile proteice din grau,secara, orz si uneori ovaz. In grau aceasta fractiune este denumita gliadina insa fractiuni proteice inrudite apar si la secara, orz si ovaz. Un studiu recent demonstreaza ca persoanele care sufera de boala Celiac pot consuma ovaz fara ca acesta sa determine reactii adverse.Cu toate acestea, in comert, ovazul este contaminat cu grau, asa ca evitarea ovazului ar fi o idee buna pentru cei afectati de boala. Evitarea completa este frecvent practicata de cei care sufera de boala Celiac.