DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI

1. Podisul Getic

1.1. ASEZARE:
- in sudul Subcarpatilor Getici;

1.2. LIMITE:
V Dunarea; E Dambovita; S - Campia Romana; N - Subcarpatii Getici , Podisul Mehedinti.

1.3. CARACTERISTICI:
s-a format prin sedimentare; este alcatuit din roci sedimentare moi (nisipuri, argile, pietrisuri) dispuse in strate inclinate catre S; are aspect piemontan(PIEMONTUL GETIC); are in - N: 600-700 m - S: 200-300 m raurile JIU ,OLT ,ARGES si afluentii lor il fragmenteaza, dand nastere la dealuri si platforme netede cu versanti afectati de alunecari si eroziune.

1.4. DIVIZIUNI:
PLATFORMA STREHAIEI in Vest, intre Motru si Dunare; PLATFORMA JIULUI in Nord, intre Motru si Gilort; PLATFORMA OLTETULUI in Sud, intre Jiu si Olt (cea mai intinsa); PLATFORMA COTMEANA intre Olt si Arges; PLATFORMA ARGESULUI; PLATFORMA CANDESTI in Est.

1.5. RESURSE:
carbuni inferiori(lignit); gaze naturale; vita de vie,pomi fructiferi;

1.6. CLIMA:
temperat continentala, specifica regiunilor de podis joase si de campie din sudul tarii; precipitatiile anuale variaza intre 500 mm in S si aproape 800 mm in N-NE; sub raport climatic se delimiteaza mai intai un sector vestic, dincolo de Olt, aflat sub directa influenta a activitatii ciclonale mediteraneene, iar al doilea sector (cel estic) resimte influenta maselor de aer continental estice (mai ales iarna);

1.7. HIDROGRAFIA:
cele mai mari rauri sunt: Jiu, Olt, Arges, Vedea.

2.Podisul Moldovei

2.1. ASEZARE:
- in estul Romaniei;

2.2. LIMITE:
N - granita Cu Ucraina; S - Campia Romana; E - Valea Prutului, granita cu Moldova; V - Culoarul Siretului, Valea Moldovei.

2.3. CARACTERISTICI:
s-a format prin sedimentare de la Nord la Sud pe fundul fostei Mari Sarmatice; are in fundament platforma foarte veche si rigida a Europei de Est; la suprafata este alcatuita din straturi orizontale de roci sedimentare cu tarie diferita; are altitudinea medie sub 500 m, dar in N-V ajunge la 689 (Dealul CIUNGI), pe cand in S, doar 150-200m; are un tip de relief specific structural format din cueste (dealuri formate din roci cu tarie diferita); din cauza argilelor se produc alunecari de teren.

2.4 DIVIZIUNI:
A.PODISUL SUCEVEI cea mai inalta si mai veche parte a Podisului Moldovei format din roci mai tari; fragmentat de raurile Siret cu afluentul sau, Suceava; se cultiva cu cartofi, plante textile, pomi, vita de vie; cuprinde Depresiunea Radauti marginita de Podisul Falticeni in Sud si Podisul Dragomirnei in Est; B. CAMPIA MOLDOVEI (sau Jijiei) poarta aceasta denumire deoarece este mai joasa (200-300m); are relieful format din dealuri netede separate de vai largi; solurile sunt argiloase ce permit amenajarea de iazuri; se cultiva cereale, grau, porumb; C. PODISUL BARLADULUI ocupa partea central sudica a Podisului Moldovei; este cel mai intins; se intalnesc frecvent cuestele; este inclinat catre S-E; versantii dealurilor sunt afectati de eroziune si alunecari; cuprinde mai multe parti: - Podisul Central Modovenesc - Colinele Tutovei - Dealurile Falciului - Podisul Covurlui

2.5. CLIMA:
se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie; precipitatiile depasesc anual 600 mm;

2.6. HIDROGRAFIA:
doua bazine (Siret,Prut) ; lacuri antropice (helesteie) in Campia Moldovei (pe raurile Sitna si Baseu), iazuri (in Podisul Sucevei), lacuri de baraj (Pe Prut Stanca Costesti, pe Racova).

3. Podisul Dobrogei

3.1. ASEZARE:
- in Sud Estul Romaniei;

3.2. LIMITE:
NV Lunca Dunarii si Delta Dunarii; S granita cu Bulgaria; E Marea Neagra.

3.3. CARACTERISTICI:
este unitatea cu evolutia cea mai indelungata; partea centrala s-a format odata cu orogeneza caledoniana; Podisul Casimcei (sisturi verzi) este cea mai veche parte

situata la suprafata; partea nordica este formata in orogeneza hercinica ; partea sudica este formata recent, dupa Carpati, prin sedimentare; este alcatuit din roci variate si cu vechime diferita: E - sisturi verzi N - granite S - roci sedimentare are inaltime redusa medie de 200-400; inaltimea maxima se gaseste in Varful Greci ( 467 m ); se inclina spre mare in partea de Nord si spre Dunare in Sud; in partea central sudica e acoperit de loess (pamant galben); de-a lungul tarmului are un releief specific litoral (faleze, plaje, cordoane de nisip).

3.4. DIVIZIUNI:
A.MASIVUL DOBROGEI DE NORD Muntii Macinului (467 m), formati din granite foarte vechi, tociti; Podisul Niculitel ( Culmea Niculitel); Podisul Babadagului, in partea centrala; Dealurile Tulcei (100-200 m) patrund spre est, intre bratul Sf. Gheorghe si Lacul Razim; B.PODISUL DOBROGEI CENTRALE unitatea de relief cea mai veche, inclusa si in Podisul Dobrogei de Nord; cuprinde Podisul Casimcei, format din sisturi verzi; C. PODISUL DOBROGEI DE SUD cuprinde jumatatea sudica; este podisul cel mai uniform, cu inaltimi sub 200 m; vaile sunt adanci; altitudinile coboara spre fosta vale Carasu, azi Canalul Dunare-Marea Neagra; in est se afla litoralul romanesc ( Podisul Mangaliei), cu faleze si plaje. Cuprinde: Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei, Podisul Negru Voda si Podisul Mangaliei (zona litorala).

1.6. CLIMA:
climat continenta; se incadreaza in tinutul climatic de campie , dar sectorul N si NV, unde inaltimile depasesc 300 m , face parte din tinutul climatic al dealurilor joase;

1.7. HIDROGRAFIA:
izvoare mezotermale in sectorul de litoral Mangalia-Neptun si izvoare termale la Harsova si Topalu; apele ce apartin retelei hidrografice sunt tributare Dunarii si Marii Negre; reteaua raurilor este saraca: Telita, Taita se varsa in Lacul Babadag, Slava in Lacul Golovita, Casimcea in Lacul Casaul, iar in Vest, afluenti ai Dunarii (Peceneaga, Topolog, Buceag); lacurile naturale: Oltina, Marleanu, Vederoasa; lagune: Razim, cel mai mare lac natural din tara, Golovita, Zmeica, Sinoe, Techirghiol, Siutghiol.

4.Dealurile de Vest

4.1. ASEZARE:
- in Vestul Carpatilor Occidentali.

4.2. LIMITE:
N - Valea Somesului V Campia de Vest S Valea Nerei E Carpatii Occidentali, Podisul Somesan.

4.3. CARACTERISTICI:
formeaza o bordura deluroasa ce face trecerea spre Campia de Vest; s-au format prin sedimentare din materialele aduse de rauri pe un fundament cristalin; sunt alcatuite din roci sedimentare , dar apar si maguri (culmi, dealuri) mai inalte (Codru, Simleu) formate din roci dure, adica din roci care se intalnesc obisnuit numai in Carpati; sunt inclinate de la Est la Vest, cu un aspect piemontan; au inaltimi medii de 200-400 m, dar depasesc 600 m in partea Nord; patrund pe marginile depresiunilor golf in interiorul Carpatilor Occidentali; sunt puternic fragmentate.

4.4. DIVIZIUNI:
A.DEALURILE SILVANiEI intre Somes si Barcau; fundament cristalin; patura sedimentara este relativ subtire, ceea ce a facut ca eroziunea sa determine maguri si culmi (Magura Simileu - 595 m); eroziunea a pus in evidenta doua tipuri de depresiuni (unele mici la contactul cu muntele si altele mari pe culoarele vailor principale- Crasna, Bracau); subunitati : Colinele Mesesului si Plopisului (300-400 m), Depresiunea Barcau, Depresiunea Crasnei (Simileu), Depresiunea Zalau, Dealurile Crasnei, Dealurile Codrului, Depresiunea Salajului; B.DEALURILE CRISURILOR intre Barcau si la sud de Crisul Alb, formeaza o treapta intre munti si campie; au desfasurare sinuoasa, dezvoltare spatiala, cea mai mare la extremitatea mtilor Plopis, Padurea Crasiului, Codrul Moma, Zarand; subunitati: deaurile Plopisului , Dealurile Padurii Craiului, Dealurile Codrului, Depresiunea Gurahont si Dealurile Cigherului; C.DEALURILE BANATULUI o prispa in vestul si nordul Muntilor Banatului; platouri largi care coboara lin de la 300 m (in vecinatatea muntilor) la 140-160 m (la contactul cu campia); subunitati: Dealurile Lipovei, Dealurile Surducului, Dealurile Poganisului (Dealurile Buziasului si Depresiunea Brebu), Podisul Ezeris, Dealurile Tirolului, Dealurile Verzisor, Dealurile Oravitei.

4.5. CLIMA:
temperat continentala de dealuri joase cu nuanta submediteraneana in sud, oceanica in centru si nord; 100-120 zile cu precipitatii, cu aprox. 650-750 mm /an;

4.6. HIDROGRAFIA:
Raurile principale sunt: - Somes - Mures - Timis - Crisuri.