MAINI DE RECTIFICAT

Unitatea de competenta: UC.25 Masini i utilaje industriale

MAINI DE RECTIFICAT

ARGUMENT
Am ales aceasta tema pentru ca e strict legata de domeniul mecanic si se refera la o operaie concreta de prelucrare prin achiere- operatia de rectificare. iar un tehnician mecanic trebuie sa poata identifica masinile si utilajele si recunoaste partile componente elemntele lor de actionare. Lucrarea contine capitole care descriu operatia de rectificare, notiuni despre masinile unelte corespunzatoare operatiei, precum si despre piesele care se pot prelucra prin aceasta operatie. Operatia de rectificare detine rol important in cadrul procesului tehnologic, fiind o operatie finala- de finisare, ea sporind caracteristicile tehnice si estetice ale produsului, contribuind astfel la o valorificare superioara a acestuia. Masinile de rectificat fac parte din categoria masinilor-unelte care prelucreaza materialul prin aschiere (alaturi de strunguri, freze, etc). Mainile de rectificat prezint o mare varietate constructiv i funcional. Se aplica rectificarea pieselor cu suprafete de revolutie exterioare i interioare, cu suprafete plane, caneluri, suprafete profilate, roti dintate. Se utilizeaza ca procedeu de prelucrare unic, la semifabricate turnate sau forjate, care au adaos de prelucrare mic si duritate mare a materialului.

CUPRINS Argument Capitolul I : NOTIUNI GENERALE DESPRE RECTIFICARE

1.1 1.2 1.3 1.4 Definirea operatiei de rectificare Principiul de lucru Scule utilizate la rectificare Dispozitive utilizate la prelucrarea prin rectificare

Capitolul II : REGIMURI DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Capitolul III : PROCEDEE DE RECTIFICARE

3.1 Rectificarea rotund exterioar 3.2 Rectificarea rotund interioar 3.3 Rectificarea plana

Capitolul IV : MASINI DE RECTIFICAT

4.1 Clasificarea masinilor de rectificat 4.2 Masini de rectificat rotund 4.3 Masini de rectificat plan 4.4 Masina de rectificat universala

Bibliografie Anexe

Capitolul I : NOTIUNI GENERALE DESPRE RECTIFICARE

1.1 Definirea operatiei de rectificare

Rectificarea este procesul tehnologic de prelucrare prin

aschiere cu ajutorul pietrelor abrazive, in scopul obtinerii unei mari precizii dimensionale si a unei calitati superioare a suprafetei. Rectificare se foloseste in general pentru: - obtinerea unei precizii ridicate ( dimensionale, forma, pozitie si rugozitate ) a suprafetelor prelucrate: rugozitatea suprafetelor prelucrate prin rectificare este Ra= 0,8 0,1 m. - finisarea suprafetelor plane, de rotatie si suprafetelor profilate. - prelucrarea pieselor din materiale foarte dure care nu se pot executa prin alte procedee; - prelucrarea pieselor cu ecruisare minima a suprafetei.

1.2 Principiul de lucru

Rectificarea este o prelucrare de

Suprafaa iniial= suprafaa piesei

achiere executat cu corpuri abrazive n form de disc (pietre de rectificat). Scula (discul abraziv), fixat pe arborele principal, executa micarea principala, de rotaie, in general cu vitez periferic mare, eventual i unele miscari secundare. Piesa face numai micrile Micrile executate de discul abraziv sunt: secundare sau ramane imobil. micarea principal de achiere (micarea de rotaie n jurul axei sale); Principial, modul de lucru al pietrei micarea de avans (longitudinal uneori abrazive seamana cu al frezei. si transversal sau de ptrundere.

inainte de prelucrare Suprafaa final= suprafaa rezultat dup prelucrare Suprafata de achiere=suprafaa piesei care se afl in contact cu taiul sculei in timpul prelucrrii

1.3 Scule utilizate la rectificare

Sculele utilizate la rectificare poarta denumirea de pietre abrazive. Se compun din granule dure legate cu ajutorul unui liant. Duritatea pietrelor abrazive reprezinta capacitatea de mentinere a granulelor uzate, de catre lliant, sub actiunea fortelor exterioare. Duritarea este determinata de rezistenta liantului, grosimea stratului dintre granule, marimea granulelor si porilor. Sunt standardizate cinci grupe de duritate. Viteza periferica a pietrelor abrazive este limitata de rezistenta liantilor Pietrele abrazive dure se folosesc la rectificarea materialelor moi, iar cele moi pentru materiale dure.

Corpul abraziv cilindric plan: liant liant ceramic, operatie rectificare

Notare:

DxHxd

Anexa 3

1.4 Dispozitive utilizate la prelucrarea prin rectificare

Dispozitive de prindere a pieselor
la rectificarea rotund se folosesc: - universale acionate mecanic sau pneumati; - dispozitive cu buc elastic, dispozitive cu membran.
Prinderea pieselor cu perei subiri

a. Cu bacuri speciale cu suprafaa i lungimea de contact ct mai mari b. dispozitivul de prindere cu trei bride

Capitolul II : REGIMURI DE ASCHIERE LA RECTIFICARE

La rectificare, cu ct viteza discului de rectificat este mai mare i viteza

piesei este mai mic, cu att rugozitatea suprafeei este mai bun. De reinut ns faptul c micorarea excesiv a vitezei piesei poate duce la arderea stratului superficial al ei, compromind prelucrarea. Stabilirea tehnologiei de rectificare const n alegerea masinii de rectificat, a metodei de prelucrare n funcie de forma si dimensiunile piesei, a sculei si a dispozitivelor de prindere si fixare, avnd n vedere rigiditatea piesei respective si condiiile impuse acesteia, precum si n stabilirea parametrilor optimi ai regimului de aschiere. Principalele elemente ale regimului de achiere sunt: adncimea de achiere, avansul, viteza de achiere.
rotunde, cu relaia urmtoare:
piesei, min;

Viteza periferic a piesei prelucrate, vp1 se poate calcula, pentru cazul rectificrii
v p1 = 0,17Dp0,3 K1 K2 / T0,5 st s1 [m/min]
Dp diametrul piesei. mm;T durabilitatea

Avansul longitudinal, se determin cu formula: s1 = s f B [mm] B limea pietrei,

mm; unde: sf avansul n fraciuni din limea pietrei, care are valori de 0,70,8 la degroare i 0,50,7 la finisare

Capitolul III : PROCEDEE DE RECTIFICARE

3.1 Rectificarea rotund exterioar
longitudinal a

3.2 Rectificarea rotund interioar

transvesala

Fara centre

Figura 3.1.a

Rectificarea cu avans longitudinal

Rectificarea planetara

Capitolul III : PROCEDEE DE RECTIFICARE 3.3 Rectificarea plana

Se poate realiza cu suprafaa cilindric a corpului abraziv i avans transversal intermitent (figura 3.3.a) i cu suprafaa frontal a corpului abraziv din segmeni

Rectificare plana

Rectificare cu piatra
segment

Capitolul IV : MASINI DE RECTIFICAT 4.1 Clasificarea masinilor de rectificat

Dupa forma geometrica a suprafetei de prelucrat masinile de rectificat se pot clasifica dupa cum urmeaza: 1. masini de rectifiact plan: a) masini de rectificat plan orizontale cu masa dreptunghiulara; b) masini de rectificat plan verticale cu masa dreptunghiulara; c) masini de rectificat plan longitudinale; d) masini de rectificat plan orizontale cu masa rotativa cu ax orizontal sau vertical; e) masini de rectificat plan verticale cu masa otativa cu ax vertical. 2. masini de rectificat rotund: a) masini de rectificat rotund exterior cu varfuri; b) masini de rectificat rotund interior; c) masini de rectificat fara varfuri exterior si interior. 3. masini de rectificat speciale: a) masini de rectificat filete; b) masini de rectificat profiluri; c) masini de rectificat gauri de centrare; d) masini de rectificat arbori cotiti; e) masini de rectificat arbori canelati; f) masini de rectificat arbori cu cane; g) masini de acsutit scule. Dupa gradul de specializare, - Masini de rectificat universale; - Masini de rectificat cu comanda numerica; - Centre de prelucrare. Dupa actionare -electromecanica -pneumatica -hidraulica -mixta

4.2 Masini de rectificat rotund

La masinile de rectificat rotund exterior intre varfuri masa 1 poarta

papusa fixa 2 si papusa mobila 3 .

Pentru semifabricate a caror diametru nu depasescte 500-700 mm

4.3 Masini de rectificat plan

Acestea se utilizeaza pentru suprafetelor plane. Dupa forma piesei , masinile de rectificat plan pot fi : cum masa dreptunghiulara si cu masa circulara. Miscarea principala de aschiere este executata de piatra. La masinile cu masa dreptunghiulara, miscarea de avans este rectilinie alternativa , fiind executata de masa, iar la masinile cum asa circculara , fiind executata de masa masinii. Avansul de patrundere se realizeaza prin deplasarea pietrei pe directia perpendiculara de prelucrat. In fig. este reprentata o masina de rectificat plan ale masinii folosita foarte des

4.4 Masina de rectificat universala

1.Batiu 2.Tablou de comanda 3.Masa masinii 4.Papusa portpiesa 5.Papusa portpiatra 6.Luneta 7.Papusa mobila 8.Pupitru de comanda 9.Monitor 10.Dispozitiv de rectificare la interior

Anexe:

Masina de rectificat universala 10

4 6 9 5 7 Parti componente

1.Batiu 2.Tablou de comanda 3.Masa masinii 4.Papusa portpiesa 5.Papusa portpiatra 2 6.Luneta 7.Papusa mobila 1 de comanda 8.Pupitru 9.Monitor 10.Dispozitiv de rectificare la interior

FISA POSTULUI: rectificator universal

ATRIBUIUNI i SARCINI DE SERVICIU : Generale : se informeaz permanent i ii insuete parametrii i normele tehnice de realizare a lucrrilor, tipurile i parametrii funcionali ai utilajelor, tipurile de lucrri, metode de ascuire i finisare, materiile prime i materialele de baz folosite;

cunoate modul de programare i funcionare a utilajelor utilizate, in special de rectificat, echipamentelor, sculelor, dispozitivelor i verificatoarelor; urmre.te permanent aplicarea parametrilor de calitate impui prin procedurile specifice sau prin instruciunile tehnologice; aprovizioneaz. locul de munc. cu materiale, semifabricate, SDV-uri stabileste .i procur. necesarul de materiale, semifabricate .i S.D.V-uri de la magazia unit..ii pe baza normelor de consum, pentru fiecare comand., lot de fabrica.ie .i opera.ie planificat.; efectueaz. recep.ia calitativ. .i dimensional. a materialelor, semifabricatelor si S.D.V-urilor pe baza normelor tehnologice .i a documentelor de inso.ire, in conformitate cu normele metodologice .i specifica.iile tehnice ale furnizorului;. S.D.V-urile pe tipuri, dup. destina.ia tehnologic. .i in func.ie de prescrip.iile furnizorului, in spa.ii special amenajate (marcate). alege si ascute discurile abrazive

identific. suprafe.ele de rectificat in baza documenta.iei tehnice de executie ATRIBU.IUNI PE LINIE DE SECURITATE si SANATATE IN MUNCII I SITUAII DE URGEN.........

 Ionita Adrian