Sunteți pe pagina 1din 27

LUCRARE DE LICENTA

MECANISME PSIHOPATOGENE
IMPLICATE ÎN DEPRESIE

Coordonator ştiinţific
Prof.univ.dr. Constantin Enăchescu

Absolventă,

Enache I. Oana
CONSTANŢA
-2008-
“ În doliu lumea
devine goală, în
depresie sinele”

(S.
Freud, 1917)
MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
 Depresia ca tulburare psihopatologică este cauzată de o
multitudine de factori printre care se numără şi traumatismul
provocat de diagnosticarea cu o boală de tip cancerigen. Având în
vedere faptul că cea mai raspândită formă de cancer în rândul
populaţiei feminine este cancerul mamar, ne-am propus să studiem
impactul bolii asupra personalităţii bolnavei.
 Creşterea prevalenţei cancerului de sân şi modalităţile de
intervenţie precoce sunt în concordanţă cu necesitatea unui studiu
aprofundat în legătură cu modalităţile de adaptare ale femeii la
această boală şi la tratament.
 Intervenţia chirurgicală de tip mastectomie produce schimbări
majore ale Eului corporal, pierderea sânului fiind echivalentă cu
pierderea feminităţii. În acest context apar o serie de factori care
duc la instalarea depresiei: anxietatea, scăderea stimei de sine,
incapacitatea de a se readapta la viaţa socială şi profesională sunt
câţiva din factorii cu caracter depresiv pe care ne propunem sa îi
studiem în această lucrare.
STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ
Partea I-Dimensiuni teoretice
Capitolul I: Dimensiuni teoretice în studiul
psihologic al depresiei
 Etiologia bolii depresive
 Simptomele depresiei
 Formele şi factorii de risc ai tulburării depresive
 Frecvenţa depresiei în rândul persoanelor de sex feminin.

Capitolul II: Dimensiuni teoretice în studiul


psihologic al cancerului mamar
 Evoluţia cancerului mamar
 Factorii de risc pentru dezvoltarea unui neoplasm mamar
 Prevalenţa şi ratele de supravieţuire în cazul cancerului mamar.
Capitolul III :Aspecte ale depresiei şi anxietăţii la
bolnavele cu cancer mamar ;factori care contribuie la
apariţia stării depresive:
 Aflarea diagnosticului
 Pierderea feminităţii
 Sentimentul de mutilare
 Ideea de recidivă şi mortalitate
 Sentimentul de inutilitate
 Efectele chimioterapiei
Partea a doua
Cercetare experimentală
I. OBIECTIVELE CERCETĂRII

1. Descrierea tipurilor de reacţii afective asociate nivelului de anxietate


şi depresie postoperatorie la femeile cu masectomie.

2. Diagnosticarea nivelului de anxietate postoperatorie şi depresiei


cauzate de intervenţia chirurgicală de tip masectomie

3. Investigarea nivelului de relaţionare şi integrare socială a femeilor


care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie
II. IPOTEZELE CERCETĂRII

Ipoteza principală:
Se prezumă că femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de
tip mastectomie suferă de depresie.

Ipoteze secundare:
 1. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între nivelul de
depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi integrare socială.
 2. Se prezumă că există o corelaţie indirectă între gradul de
anxietate şi stima de sine.
 3. Există o diferenţă între nivelul de manifestare al depresiei post
operatorii în funcţie de etapele de vârstă
III. INSTRUMENTE DE INVESTIGAŢIE
PSIHOLOGICĂ
1. Inventarul de depresie Beck
Denumire originală: Beck Depression Inventory
Prescurtat : B.D.I
Autor: Beck (1967)
Scop: BDI a fost elaborat ca instrument pentru evaluarea intensităţii
depresiei în termenii 21 de categorii de simptome-atitudini.

2 Scala de evaluare a stimei de sine (S.E.S.)


Denumirea originală: Self- Esteem Scale
Prescurtat: S.E.S
Autor: Rosenberg, 1965
Scop: Scala Rosenberg a fost iniţial destinată evaluării sentimentelor
globale de preţuire de sine sau de acceptare de sine a
adolescenţilor, ulterior extinzându-se aria sa de aplicabilitate.
3. Inventarul de anxietate Burns
Denumire : Burns Anxiety Inventory
Prescurtat: B.A.I
Autor: Burns
Scop: Inventarul de anxietate Burns a fost elaborat ca instrument pentru
evaluarea nivelului de anxietate.

4. Scala de integrare psihosocială post-operatorie (instrument propriu)


 Prescurtare: S.I.P.P.O.
 Autor: Enache Oana
 Scop: Măsurarea gradului de integrare pshisocială a subiecţilor care
au suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie.
 Descriere: Chestionarul cuprinde 20 de itemi grupaţi pe patru scale:
 Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cercul de
prieteni :Itemii 2, 7,12,14,18
 Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în cuplu
Itemii 3, 8 ,11,16,19
 Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare în mediul
familial Itemii 4, 6, 10,15,20
 Scala pentru măsurarea nivelului de reintegrare
socioprofesională Itemii 1,5,9,13,17
Etape parcurse în construirea acestui chestionar:
a. Operaţionalizarea conceptului
b. Formularea întrebărilor chestionarului
c. Ordonarea itemilor: Am ordonat intemii ţinând cont de indicatorii stabiliţi
după care am formulat instrucţiunile şi consemnele.
d. Pretestarea chestionarului: Am admimistrat chestionarul unui lot de 30 de
subiecţi din oraşul Constanţa. Am realizat curba lui Gauss atât pentru
fiecare întrebare cât şi pentru fiecare dintre cele patru scale.
e.Testarea chestionarului: Chestionarul de integrare psihosocială
postoperatorie, format din 20 de itemi, l-am aplicat unui eşantion alcătuit din
30 de subiecţi.
f. Estimarea fidelităţii s-a realizat prin cele două metode:
 Metoda test-retest

Chestionarul a fost administrat unui eşantion de 30 femei care au


suferit o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie. După un interval de
două săptămâni am administrat testul aceluiaş eşantion, înregistrând
rezultatele şi obţinând coeficientul de corelaţie “r” Bravais-Pearson.
La verificarea fidelităţii prin metoda test-retest s-a obţinut coeficientul
de corelaţie r=0,96, care corespunde lui p<0,0001, coeficient de corelaţie
semnificativ.
 Metoda half-split
Coeficientul de fidelitate între scorurile obţinute la cele două grupe
este: r=0,93 la un prag de semnificaţie p<0,0001, coeficient semnificativ
g. Consistenţa interna a fost masurată cu ajutorul coeficentului alfa
cronbach:
 Am obţinut un coeficient alfa de 0,96, conform p>0,7

h. Interpretarea rezultatelor: Se adună punctajul obţinut la cei 20 de itemi


după care se raportează scorul final la următoarele intervale: între 20-46
puncte -nivel optim de integrare psihosocială ;47-73 puncte-nivel mediu
de integrare psihosocială ;74-100 puncte- nivel scăzut de integrare
psihosocială

IV. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI DESFĂŞURAREA


CERCETARII
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2008 -ianuarie
2008, pe un lot de 30 de subiecţi care au suferit o intervenţie
chirurgicală de tip mastectomie.
V. DESCRIEREA LOTULUI DE CERCETARE
1. Mărimea eşantionului
Lotul investigat este alcătuit din 30 de femei care au suferit o
intervenţie chirurgicală de tip mastectomie datorată neoplasmului
mamar.
2. Distribuiţia eşantionului în funcţie de vârstă
Subiecţii au vârsta cuprinsă între 25 şi 56 de ani astfel:

Reprezentarea grafica a distribuţie i e şantionului pe etape


de v ârsta

35%

30%
25%
25-32 ani
33%
20% 30% 33-40 ani
15% 20% 41-48 ani
17%
49-57 ani
10%

5%

0%
1
3. Distribuţia eşantionului în funcţie de starea civilă
Distribuţia eş antionului în funcţie de starea civilă

100%
Căsătorite

50% 77% Necăsătorite

23%
0%

4. Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

Distribuţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă

80%
70%
60%
50% Mediul urban
40% Mediul rural
30% 80%
20% 20%
10%
0%
1
5.Distribuţia eşantionului in funcţie de stadiul de evoluţie al
bolii
Distribuţia eşantionului în funcţie de stadiul de evoluţie al bolii

50%
45%
40%
35% Stadiul I
30%
47%
Stadiul II
25% 33%
20% Stadiul III
20%
15%
10%
5%
0%
1

6. Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul mastectomiei


Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul mastectomiei

100%
Mastectomie
80% unilaterală

60% Mastectomie
83% bilaterală
40%
20% 17%

0%
1
VI. VERIFICAREA IPOTEZELOR ŞI INTERPRETAREA
PSIHOLOGICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
Ipoteza 1 (ipoteză secundară): Se prezumă că există o
corelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de
relaţionare şi integrare socială
 Nivelul depresiei
Distribuţia e şantionului în funcţie de nivelul de pre siei

depresie severă
10%

47% depresie de intensitate


moderată
33%
depresie uş oară
10%

depresie absentă sau


nivel minim de depresie
0% 20% 40% 60%

 10% dintre subiecţi se caracterizează printr-o depresie absentă sau minimă


 33% suferă de o depresie uşoară,
 47% prezintă depresie de intensitate moderată
 10% prezintă depresie severă.
 Nivelul de integrare psihosocială postoperatorie
Dis tribuţia e şantionului în funcţie de nivelul inte grării
psihos ociale

nivel optim de integrare


13%
psihosocială
53% nivel mediu de integrare
1
24% psihosocială
nivel scăzut de integrare
psihosocială
0% 20% 40% 60%

 13%-nivel optim de integrare psihosocială


 53%nivel scăzut de integrare psihosocială
 24%-nivel mediu de integrare psihosocială
Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de integrare psihosocială
Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de integrare psihosociala
20
19
18
Numar de subiecţi

16
14
12
10
8
7
6
4 4
2
0
1 2 3
20-46p 47-73p 73-100p
Scala pentru masurarea nivelului de Scala pentru măsurarea nivelului de
reintegrare în relaţia de cuplu reintegrare în mediul familial

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de


reintegrare în mediul fam ilial
reintegrare în relaţia de cuplu
50% nivel scazut de 57%
60% nivel scazut de
50% reintegrare in relatia
40% 50% reintegrare in mediul
de cuplu
40% familial
nivel mediu de 40% 30%
30% nivel moderat de
reintegrare in relatia 30% reintegrare in mediul
20% de cuplu 20% 13% familial
10%
10% 10% nivel optim de
nivel optim de
0% reintegrare in mediul
reintegrare in relatia 0%
1 familial
de cuplu 1

Scala pentru măsurarea nivelului de Scala pentru măsurarea nivelului de


reintegrare socioprofesională reintegrare în cercul de prieteni

Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare în Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de reintegrare
cercul de prieteni socioprofesională
nivel scazut de
nivel scazut de
80% 80% reintegrare
63% reintegrare in cercul 63%
de prieteni socioprofesionala
60% 60%
nivel mediu de nivel mediu de
40% 27% reintegrare in cercul 40% reintegrare
de prieteni 20% 17% socioprofesionala
20% 10% 20%
nivel optim de nivel optim de
0% reintegrare in cercul 0% reintegrare
1 de prieteni 1 socioprofesionala
Corelaţie între nivelul de depresie post-operatorie şi nivelul de relaţionare şi
integrare socială
Nivelul Nivel de integrare
depresiei sociala

Nivelul depresie Corelaţie Pearson 1.000 -.82

Prag de semnificaţie . .000


N 30 30
Nivel integrare scocială Corelaţie Pearson -.82 1.000
Prag de semnificaţie .000 .

N 30 30

Se poate observa o corelaţie indirectă semnificativă r=-0.823 la un prag de


semnificaţie p<0.0001, între nivelul de depresie şi nivelul de integrare psihosocială,
deoarece depresia cauzează o izolare a persoanei de societate. Astfel se confirmă
ipoteza cum că există o corelaţie indirectă între nivelul de depresie şi cel de integrare
socială.
Din rezultatele obţinute la scala de integrare psihosocială, surprindem o
inegalitate în ceea ce priveşte gradul de integrare pe cele 4 planuri: Subiecţii au
reuşit să se reintegreze mai uşor în sânul familiei şi în grupul de prieteni, dar există
mari probleme de reintegrare în cuplu şi în mediul socio-profesional.
După o intervenţie chirurgicală de tip mastectomie exisită modificări ale
percepţiei Eului corporal şi al imaginii de sine, ceea ce duce la instalarea depresiei şi
Ipoteza 2 (ipoteză secundară): Se prezumă că există o corelaţie

între nivelul de anxietate postoperatorie şi stima de sine

 Nivelul de anxietate postoperatorie


Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de Poligonul frecvenţelor pentru nivelul de anxietate
anxietate anxietate extremă sau 10
panică 9 9
8
anxietate sev eră

Numar de subiecţi
10% 7
6 6 6
20% anxietate moderată 5
30% 4 4
1 20% anxietate uşoară 3 3
2 2
13% 1
anxietate de limită 0
7%
1 2 3 4 5 6
anxietate absentă sau
0-4p 5-10p 11-20p 21-30p 31-50p 51-99p
0% 10% 20% 30% minimă

Încă de la aflarea diagnosticului, bolnava este supusă la o serie de factori


cu caracter anxiogen: intervenţia chirurgicală mutilantă, chimioterapia, ideea de
recidivă şi mortalitate, astfel:
 7% dintre subiecţi manifestă o anxietate minimă
 13% dintre subiecţi manifestă anxietate la limită
 20% dintre subiecţi suferă de o anxietate uşoară
 30% dintre subiecţi prezintă anxietate moderată
 20% dintre subiecţi manifestă anxietate severă
 10% dintre subiecţi manifestă anxietate, extremă sau panică.
 Nivelul stimei de sine

Poligonul frecvenţelor pentru nivelul stimei de sine


Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul stimei
16
de sine 14
15

12

Numar de subiecţi
11
10
stima de sine
13% 8
ridicata 6
50%
stima de sine 4 4
37% 2
moderata 0
stima de sine 1 2 3

0% 20% 40% 60% scazuta 10-20 21-30 31-40

Atât sentimentul de pierdere a feminităţii cât şi imposibilitatea de a


desfăşura activităţile anterioare operaţiei, duc la consecinţe negative asupra
stimei de sine, astfel:
 37% dintre subiecţi au nivel al stimei de sine scăzut
 50% dintre subiecţi un nivel al stimei de sine moderat
 13% un nivel ridicat al stimei de sine.
Corelaţie între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sine

Nivel Nivelul stimei de sine


anxietate

Nivelul de anxietate Corelaţie Pearson 1.000 -.79


Prag de semnificaţie . .000
N 30 30
Nivelul stimei de sine Corelaţie Pearson -7.9 1.000
Prag de semnificaţie .000 .

N 30 30

În urma corelării rezultatelor obţinute la Inventarul de anxietate Burns şi la


Scala de evaluare a stimei de sine am obţinut o corelaţie indirectă semnificativă
r=-0.79, la un prag de semnificaţie p<0.0001. Astfel se confirmă ipoteza cum că
există o corelaţie indirectă între nivelul de anxietate şi nivelul stimei de sine.
Acest lucru este datorat faptului că în urma mastectomiei se conturează un
sentiment de inferioritate, ruşine, izolare socială, care corelat cu sentimentul de
pierdere a feminităţii duce la scăderea stimei de sine şi la manifestări de tip
anxiogen şi depresiv. Anxietatea este însoţită în general de nesiguranţă şi de
sentimentul de incapacitate acestea ducând la o scadere a stimei de sine.
Ipoteza 3 (ipoteză secundară): Se prezumă că nivelul depresiei în
cazul femeilor operate de neoplasm mamar variază în funcţie de etapa
de vârstă
Etapa de vârsta în care se află pacientul este un factor important în modul de
reprezentare mentală a cancerului mamar. Este cunoscut faptul că modul de percepere
a bolii reprezintă premiza pentru dezvoltarea sindromului depresiv. Pentru testarea
acestei ipoteze am împărţit eşantionul în 3 categorii de vârstă şi anume: 25-35 ani; 36-
46 ani si 47-57 ani, după care am folosit rezultatele obţinute la Inventarul de depresie
Beck.
Distribuţia eşantionului 25-35 de ani în funcţie de nivelul Distribuţia eşantionului 36-46 de ani în funcţie de
depresiei nivelul depresiei
Depresie minimă
Depresie minimă

60% Depresie uş oară


Depresie uş oară 60%
40% 40%
Depresie de intensitate Depresie de
20% moderată intensitate moderată
20% 60% 20% 20%
0% Depresie severă 20% 50% 30% 0% Depresie severă
0% 0%

Distribuţia eşantionului 47-57 de ani în funcţie de nivelul


depresiei

Depresie minim ă
60%
Depresie uşoară
40%
Depresie de
20% intensitate m oderată
50% 10%
10% 30% Depresie severă
0%
În urma folosirii tehnicii de comparare a eşantioanelor Anova, am obţinut p=0.007,
conform p<0.05, ceea ce indică existenţa unor diferenţe semnificative.

Reprezentarea grafică a mediilor celor 3 eşantioane

20
Media depresiei

18

16

14

12

10

8
1.00 2.00 3.00

25-35 36-46 47-56

 Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani au obţinut o medie de de 18


puncte la inventarul de depresie Beck
 Eşantionul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 36-46 de ani au obţinut o medie de 10
 Eşantionul de subiecţi între 47-56 de ani au obţinut o medie de 14

În lotul cuprins între 25-35 de ani se remarcă un nivel de depresie mai
ridicat ,deoarece sentimentul mutilării şi cel al pierderii feminităţii se
corelează cu neâmplinirea pe plan familial şi profesional. Multe dintre
pacientele tinere nu şi-au format încă o familie şi extirparea sânului prezintă
o piedică majoră în formarea acesteia.

 Pacientele cuprinse între 36-46 de ani prezintă un nivel de depresie mai


scăzut. Acest fapt se datorează în special stabilităţii de pe planul familial şi
profesional.

 În cazul femeilor cuprinse între 47-57 ani nivelul de depresie este mai ridicat
deoarece la această vârstă se instalează menopauza, care este de cele mai
multe ori asociată cu oprirea activităţii sexuale şi profesionale.

Rezultatele obţinute la ipotezele secundare reprezintă


indicatori pentru validarea ipotezei principale: Se prezumă că
femeile care au suferit o intervenţie chirurgicală de tip
mastectomie suferă de depresie.
CONCLUZIILE CERCETĂRII
A. STĂRI DEPRESIVE
În urma operaţiei de mastectomie se dezvoltă o serie de mecanisme
psihopatogene de natură depresivă :
1. Primul şi cel mai important este schimbarea Eului corporal, extirparea
sânului fiind echivalentă cu pierderea feminităţii. În psihologia femeii sânul are
dublu rol: matern şi sexual, extirparea acestuia având multiple schimbări
psihologice, care au ca şi finalitate starea depresivă.
2. Frecvent se înregistrează gânduri de moarte, idei suicidare sau chiar
tentative de suicid. Motivaţia pentru suicid este de cele mai multe ori dorinţa de a
încheia starea emoţională dureroasă, torturantă care este percepută de persoană
a fi interminabilă.
3. Problemele de ordin sexual apărute în cuplu sunt complexe şi vizează
ambii parteneri. În cele mai multe cazuri partenerul de cuplu evită apropierea după
operaţie de regulă pentru nu a-i afecta sentimentele soţiei, această interpretând
reţinerea ca pe o respingere a ei, iar această situaţie modifică conflictual întreagă
viaţă a familiei.
B. REINTEGRARE PSIHOSOCIALĂ POSTOPERATORIE
În lotul studiat cele mai pregnante dificultăţi de reintegrare au avut loc în sfera
profesională şi cea de cuplu. Acest fenomen se datorează următoarelor cauze:
1. Perioada lungă de spitalizare izolează pacienta de cadrul profesional Astfel
se remarcă o scădere a activităţii profesionale după operaţie, însoţită de neîncredere
în forţele proprii.
2. Sentimentul de jenă, de inferioritate prezent după mastectomie este simţit
şi în relaţia de cuplu. Se remarcă o distanţare a partenerilor atât pe plan sexual cât şi
în cadrul comunicării interconjugale.
C. ANXIETATEA
1. Ideea de recidivă şi mortalitate: La femeile tinere se instalează o
preocupare morbidă pentru autoaprecierea momentului posibil al recidivei; devin
anxioase şi susceptibile.
2. Dependenţa de familie, soţ, doctor, personal de îngrijire: În majoritatea
cazurilor perioada de recuperare este extrem de lungă. Transformarea acesteia dintr-
o femeie "sănătoasă", într-o femeie "bolnavă" care necesită spitalizare şi trata-ment
radical mutilant determină confuzia şi dezorientarea femeii
3. Desfigurare, schimbarea imaginii corporale şi scăderea stimei de sine:
Bolnava se simte diferită de ceilalţi oameni, considerând pierderea sânului ca pe un
handicap. Aici intervine teama de reacţiile celorlalţi oameni care provoacă anxietate.
D. STIMA DE SINE
S-a observat că nivelul scăzut al stimei de sine este rezultatul interacţiunii a mai
mulţi factori care au intervenit după operaţia de mastectomie:
1. Sentimentul de mutilare însoţit de o schimbare radicală a Eului
corporal este des intâlnită dupa mastectomie.
2. Izolarea socială determină un nivel scăzut al stimei de sine. După
operaţia de mastectomie femeia este nevoită să reducă semnificativ activităţile
desfăşurate anterior, aceasta inactivitate ducând la scăderea stimei de sine.