Sunteți pe pagina 1din 19

Definim invatarea scolara ca activitate intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic in vederea insusirii unor informatii si formarii de abilitati

necesare dezvoltarii continue a personalitatii. Asadar, invatarea presupune un dublu aspect: informativ care consta in retinerea si stocarea unui continut informational si aspectul formativ care se refera la dezvoltarea sistemului operational cognitiv al individului care invata, adica modul in care se opereaza cu informatiile respective, modul in care acestea sunt puse in practica.

Invatarea scolara poate fi analizata din doua perspective: procesuala se refera la momentele sau etapele care compun o secventa de invatare si perspectiva motivationala care se refera la gradul de implicare al elevului in actul invatarii si in sarcinile de lucru. Numai dezvoltarea capacitilor intelectuale ale tinerilor nu este suficient pentru a rezolva una din contradiciile educaiei moderne (contradicia dintre creterea exponenial a cunotinelor i posibilitatea mintal relativ redus a omului). nsuirea solid a unui bagaj de cunotine tiinifice de baz este indispensabil pentru a-i da viitorului absolvent posibilitatea s se orienteze n masa de informaii care l vor asalta continuu.

nvarea colar are urmtoarele caracteristici:


este organizat i desfurat sub ndrumarea educatorilor, n cadru instituionalizat, pe fondul unor relaii de comunicare socio-afective, de cunoatere i de influen; este un demers contient, presupunnd stabilirea anticipat a scopului, mobilizarea voluntar a efortului; are caracter gradual, sub raportul ealonrii dificultilor sarcinilor didactice; are un pronunat caracter secvenial; are caracter informativ-formativ; este un proces dirijat din exterior ce tinde s devin un proces autodirijat.

Etapele procesului de nvare sunt: formarea motivaiei - implic activarea cerebral, mobilizarea energiei psihice; receptarea materialului i nregistrarea (memorarea) datelor; nelegerea i elaborarea generalizrilor; fixarea cunotinelor n memorie, pstrarea n timp; actualizarea i aplicarea cunotinelor. Pot fi identificate, astfel, trei tipuri fundamentale de nvare: nvarea senzoriomotorie (se formeaz deprinderile de mers, scris, muzicale, tehnice, sportive etc.); nvarea cognitiv-intelectual (se nsuesc noiunile, ideile, principiile, teorii le etc.) nvarea socio-afectiv.

n funcie de anumite criterii, se pot realiza noi tipologii ale nvrii: dup coninut: - perceptive - verbal - conceptuala - motorie; dup modul de operare cu stimulii: - prin discriminare - prin asociere -prin repetare - prin transfer - generalizare;

dup modul de organizare a informaiei: - algoritmica - euristic -programat - creatoare; dup gradul de variaie a subiectului n actul nvrii: - spontana - latenta - in stare de somn - n stare de veghe; dup natura relaiei subiect-sarcin de nvare: - extensiva sau de adaptare a subiectului la sarcin - intensiv sau de adaptare a sarcinii la capacitile subiectului;

dup natura experienei: - din experiena proprie - din experiena altora; dup mecanismele i operaiile neuropsihice implicate: - prin condiionare - prin imitaie - prin ncercare-eroare - prin anticipare i decizie inventive - prin creaie.

Stilul de nvare : se refer la simpla preferin pentru metoda prin care nvm i ne aducem aminte ceea ce am nvat ; ne arat calea i modalitile n care nvm ; implic faptul c indivizii proceseaz informaiile n diferite moduri : latura cognitiv, elemente afective-emoionale, psihomotorii i anumite caracteristici ale situaiilor de nvare ; ca "modalitate preferat de receptare, prelucrare, stocare i reactualizare", are n componenta sa elemente care se dezvolt ca urmare a expunerii frecvente i prefereniale la o anumit categorie de stimuli. La nivelul domeniului percepiei si reprezentrii informaiei sunt menionate dou clasificri: modelul stilurilor de nvare n funcie de analizatorul utilizat preponderent (Fleming, Mills, 1992, Linksman, 1996) si modelul emisferei cerebrale preponderente (B. McCarthy, 1967)

Cercetrile efectuate (Fleming, Mills, 1992, Linksman,

1996) au demonstrat c, desi receptarea informaiilor se face utiliznd toate simurile, n timp, unul dintre simuri se dezvolt mai mult, existnd o preferin pentru utilizarea lui n nvare. Astfel nct apare un stil senzorial de nvare care devine calea optim pe care o poate lua informaia ctre creier. Stilurile de nvare presupun o relaie flexibil ntre ereditar si dobndit. Putem recunoaste acest lucru prin faptul c unele tendine de a nva ntr-un anumit mod sunt nnscute, n timp ce altele se formeaz sub presiunea stimulilor impusi de mediu (repetiia ndelungat a acelorasi stimuli n situaiile de nvare determin obisnuirea cu ei si, n consecin, preferina pentru acel gen de stimuli).

1. stilul vizual marcat de preferina pentru grafice, tabele, figuri, scheme, reprezentri grafice;- i amintesc ceea ce scriu i citesc; - le plac prezentrile i proiectele vizuale; - i pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole i hri; - neleg cel mai bine informaiile atunci cnd le vd Caracteristicile elevului care are stilul de invatare vizual : vorbeste repede bun organizator observa in special detaliile mediului retine mai repede ceea ce a vazut decat ceea ce a auzit nu il distrage zgomotul uita instructiunile verbale este cititor bun si rapid

prefera sa citeasca, nu sa i se citeasc uneori nu-si pot gasi cuvintele potrivite. Strategiile de invatare potrivite pentru stilul vizual: sublinierea ideilor principale, a cuvintelor, a formulelor matematice cu diferite culori ofera un timp suficient pentru vizualizarea graficelor, tabelelor si imaginilor utilizarea unor instrumente de studio : harti, tabele, , grafice transcrierea informatiei - vizualizarea informatiei scrise.

2. stilul auditiv evideniat prin centrarea pe informaia auzit: casete audio, discuii, prelegeri; - i amintesc ceea ce aud i ceea ce se spune ; - le plac discuiile din clas i cele n grupuri mici ; - i pot aminti foarte bine instruciunile, sarcinile verbale/ orale; - neleg cel mai bine informaiile cnd le aud. Caracteristicile elevului care are stilul auditiv: invata ascultand conversatii sau prezentari vorbeste ritmat vorbeste cu sine (in gand) este usor distras de zgomot isi misca buzele si spune cuvintele cand citeste ii place sa invete cu voce tare este mai bun povestitor decat scriitor este vorbaret, ii plac discutiile. Strategiile de invatare potrivite pentru stilul auditiv: explicarea noilor informatii , exprimarea verbala a ideilor citirea cu voce tare

3. stilul kinestezic preferina pentru transpunerea sau nsoirea informaiilor cu gesturi,miscare, practic, experien sau simularea experienei; - i amintesc ceea ce fac i experienele personale la care au participat cu minile i ntreg corpul ( micri i atingeri); - le place folosirea instrumentelor sau preferleciile n care sunt implicai activ la activiti practice; - i pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fcut o dat, le-au exersat i le-au aplicat n practic (memorie metric) - au o bun coordonare motorie.

Caracteristicile elevului care are stilul de invatare tactil- kinestezic


invata prin manevrarea obiectelor vrea sa incerce obiectele si mecanismele vorbeste rar sta aproape de persoana cu care vorbesteeste atent la gesture si gesticuleaza memoreaza mergand nu retine locatii geografice decat daca a fost acolo

ii place sa se implice in jocuri

Strategii de invatare potrivite stilului kinestezic: manuirea obiectelor care trebuie invatate

aranjarea tabelelor si a diagramelor intr-o ordine corectautilizarea unor miscari, dramatizari, dans, pantomime sau jocuri de rol pentru dezvoltarea memoriei de lunga durata vorbitul si plimbatul in timpul repetarii cunostintelorinvatarea prin aplicarea in practica a cunostintelor invatate. 4. stilul citit-scris preferinta pentru informaia prezentat sub forma crilor, manualelor,articolelor, notielor; 5. stilul multimodal rezultat prin combinarea a minim dou referinte anterioare (caracterizeaz 50-70% din populaie).

Care sunt stilurile de nvare n funcie de preferina emisferic? Studiile efectuate asupra modului de manifestare a celor dou emisfere cerebrale au artat faptul c rolurile lor sunt diferite. Cercettorii R. Ornstein i B. McCarthy (1967, cf. S. Bernat, 2003) au artat, studiind cu ajutorul electroencefalogramei activitatea celor dou emisfere, faptul c atunci cnd o persoan este angajat n rezolvarea unui calcul mintal, rostirea unor idei, dezvoltarea unui raionament, scrierea, analiza, ascultarea este activat emisfera stng. Dac persoana este angajat ntr-o activitate care implic imaginaia, analiza culorilor, vizualizarea unor imagini, ritm sau muzic este activat emisfera dreapt. Tabelul urmtor prezint, sintetic, caracteristicile celor dou emisfere.

Bibliografie

1. ***, Teoria instruirii, Curs anul II, Facultatea de Psihologie si

Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti, Departamentul Pentru Formarea Profesorilor, Filiala Focsani 2. Cerghit, Ioan, Metode de invatamant. Idei pedagogice contemporane, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 3. Neacsu, Ioan, 1999, Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 4. Tomsa, Gheorghe (coordonator), Stefanescu, Cornelia, Chelaru, Mirela, Ilade, Ciprian, Corneliu, Iurea, Corina, Malureanu,Flavia, Tomsa, Raluca, 2005, Psihopedagogie prescolara si scolara Tematica necesara sustinerii examenelor de Definitivat si Gradul Didactic II - educatoare institutori invatatori, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti