Sunteți pe pagina 1din 43

Prepararea suportului dentoparodontal pentru proteze fixe unitare

Curs 5

Coroana de invelis = o restaurare extracoronara care acopera suprafata externa a unui dinte preparat

Inlay = o restaurare intracoronara care se incadreaza in conturul unui dinte

Obiectivele prepararii dintilor:


Indepartare unei cantitati suficiente de tesuturi dentare astfel incat viitoarea coroana de invelis sa refaca corect morfologia dintelui Sa permita insertia si desinsertia coroanei

Cat preparam?
In functie de tipul PFU

Coroana metalica << mai putin decat


pt metalo-ceramica < mai putin decat pt integral ceramica

Coroana de in invelis totala >>


coroana partiala Cantitatea de tesuturi indepartate

depinde de:
Diametrul dintelui la JAC Tipul preparatiei marginale - pragul

Prepararea pentru coroana metalica turnata


Cuspizii de sprijin = 1,5 mm Cuspizii de ghidaj = 1 mm Santuri si fosete = 1 mm

Suprafete axiale = 0,8 mm


Pragul chamfer = 0,5 mm CEJ

Preparatia pentru o coroana metalo-ceramica


Ocluzal: 2 2,5mm Vestibular: >1,5mm (ideal 1,8-2mm) Oral: 1,2-1,6mm Pragul: 0,8mm

Plasarea limitei / marginii prepratiei


SUPRA-gingival JUXTA-gingival SUB-gingival (0.5 mm maxim!)

0,5 mm

Preparatia marginala - pragul


- Cel mai biologic = supragingival - Cel mai estetic = subgingival

Trebuie sa urmareasca conturul JAC: - convex pe V si O, concav pe proximal - distanta minima de la varful crestei alveolare = 2,5mm

Pragurile supragingivale sunt preferate de cate ori este posibil - sunt usor de preparat - sunt accesibile mijloacelor de igiena - sunt usor de amprentat - sunt usor de evaluat la controalele periodice - parodonto-profilactice

Un prag subgingival este justificat cand: - exista cerinte estetice - carii, restaurari care se extind subgingival - pentru cresterea retentiei bontului - pentru plasarea coleretei metalice a coroanei metaloceramice

Tipuri de preparatii marginale (praguri)


A, B preparare fara limita precisa (tangential) C prag escavat (chamfer) D prag in unghi obtuz E, F prag rotunjit (shoulder) G prag dublu, rotunjit si bizotat

Preparatia marginala tip chamfer (prag escavat)


Indicatii:
Coroana metalica turnata
Coroana metalo-ceramica, pe fata linguala (colereta metalica)

usor de identificat pe dintele preparat, pe

amprenta si pe model;
Asigura suficient loc pentru materialul restaurare Poate fi plasata cu precizie (singurul dezavantaj:

a nu se lasa o margine de smalt nesustinuta)


Instrumentul de preparare = freza diamantata cilindrica cu varf rotunjit; frezei este exact imaginea chamferului.

Controlul precis al orientarii frezei este foarte important:


A, Inclinarea frezei in afara va crea o zona de retentivitate B, Inclinarea excesiva a frezei spre dinte va duce la indepartarea unei cantitati mari de substanta dentara si la scadera retentiei

Preparatia marginala tip shoulder (prag rotunjit)


Marginea de tip shoulder permite crearea de mai mult spatiu pentru stratificarea ceramicii Este recomandata pe fata vestibulara a

dintilor preparati pentru coroane metaloceramice, mai ales daca se foloseste pragul ceramic

Preparatia marginala tip shoulder (prag rotunjit)


Trebuie sa formeze un unghi de 90 grade cu suprafata dintelui nepreparat!!
Un unghi mai ascutit fractura ceramicii

Un prag vestibular insuficient (prea ingust) = coroane metalo-ceramice cu aspect estetic nesatisfacator sau cu contururi axiale supraconturate

Preparatia marginala tip shoulder (prag rotunjit)


Uneori e recomandat un prag chamfer mai adanc > decat o

preparatie tip shoulder


Un prag de 120 grade = o alternativa la cel de 90 grade pentru fata vestibulara la coroanele metalo-ceramice, deoarece permite o grosime

mai mare de ceramicii.

Prepararea suportului dentoparodontal pentru o coroana metalica


Obiective: - crearea de spatiu ocluzal pentru ca viitoarea restaurare sa aiba o

grosime adecvata
- eliminarea convexitatilor fetelor axiale (deretentivizarea) pentru a permite insertia si adaptarea corecta a coroanei pe bontul dentar

Etapele preparatiei pentru o coroana metalica


+/- Realizarea cheii din silicon +/- Trasarea santurilor de ghidaj Reducerea ocluzala Prepararea fetei vestibulare Prepararea fetei orale Prepararea fetelor proximale Finisarea pragului supragingival sau infundarea juxta sau subgingivala dupa caz Finisarea contururilor si peretilor preparatiei Verificarea preparatiei

Materiale si instrumente necesare

Materiale si instrumente necesarealizare cheii de silicon

Trasarea santurilor de ghidaj


se utilizeaza freze diamantate cilindrice cu varful rotunjit, cu diametrul de 1 mm si 1,5 mm

se traseaza santuri de ghidaj la nivelul crestelor axiale si la

nivelul santurilor principale,


urmarind orientarea acestora

Prepararea suprafetei ocluzale


reducerea ocluzala consta in eliminarea
structurilor dentare restante intre santurile de orientare, urmarind morfologia ocluzala

Prepararea la nivelul pantelor externe ale cuspizilor


plasarea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin bizotarea cuspizilor de sprijin in unghi de 45

Prepararea suprafetelor vestibulare si orale


freze cilindrice sau efilate cu varful rotunjit prag escavat (chamfer) plasat juxta- sau

supragingival de 0,5 mm

Prepararea suprafetelor proximale

initial cu o freza efilata, subtire se

desfiinteaza punctul de contact, din aproape in aproape, creandu-se spatiu pentru introducerea unei freze adecvate pentru configurarea pragului

Prepararea suprafetelor proximale


o greseala frecventa in
slefuirea fetelor axiale este lasarea unor muchii insuficient preparate la unirea dintre fetele proximale cu cele orale sau vestibulare

Finisarea pragului

Verificarea preparatiei

utilizand cheia de silicon

sectionata rulouri de ceara sau silicon pentru amprenta ocluziei sonda dentara si oglinda iluminare buna curatarea bontului realizarea de model de studiu

Principii generale de preparare a suportului dento-parodontal in PF

Principiul BIOLOGIC
Conservarea tesuturilor dentare Evitarea supraconturarii Margini supragingivale Armonie ocluzala Protectia tesuturilor invecinate

Principiul MECANIC
Retentia Rezistenta

Principiul ESTETIC
Vizibilitatea minima a metalului Grosimea maxima a ceramicii Margini subgingivale

Considerente biologice
Prepararea dintilor in zona proximala trebuie sa evite afectarea dintilor vecini Protectia limbii si a obrajilor

Protectia pulpei dentare -

factorii care pot periclita vitalitatea

pulpei dentare in timpul tratamentului prin PF: - temperatura rezultata in urma prepararii utilizarea turbinei cu racire,

instrumente neuzate!
- agenti chimici utilizati uneori pentru curatare si degresare - bacterii - indepartarea tuturor leziunilor carioase

Conservarea tesuturilor dentare


Unghi de convergenta minim intre peretii axiali Conicitatea prea accentuata a preparatiei = sacrificiu inutil de substanta dentara (hasurata) si pierderea retentiei PF Prepararea suprafetei ocluzale trebuie sa urmeze

morfologia coronara pentru a furniza suficient spatiu


pentru realizarea restaurarii protetice

Selectarea unui design al preparatiei

Conservarea tesuturilor dentare


marginale (pragului) care sa fie in acelasi

timp conservativ, dar sa corespunda si


principiilor estetice si mecanice Evitarea extinderii spre apical a preparatiei pe fetele orale, uneori - supragingival

Protectia dintilor vecini


Cu benzi metalice Slefuind din aproape in aproape, utilizand freze efilate

Principiul mecanic
= obtinerea unei restaurari cu o buna retentie si rezistenta in timp Asigurat prin:
Forma de retentie Forma derezistenta Protectia impotriva deformarii

Forma de retentie
Depinde de suprafata de contact
Gradul de convergenta al peretilor axiali Ideal 6 grade Convergenta crescuta = pierderea retentiei

Forma de rezistenta
A, rezistenta impotriva rotatiei B, Santuri proximale

Deformarea
Cauze ce tin de material, erori de preparatie si design, erori de tehnica, parafunctii

Principiul estetic
Reabilitarea aspectului fizionomic al pacientului Eliminarea utilizarii metalului Grosimea ceramicii Praguri subgingivale

Bibliografie
1. Rosenstiel St. F., Land M.F., Fujimoto J.,Contemporary Fixed Prosthodontics, fourth edition, Mosby, 2006.

2. Shillingburg H.T., Hobo S., Whitsett L.D.Fundamental of Fixed Prosthetics; Second

edition; Quintessence Publishing Co. Inc., 25,


161-163, 1981.

Bibliografie:
1. Rosenstiel St. F., Land M.F., Fujimoto J.,Contemporary Fixed Prosthodontics, fourth edition, Mosby, 2006. 2. Shillingburg H.T., Hobo S., Whitsett L.D.Fundamental of Fixed Prosthetics; Second edition; Quintessence Publishing Co. Inc., 25, 161-163, 1981.