Sunteți pe pagina 1din 18

Sindromul de tunel carpian

Artiom Pdure

Neuropatia de canal
Neuropatia de canal entrapment neuropathy - se definete drept rsunetul clinic al unui conflict ntre coninut trunchiul nervos periferic i conintor o regiune anatomic aflat pe traiectul su, unde condiiile locale expun nervul la multiple microtraumatisme ce produc fenomene iritative i inflamatorii. Se contureaz astfel un sindrom de suferin progresiv a nervului periferic. Cel mai clasic exemplu este sindromul de canal carpian.

Anatomia tunelului carpian

Etiologia STC
A. Cauze STC cronic: Spatiu redus in canalul carpian - artrita reumatoida - ganglion - exostoza, osteofit - modificari degenerative dupa o fractura veche - tof gutos, lipom - anomalie vasculara - anomalie muschi/tendon - stenoza congenitala de tunel Susceptibilitate crescuta a nervilor la compresie - Diabet zaharat - Neuropatie ereditara cu susceptibilitate la pareze prin presiune - Alte polineuropatii Alte conditii asociate - sarcina/lactatie - hipo/hipertiroidism - acromegalie - amiloidoza familiala - insuficienta renala cronica & dializa - STC familial - Suprautilizarea mainii legata de activitati (computer etc.) - Infectii Idiopatic

Etiologia STC
B. Cauze STC acut Fracturi/luxatii incheietura mainii Hematoame Infectii acute (tenosinovite acute supurative) Exacerbari ale artritei reumatoide Tumora la incheietura mainii Coma cu flexie prelungita a mainii Episoade de activitate manuala excesiva

Stadiile evolutiei clinice


(dup Kriz K., Pechan J., 1962): I: parestezii matinale, diurne; II: parestezii nocturne; III: parestezii mixte, dereglri senzitive permanente sau sub form de accese; IV: dereglri motorii.

Simptome

Simptomatologia se instaleaza insidios, debutand cu parestezii, furnicaturi la nivelul fetei palmare a degetelor I III si in jumatatea laterala a degetului IV, aceasta fiind, de altfel, distributia inervatiei senzitive a nervului median. Cu timpul, paresteziile devin dureroase, persistente, initial mai accentuate noaptea, intrerupand somnul. Durerea este calmat de anumite gesturi: agitarea minii sau atrnarea ei la marginea patului. Ulterior, simptomele devin mai persistente, apoi permanente, pacientul sesizeaza ca nu mai simte bine obiectele palpate sau apucate in mana respectiva. Durerile se pot extinde si proximal, la nivelul antebratului si al bratului; cu timpul, se adauga si semne de afectare a componentei motorii a nervului median; apare o atrofie a musculaturii eminentei tenare, respectiv a muschilor abductor scurt al policelui si a opozantului policelui. Tulburrile vasomotorii: sunt frecvente. Se manifest prin hipersudoraie i edem al minii.

Teste diagnostice clinice


a. Semnul Tinel percutia nervului median la incheietura mainii determina parestezii in teritoriul de distributie senzitiva a nervului; b. Test Phalen simptomatologie evocata de flexia persistenta a mainii pe antebrat la 90 grade; c. Test Phalen inversat simptome care apar cand se mentine pozitia de dorsoflexie maximala a mainii.

Examene paraclinice

Examenul electrodiagnostic este cel mai important test paraclinic. Evalueaza transmisia impulsului nervos motor, respectiv senzitiv, prin canalul carpian si modificarile legate de denervarea muschilor eminentei tenare. Consta din electroneurografie (ENG) si electromiografie (EMG).

Electroneurografia
1. Conducerea motorie: o latenta distala peste 4,5 m/s este sugestiva pentru sindromul de tunel carpian; 2. Conducerea senzitiva: o scadere a vitezei de conducere senzitive sub 40 m/s este diagnostica pentru sindrom de tunel carpian.

Electromiografia

Detecteaza precoce (inaintea instalarii amiotrofiei evidente clinic) modificarile de denervare; in acest caz, este obligatorie interventia chirurgicala.

Tratament conservator

n stadiul I, pur senzitiv subiectiv, se prefer imobilizarea n atel i administrarea de antialgice i antiinflamatoare. Eventual n caz de persisten a simptomatologiei se poate recurge la infi ltraii locale cu corticoizi.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical este indicat atunci cnd msurile conservatoare eueaz.

Incizia pielii

Incizie n form de dublu S pentru expunerea nervului median n zona de tunel carpian

1. Aponeuroza palmara 2. Muschiul flexor superficial al degetelor 3. Ramura musculara a n. median 4. Abductorul scurt si muschiul flexor al policelui 5. Retinaculum flexor, cu linia de incizie 6. Muschiul flexor radial al carpului 7. Nervul median 8. Artera ulnara

Erori potentiale si pericole


Lezarea vaselor i nervilor cauzata de instrumente, tractiuni i presiune. Considerare insuficient a aspectelor cosmetice n timpul nchiderii plgilor. Hematoame postoperatorii locale ca urmare a hemostazei inadecvate. Sectionarea incompleta a ligamentului.

Bibliografie

Central and peripheral nervous system. I. Mohsenipour et. all. Thieme Atlas of peripheral nerve surgery, second edition. Daniel H. Kim T. Lupescu: Spitalul Clinic de Urgenta Prof. Dr. Agrippa Ionescu Sindromul de tunel carpian TRATAMENTUL CHIRURGICAL IN SINDROMUL DE CANAL CARPIAN, Sergiu Ursu, Nicolai Capro, Ion Vacarciuc, Dumitru Buzu, Catedra Ortopedie i Traumatologie USMF N. Testemianu Atlas de Anatomie Umana, editia a treia. Frank H. Netter. Editura Medicala Callisto, Bucuresti. Neurochirurgie. Note de curs. Mircea Radu Gorgan. Editia a 2-a http://umm.edu/health/medical/reports/articles/carpaltunnel-syndrome