Sunteți pe pagina 1din 26

Sindromul de detresa respiratorie la adult (SDRA)

Autor: Blidar Marinela Andreea

Sindromul de detres respiratorie acut (SDRA)


Cunoscut anterior cu numele de Detresa Respiratorie a Adultului Un sindrom de insuficienta respiratorie acuta cu edem pulmonar acut necardiogen Cauzat de cresterea permeabilitatii alveolo-capilare prin mecanism lezional Evolueaza cu hipoxemie severa si transudat alveolar

Scurt Istoric
In anul 1967- D.G.Ashbaugh si T.L.Petty au publicat rezultatele unui studiu efectuat pe 12 bolnavi care prezentau : - dispnee, hipoxemie severa, micsorarea compliantei pulmonare, infiltrate alveolare difuze si edem pulmonar interstitial In 1977 acesti autori au dat acestei patologii denumirea de ARDS (Adult Respiratory Distress Syndrome)

La inceputul anilor 70, in conformitate cu programul national al SUA referitor la tratamentul insuficientei respiratorii acute, s-au efectuat unele cercetari pe un lot de 150 000 de bolnavi spitalizati in 9 sectii de terapie intensiva si s-a demonstrat ca 40 000 din acesti pacienti au decedat din cauza insuficientei respiratorii acute.

Schuster, in anul 1991,propune o definitie a ARDSului: "form specific a injuriei pulmonare, de cauze diverse, caracterizat printr-o leziune alveolar difuz a crei consecin este afectarea att a membranei alveolocapilare ct i a schimburilor gazoase de la nivel pulmonar, ceea ce duce la edem pulmonar i hipoxie"

In anul 1993, M.Lamz si G.Depz-Dupont au propus mai multe criterii de definire a SDRA , unul dintre ele fiind: "prezenta insuficientei respiratorii acute, cu hipoxemie acuta, care necesita support ventilator cu FiO2=0,5 si PEEP mai mare de 5 cm H20"

Descriere
Aceasta patologie a fost descrisa sub diverse sindroame pulmonare (atelectazii alveolare, plaman spumos), care se dezvoltau la bolnavii politraumatizati, septici si in diefrite stari de soc.

Unii savanti considera ca leziunile pulmonare acute sunt o forma mai usoara a : edemului pulmonar necardiogen si SDRA este cea mai severa manifestare. Astfel, leziunile pulmonare acute au fost clasificate in : usoare, moderate si severe, fiecare cu caracteristicile fiziopatologice si clinice, care necesita o anumita gama de masuri curative.

Se caracterizeaza prin instalarea brusca a tulburarilor respiratorii asociate cu 3 componente: hipoxemie severa prezenta infiltratelor pulmonare bilaterale vizibile radiologic absenta semnelor de congestie pulmonara sau supraincarcare volumica

Sisteme afectate: cardiovascular si pulmonar Severitatea leziunilor variaza de la o leziune pulmonara acuta pana la sindrom de detresare respiratorie complet instalata In plus tulburarea are adesea caracter progresiv

Genetica: Flores si Pavlovic sugereaza ca surfactantul pulmonar si componentele sale pot furniza markeri utili in identificarea sindromului precum si elementele de identificare a grupului de risc, dar si posibilitatea studierii tratamentelor potentiale.

Cauze
Studiile recente au evidentiat un numar de mediatori implicati in initierea si perpetuarea sindromului de detresa respiratorie a adultului: citokine (factorul de necroza tumorala, interleukina 1, interleukina 6) activarea complementului activarea coagularii factorul de activare plachetar radicali de oxigen calea lipooxigenazei (leucotrienele C4, D4 si E4) proteazele neutrofilice NO - poate fi nociv sau avantajos endotoxine produsi ai caii ciclooxigenazei (tromboxan A2, prostaciclina)

Leziunile pulmonare directe sau indirecte pot initia un raspuns inflamator sistemic cu activarea consecutiva a mediatorilor enumerati anterior. Leziuni directe: aspiratia infectii pulmonare (bacteriene, fungice, virale, protozoare) embolie gazoasa, embolie grasa, sau cu lichid amniotic (de ex. fracturile oaselor lungi) imersie cu iminenta de inec contuzie pulmonara inhalarea de gaze toxice (oxigen, fum de tigara, NH3, clor materiale plastice, fosgen, cadmiu

Leziuni indirecte: septicemie (cu germeni gram-negativi, gram-pozitivi, fungi, tuberculoza, pneumonia cu Pneumocystis) soc (hemoragic, cardiogen, septic, anafilactic) transfuzii traumatisme (craniene), arsuri ingestia unei supradoze de droguri pancreatita severa eclampsia carcinomatoza reactie la leucoaglutinine (anticorpi care aglutineaza leucocitele)

Semne si simptome
tahipnee si tahicardie in primele 12-24 ore tegumente umede si cianotice respiratie dificila cu participarea muschilor intercostali si accesori cresterea dramatica a travaliului respirator crepitante de intensitate inalta la sfarsitul respiratiei ce pot fi ascultate pe intreaga ariepulmonara agitatie crescuta letargie, apoi alterarea starii de constienta

Tratament
SDRA este tratata intr-o unitate spitaliceasca, la sectia de terapie intensiva. Abordarile actuale de tratament se concentreaza aupra imbunatatirii nivelului de oxigen din sange si acordarea de masuri de ingrijire. Medicii vor incerca sa identifice si sa trateze principala cauza a bolii.

Terapia cu oxigen - Unul dintre principalele obiective ale tratamentului SRDA este de a furniza oxigen la plamani si alte organe (cum ar fi creier si rinichi). Organele au nevoie de oxigen pentru a functiona corect. De obicei oxigenul se administreaza fie prin tuburi nazale sau prin intermediul unei masti care va fi aplicata peste nas si gura

medicamentele care ajuta la relaxare, ameliorarea disconfortului si tratamentul durerii - monitorizarea continua a inimii si a functiei pulmonare - suplimente nutritive - cei care au SDRA de multe ori sufera de malnutritie. De aceea li se vor administra suplimente nutritive prin tubul prin care sunt alimentati. - tratament pentru infectii - cei care manifesta SDRA au un risc crescut de a dezvolta infectii, cum ar fi pneumonia. Utilizarea unui ventilator, creste, de asemenea, riscul de infecti. Doctorii folosesc antibiotice atat pentru tratarea pneumoniei cat si a altor infectii - prevenirea formarii cheagurilor de sange - mentinerea pozitiei intinse a corpului o perioada indelungata de timp poate determina formarea ce cheaguri in venele profunde ale corpului. Aceste cheaguri se pot desprinde, pot ajunge la plamani si pot bloca fluxul sanguin. Medicamentele anticoagulante si alte tipuri de tratamente cum ar fi

Factori de risc
Persoanele care au un risc crescut de a manifesta SDRA, sufera de o boala sau conditie care le poate afecta plamanii intr-un mod direct sau indirect. - Leziuni directe ale plamanilor - Printre bolile care pot afecta plamanii in mod direct se enumera: inspirarea de vapori sau fum nociv inhalarea de continut gastric in urma varsaturilor utilizarea unui ventilator care sustine respiratia (presiunea acestuia uneori poate afecta plamanii). situatia in care o persoana se ineaca cu un aliment, lichid sau cu un obiect.

- Leziunile indirecte care pot afecta plamanii sunt: sangerari grave - cauzate de leziuni la nivelul corpului sau in urma a mai multor transfuzii de sange traumatism la nivelul toracelui sau capului cum ar fi o lovitura severa pancreatita - afectiune in care pancreasul devine iritat sau infectat (pancreasul este o glanda care elibereaza enzime si hormoni). embolie grasa - afectiune in care are grasimea blocheaza o artera. Aceasta poate fi declansata de un prejudiciu fizic, cum ar fi un os rupt. reactie la droguri.

Complicatii
Daca o persoana este diagnosticata cu SDRA poate suferi si de alte probleme medicale pe parcursul spitalizarii. Cel mai frecvent pot sa apara: - infectiile pneumonia - utilizarea unui ventilator pentru respiratie creste riscul infectiilor - pneumotoraxul - infectie in cazul careia aerul sau gazul sunt colectate in spatiul din jurul plamanilor, fapt ce ar putea determina disfunctia unui plaman sau a amandurora

- cicatrici pulmonare - SDRA cauzeaza rigiditatea (cicatrizarea) plamanilor. In aceasta situatie va fi dificil pentru plamani sa se extinda si sa se umple cu aer. Utilizarea unui ventilator poate provoca cicatrici pulmonare. - cheaguri de sange - pozitia orizontala, mentinuta perioade lungi de timp, poate provoca formarea de cheaguri de sange in corpul unei persoane

Conditii de viata cu SDRA


In urma tratamentului, unii oameni se vindeca total de SDRA, dar altii continua sa aiba probleme de sanatate pe termen lung. Dupa ce bolnavul va fi externat, la domiciliu poate manifesta una sau mai multe din urmatoarele probleme: - dificultati de respiratie - dupa tratament, functia pulmonara se recupereaza in totalitate dupa 6 luni. Pentru unii, acest lucru poate dura mai mult. In unele cazuri, problemele de respiratie pot persista toata viata. - oboseala si slabiciune musculara - utilizarea ventilatorului in timpul spitalizarii, poate determina slabirea muschilor. Oboseala poate sa ma apara si in urma tratamentului.

- depresie - multi oameni care au suferit de SDRA se simt deprimati o perioada de timp dupa tratament. - dificultati de memorie si afectarea claritatii gandirii - anumite medicamente si un nivel scazut de oxigen din sange pot provoca aceste probleme. Toate aceste manifestari neplacute pot sa dispara in cateva saptamani sau intr-o perioada mai lunga de timp

Concluzie

Bibliografie