Sunteți pe pagina 1din 35

Tipurile de peisaje geografice

Principalele medii geografice

Factorii principali care impun tipurile de medii sunt latiudinea , relieful si clima, la care se adauga ca factori sintetizatori vegetatia si solurile , iar in final omul. Denumirile tipurilor se dau dupa zonalitatea latitudinala exprimata prin tipul specific de vegetatie si dupa zona si tipul climatic (de exemplu , mediile zonei calde, padurea ecuatoriala) uneori si dupa gradul de continentalism (temperat arid) sau dupa relief cand este vorba de munte (mediile montane)

Mediile naturale din zona calda


1. Mediul padurilor ecuatoriale
Localizare: se desfasoara intre 5 lat. S si 10 lat N Caracteristici climatice: are cel mai umed climat, cu precipitatii de peste 2000 mm/ an si este lipsit de sezoane; temperatura medie anuala este de 2 5 C, domneste calmul ecuatorial.

Vegetatia
-Este luxurianta -Dominata de arbori inalti de circa

40m -Prezinta o mare stratificare impusa de gradul de patrundere a luminii -Densitatea plantelor este mare la care contribuie mult si lianele, specii lemnoase agatatoare sau alte plante cu radacini aeriene -Arborii nu-si pierd frunzele decat treptat si cresc tot timpul anului -Caracteristice sunt speciile din genul abanosului, mahonului, nucul brazilian

Fauna
-Se remarca prin varietate -Maimute, lilieci, unele

marsupiale, jaguari -O vasta lume a pasarilor viu colorate cu multi papagali, colibri -Intalnim serpi, soparle uriase, broaste

Maimute

Pasari

animale

Solul
-Are putin humus din cauza

precipitatiilor bogate si a descompunerii rapide a materiei organice moarte, care este spalata repede - solul dominant se numeste laterita rezultat din alterarea continua si foarte profunda a rocilor -Relieful este de tip scuturi si platforme, in general joase. Aici raurile transporta multe aluviuni grosiere de unde si multitudinea de cascade

Peisajele mediului ecuatorial


-Sunt relativ multe, -Peisajul cel mai generalizat cu o

SELVAS - BRAZILIA

mare varietate de specii vegetale, este numit selvas in Brazilia -Peisajul padurilor litorale dominat de cocotieri -Padurea de mangrove , pe tarmurile mlastinoase , cu maree -Peisajul roscat al lateritei acolo unde padurea a fost defrisata -Daca vegetatia se reface dupa defrisare, nu mai seamana cu cea initiala , ci apar tufisuri dese, de bambusi, palmieri spinosi inlantuiti cu liane este peisajul de jungla greu de strabatut -Peisajul arborelui de cauciuc in Indochina, de origine antropica

PEISAJUL ROSCAT AL LATERITEI

PADUREA DE MANGROVE

PADUREA DE JUNGLA SI PEISAJUL PADURILOR LITORALE

2. Mediul padurilor musonice si al litoralelor cu alizee

Localizare: se gasesc in India, pe coasta Malabar, pe tarmurile Thailandei si ale Myanmarului, iar cele impuse de alizee ocupa coasteleestice ale Americii Centrale Si de Sud, ale Madagascarului, peninsulei Indochina. Clima: introduce deosebiri fata de padurea ecuatoriala; intervine un sezon mai arid (cand bate musonul continental sau alizeul avanseaza spre zona ecuatoriala), apar vanturi , chiar cicloni, totusi , sezonul musonului uscat de iarna este scurt, nu epuizeaza umezeala di sol. Fasiile amintite de litoral primesc ploi multe aduse de vanturile de est sau de alizee, din anticiclonii subtropicali oceanici. Solul ramane lateritic. Padurea este mai deschisa, arborii mai mici (15-35 m) nu mai apare lupta pentru lumina a speciilor. Cu unele exceptii, arborilor le cad frunzele in sezonul mai arid. Ca specific, apare tekul (mult industrializat) iar tulpinile sunt mai masive Fauna este foarte bogata, cu multe mamifere mici, arboricole, feline de prada, galoPitecul, soparla zburatoare, multi serpi (cobra).

Peisajul padurilor musonice si al litoralelor cu alizee


Peisajul general este apropiat de selvasul brazilian, numit bosanes in

America Centrala Peisajul de jungla, pe arealele despadurite si refacute Peisajele agricole realizate prin ardere sau defrisari care degradeaza total solul dupa un an de cultura si devin peisaje lateritice Peisaje de padure sempervirescente (cu frunze vesnic verzi) Peisaje de paduri musonice cu frunze cazatoare ca in India si Indochina Peisaje de paduri tropicale xerofile (carora le cad frunzele vara); acestea sunt atasate uneori la mediul de savana, ca de exemplu asa numitele bruse din Africa sau caatinga din America de Sud (cuprinde palmieri, cactusi)

Peisaj lateritic

Peisaj de jungla

3. Mediul de savana
Se extinde intre 5 25 lat. N si S ca zona de tranzitie

intre tropice si fasia ecuatoriala Este impus de un anotimp secetos (4-8 luni dupa distanta de Ecuator) cu vanturi alizee (iarna) si unul ploios (vara), ambele calde (temperatura medie 18-24 C) Se extinde tipic in Africa, America Centrala si de Sud, Podisul Deccan (India) si Australia de NE.

Vegetatia
-Este de ierburi inalte care in

anotimpul secetos se aprinde -Apar si arbori rezistenti la seceta cum ar fi acaccia, baobabi -Apar si padurile galerii cu umezeala tot anul -Tipuri de savane: 1. Cu ierburi inalte de 1,5-3,5 m si cu baobabi(tulpina foarte groasa 4 m inalti pana la 35 m) 2. Cu ierburi mai scunde de 1-1,5 m si cu accacii (3-15 m inaltime coroana in forma de umbrela) 3. Cu palmieri sau cu bambusi 4. Cu tufisuri In America savanele au denumiri regionale: campos limpos (strat ierbos scund), campos cerrados (ierburi de 1-2 m cu putini arbori), llanos (in Venezuela cu ierburi inalte si fara arbusti in general)

Savana in Kenya

Savana in anotimpul uscat

Savana in anotimpul umed

Savana cu accacia in Tanzania

Savana cu palmieri in Madagascar

Savana cu baobabi in Africa

Fauna
-Ierbivore : antilope, girafe, zebre,

hipopotami, rinoceri, elefanti -Carnivore : lei, leoparzi, hiene, gheparzi, sacali -Pasari mici in colonii mari, struti -Reptile -Insecte (termite, lacuste)

Solul
- Este de tip lateritic, galbui rosiatic, dar pe spatiile supuse la 78 luni de seceta se formeaza cruste feruginoase sau calcaroase

Peisajele savanelor
-Sunt variate -Savana verde -Savana uscata -Peisajele padurilor galerii -Savana cu baobabi -Savana cu accacii

-Savana cu palmieri
-Peisaje campos limpos -Peisaje campos cerrados

PADURI GALERII

4. Mediile de stepa calda si de desert


Localizare
Se extind de o parte si de alta

Clima si solurile
Clima arida este impusa de

a celor doua tropice, intre 1825 lat N si S, in climatul tropical uscat, incepand din nordul Africii, peste peninsula Arabia, Iran , Pakistan, pana in Desertul Thar, apoi in nordul Mexicului

coborarea aerului cald si uscat in arealul tropicelor. Foarte rar aici , patrunde si aer umed ecuatorial sau tropical maritim, care determina brusc precipitatii bogate, dar si furtuni violente. Domina cerul senin, care scade brusc temperatura pe timp de noapte si provoaca arsita ziua. Solurile scheletice au putin humus dar au mari cantitati de saruri

Stepa arida
-Este o formatiune ierboasa, scunda, saraca in specii care face trecerea intre savana si deserturi -Pe reliefurile inalte apar si tufisuri ca in Sahelul african sau in Podisul Colorado -Exista terenuri de pastorit dar sarace, cu vegetatie discontinua -Agricultura da rezultate slabe, deoarece seceta poate stapani trei sferturi din an -Sunt totusi locuri relativ populate

Sahel - Africa

Podisul Colorado

Deserturile calde
-Primesc precipitatii foarte reduse

uneori trecand multi ani fara o ploaie -Solurile sunt scheletice fara humus, saraturate -Vegetatia exista totusi, extrem de rara si adaptata uscaciunii -Unele plante au tulpini groase si carnoase in care aduna rezerve de apa -Domina relieful de dune sau dezagregari de tip hamade (Sahara) in rocile dure -Se ivesc si unele izvoare care determina oaze, uneori locuite

Peisaj de stepa

Peisaj de dune

Peisaj de ueduri

Peisaj de hamada

Peisaj de shot-uri

Peisaj de oaze