Sunteți pe pagina 1din 54

CAMPANIA DE RELATII PUBLICE

Campania de relaii publice reprezint totalitatea operaiilor coordonate de comunicare derulate ntr-o perioad de timp determinat, ntr-un anumit areal, pentru ndeplinirea unor scopuri i obiective ale organizaiilor n raport cu anumite inte ale comunicrii.

TIPURI DE CAMPANII DE RELATII PUBLICE

Campanii de 1-2 luni : 9 % Campanii de 3-6 luni : 46 % Campanii de 6-9 luni : 29 % Campanii de peste 9 luni : 16 %

Campania pro-activ de relaii publice - n dezvoltarea proactiv a campaniei de relaii publice, o organizaie contientizeaz oportunitile de a folosi efortul de relaii publice pentru a realiza ceva pozitiv. n varianta proactiv, proiectanii campaniei vor selecta cele mai adecvate mijloace de comunicare pentru a impune opiniei publice o tem, o identitate, un produs, un candidat etc. Campania reactiv, organizaia reacioneaz la o tem , o imagine indus n spaiul opiniei publice care, ntr-un fel sau altul, o afecteaz.

STRUCTURA CAMPANIEI DE RELATII PUBLICE


1. definirea corect a tipului de campanie ce se va derula (de poziionare, de informare, etc.) ; 2. precizarea problemei de soluionat intitulat generic scopul campaniei ; 3. precizarea publicurilor int ; 4. analiza situaiei (imagologic, de poziionare, etc.) concretizat n sinteze diagnostic SWOT, PEST sau alt tip de diagnoz ; 5. stabilirea strategiei de aciune ; 6. stabilirea obiectivelor de aciune i de comunicare; operaionalizare acestora ; 7. precizarea sloganului ; 8. focalizarea pe reprezentarea ce se dorete a fi indus (concepte cheie, concepte derivate) numit, nefundamentat, axa campaniei ; 9. stabilirea mesajelor ; 10. proiectarea planului pe obiective operaionale ; 11. proiectarea calendarului campaniei (GANT sau alt tip); 12. proiectarea planului media ; 13. stabilirea bugetului ; 14. stabilirea echipei de campanie, cu descrierea exact a sarcinilor fiecrui membru ; 15. precizarea tipului i a modalitilor de evaluare ;

Analiza problemei/organizaiei
- ce problem am identificat? - este cu adevrat o problem? - care este cauza provocrii problemei? - ce efecte are problema n interiorul organizaiei? - ce fecete are problema n exteriorul organizaiei? - care sunt resursele pe care le dein n acest moment? - care sunt punctele mele forte i care sunt cele slabe? - care sunt oportunitile i care sunt ameninrile? - care este misiunea organizaiei? - care este structura organizaiei? - care este performana organizaiei? - care este percepia public asupra organizaiei? - cum este influenat organizaia de variabilele economice, sociale, politice, juridice? - cine sunt competitorii i adversarii mei?

Stabilirea obiectivelor:
- ce mi propun prin aceast campanie? - unde vreau s ajung? - n ct timp mi propun s ajung acolo?

Tipurile de obiective pe care le pot avea relaiile publice sunt:


*promovarea nelegerii; *depirea nelegerii greite i apatiei; *crearea contientizrii; *informarea; *dezvoltarea cunotinelor; *nlturarea prejudecilor; *ncurajarea credinei; *confirmarea sau repunerea de acord a unei percepiii/ reprezentri; *aciunea ntr-o anumit direcie.

CERINTELE OBIECTIVELOR

Sa fie realiste Sa se alinieze la obiectivele generale ale organizatiei Sa fie precise si specifice Sa fie cuantificabile Sa fie realiste Sa fie stabilite in limita bugetului disponibil Sa tina cont de prioritatile companiei

Definirea grupului-int:
n ce regiune se afl acesta? - care este mrimea populaiei n acea zon? - care este delimitarea de vrst a grupului meu int? - care este venitul i ce ocupaie are grupul meu int? - ce naionalitate, religie, educaie i clas social are grupul int? - ce activiti, interese, opinii, atitudini i valori are grupul int? - ce comportament fa de produsul sau serviciul meu are grupul int?

Recomandari privind analiza publicului


1. Realizai liste cu imputerniciii interni i externi ai organizaiei. 2. Nume i informaii despre indivizi i grupuri au acelai tip de griji, interese i poziie n aceast problem cu cele ale organizaiei. 3. Nume i informaii despre indivizi i grupri ce au griji, interese i poziii opuse cu cele ale organizaiei. 4. Rezultate ale sondajelor de opinie asupra publicului. 5. Alte evidenieri ale unor opinii manifestate de diferite persoane. 6. Lista ageniilor guvernamentale, legislativ, sau alte instituii care pot influena organizaia i situaia problemei care v preocup. 7. Copii dup reglementri, legi, ordonane, publicaii guvernamentale, rapoarte de audieri. 8. Copii dup cercetrile publicate ce au un subiect legat de problema dumneavoastr. 9. Lista lucrrilor de referin, nregistrri i materiale furnizate de client. 10. Rapoarte ale organizaiilor externe, cum ar fi analizele financiare sau industriale.

Surse interne Feedback-ul publicului : - analiza mail - analiza apelurilor telefonice Problemele ridicate de clieni, problemele consumatorului, rapoarte legate de relaiile dintre angajai ; Rapoarte ; Tedine n vnzri ; Grafice continnd analize de pia ; Date geografice, demografice ; Surse externe : Rapoarte publicate - studii ale sindicatelor (obinute din cercetarea vnzrilor); Internet Monitorizarea articolelor din pres; Interviuri n profunzime - unu la unu cu membrii ai gruprilor cheie cu experi din domeniu ; - focus grupri ; - consultan, teste de grup . Sondaje de opinie - prin telefon ; - prin mail ; - e-mail sau web ; - fa n fa.

Alegerea mesajului:
- ce mesaj voi trasmite prin aceast campanie? - este el n concordan cu grupul int i cu canalul de comunicare?

RECOMANDARI PRIVIND REALIZAREA MESAJULUI

s fie prezentat publicului-int; un mesaj bun ncredinat unui canal de pres sau unui suport care nu atinge publicul-int este un mesaj fr efect; s atrag atenia, adic s trezeasc interesul publicului-int, mesajul trebuie s fie ns diferit de celelalte sute care bombardeaz zilnic indivizii pentru a putea trece de bariera percepiei selective; s fie neles, acest lucru depinde de limbaj, de coninut, de atitudinea receptorului; s fie acceptat, un mesaj poate fi receptat i neles, dar respins; s fie reinut, mesajul trebuie apoi absorbit de receptor; s determine aciunea, adic exact ceea ce vizeaz orice mesaj, s conving receptorul s se comporte conform sugestiilor sursei.

TIPURI DE MESAJE
Mesajul de ordin politic Mesajul de prestigiu Mesajul care vizeaz o schimbare de comportament Mesajul comercial Mesajul utilitar Mesajul combatant

Fixarea calendarului de activiti

- care sunt paii prin care mi voi ndeplini obiectivele? - n ce perioad se vor desfura acestea? - ce resurse voi folosi? - cine va fi responsabil de fiecare activitate n parte? - cum se vor derula activitile?

Stabilirea canalelor i tehnicilor de comunicare:

- ce metode voi folosi pentru a implementa campania de PR? - ce canale de comunicare voi folosi n campania mea? - sunt acestea alese corect n funcie de grupul meu int?

Stabilirea bugetului:
- care sunt resursele financiare de care am nevoie pentru a duce la ndeplinire obiectivele? - care sunt categoriile de cheltuieli pe care le planifica?

Definirea metodelor de evaluare

- ce instrumente voi folosi pentru a evalua dac obiectivele mele au fost atinse?

Cele mai frecvente instrumente utilizate pentru msurarea impactului relaiilor publice sunt :

1. Analiza coninutului mass-media ; 2. Analiza spaiului cibernetic; 3. Msurarea expoziiilor i aciunilor comerciale; 4. Sondaje de opinie.

Analiza coninutului mass-media


1. Variabilele vectorului mass-media cum sunt cele referitoare la publicare sau transmisiuni radio TV : frecvena apariiei acoperirea geografic (piee din regiuni, state, orae n care a aprut articolul) 2. Variabile de plasare sau articol ce constituie tire, cum ar fi : sursa tirii comunicat de pres, conferin de pres, aciune special, dac mass-media a iniiat singur tirea ; forma sau tipul tirii (tire, articol de fond, editorial, scrisoare pentru editor etc.) gradul de expunere (mrimea coloanei sau numrul de paragrafe ale tirii tiprite ); numrul de secunde sau minute de emisie radio TV.

3. Variabila audien sau destinatari. Atenia se concentreaz pe : Numrul total de plasri, impresionri n mass-media i / sau tirajul sau audiena total potenial la care se ajunge cu informaia (numrul de cititori); n practic, cercettorii in cont i de numrul de persoane care ar putea fi expuse la acest vector, deoarece publicaia a trecut din mn n mn pe la diverse persoane. 4. Variabile de subiect sau tem cum ar fi : Cine a fost menionat i n ce context ? Ct de cunoscute sunt organizaiile prezentate n articol ? Ct de cunoscui sunt competitorii prezentai n articol (companii citate n titlu, cuprins sau n ambele) ? Cine a fost citat i ct de des ? Ce greutate a avut o organizaie n comparaie cu oamenii si ? Ce probleme i ce mesaje au fost acoperite i n ce msur ? Cum au fost plasate diferite persoane sau grupuri ca lideri, adepi sau n alt mod . 5. Variabile de judecat sau subiective Tonul unui subiect - pozitiv, negativ, neutru. 6. Echivalena reclamei Ct ar fi costat o reclam ce ocupa aceeai poziie i acelai spaiu editorial ? 7. Imaginea indus prin limbaj

Analiza spaiului cibernetic

examinarea cererilor pentru o pagin de vizitatori pe Internet; o analiza i urmrirea unui domeniu informaional; o evaluarea numrului de bytes care au fost transferai; analiza timpului petrecut pe pagin

Msurarea expoziiilor i aciunilor comerciale

evaluarea audienei totale; evaluarea tipului de participani; evaluarea numrului de interviuri luate cu ocazia evenimentului; evaluarea numrului de materiale promoionale distribuite; eficiena participrii presei (prin analiza coninutului articolelor rezultate ).

Sondaje de opinie

Au ca scop msurarea mai mult a rezultatelor dect a produselor relaiilor publice; Stabilesc dac grupurile int au fost ntr-adevr expuse unor mesaje, teme sau concepte; Apreciaz eficiena total a unei prezentri date, a unui efort promoional.

STUDIU DE CAZ

Firma de PR: BGA Public Relations (UK) Clientul ACI Rockware Ltd., producator de containere de plastic folosite pentru ambalarea cosmeticelor, produselor de toaleta, medicamentelor si altor produse farmaceutice. Firma Rockware este subsidar a conglomeratului international BTR plc., una din primele zece companii britanice.

Brief-ul
Pentru a incepe reconstruirea imaginii companiei ACI Rockware ca inovator de prima mana (lider de piata) si producator de containere de plastic, cat si pentru a mari, in randurile publicului tinta, cunoasterea activitatilor, realizarilor si capacitatilor firmei pe pietele sale existente si potentiale. Dupa ce a devenit parte a BTR, compania a trecut prin restructurari si rationalizari substantial si a depasit o serie de probleme cu privire la calitatea produselor si a serviciilor. In decursul acestei perioade, compania a sistat toate activitatile de publicitate, pana la angajarea BGA drept consultant in domeniul relaiilor publice. Mai tarziu, firma BGA a fost angajata sa ofere consultanta de relatii publice si ca urmare a cumpararii de catre ACI Rockware a companiilor olandeza si engleza Skillpack BV si respectiv Labplas (UK) Ltd.

Strategia
BGA a considerat ca esentiala restabilirea cat mai rapida a prezentei ACI Rockware pe piata britanica. Prin urmare, a fost elaborat un program de relatii cu presa cat mai detaliat, pentru a se asigura o acoperire cat mai adecvata in presa. Mai precis, pentru a fi siguri ca fiecare coloana de editorial apartinand publicatiilor influente tehnice si de comert, prezinta corespunzator toate evolutiile ACI Rockware. Acest lucru a urmarit sa largeasca constientizarea la nivelul publicului a existentei produselor si serviciilor companiei pe piata. Mai mult, a urmarit asigurarea publicului de investitia constanta pe care compania o face pentru mentinerea capacitatilor de productie cu un pas naintea nevoilor clientilor. In plus, materiale adecvate au fost transmise si au circulat in presa locala - incluzand zona si orasele dimprejurul fabricilor companiei din Kingston upon Thames, Norwich si, mai tarziu, Chalgrove, pentru a intari imaginea companiei in acele regiuni, ca urmare a restructurarilor masive ce au avut loc. Sectorul strategic de relatii cu presa a fost sustinut si prin alte tehnici eficiente de comunicare in afaceri.

Activitatile de Relatii Publice


Relatiile cu presa Organizarea unui program continuu de vizite a cate doua zile pentru ziaristi la fabricile ACT Rockware din Kingston upon Thames si Norwich, incluzand cazare pentru o noapte si intalniri la cina cu directorii companiei. Organizarea unei conferinte de presa internationale si a unei vizite de lucru la o fabrica din Olanda, incluzand transportul jurnalistilor din Marea Britanie pana in Scandinavia, cazare si divertisment, pentru a atrage atentia asupra achizitiei companiei Skillpack BV. Lansarea cu rasunet in presa a unui nou si inovator concept de container cosmetic la un restaurant londonez de prestigiu. Organizarea unei conferinte de presa la fabrica din Kingston cu scopul de a discuta importanta din ce in ce mai mare pe care ACI Rockware o acorda ambalajelor farmaceutice. Oferirea unei serii de briefing-uri de press de tip fata-in-fata sau prin telefon jurnalistilor, inclusiv un numar de pranzuri oferite anumitor editori-cheie.

Comunicate si stiri de presa


Comunicate de presa anuntand achizitionarea companiei olandeze Skillpack BV si a celei engleze Labplas (UK) Ltd. situata in Chalgrove Comunicate de presa anuntand lansarea de noi produse standard ACI Rockware. Comunicate de presa anuntand investitiile in tehnologie de productie, aparatura si echipament auxiliar nou. Comunicate de presa reprezentand studii de caz care ilustreaza aplicatiile eficiente ale containerelor standard produse si deocrate de ACI Rockware. Comunicate de presa anuntand ultimele evolutii in privinta materialelor si a metodelor de decorare introduse de ACI Rockware. Comunicate de presa anuntand noi vanzari si intalniri manageriale precum si contracte importante pe termen lung.

Articole
Cautare, redactare si plasare de articole studiu-de-caz amanuntite cu privire la aplicatiile clientilor in anumite publicatii de comert. Cautare, redactare si plasare de articole de proportii cu privire la ambalajele din domeniul cosmeticii si al produselor de toaleta, ,,asii" din ,,maneca" conducerii ACI Rockware. Urmarirea editorialelor si sondajelor planificate de publicatiile de comert cele mai importante pentru a se asigura ca se fac referiri corespunzatoare la AICI Rockware. Prezentare computerizata Dezvoltarea si producerea unei prezentari complet interactive si computerizate a companiei, incluzand o noua conceptie grafica pentru a fi distriubit de conducerea ACI Rockware dupa intalnirile de afaceri (vanzari) su alte tipuri de activitati.

Publicatii
Proiectarea, redactarea si producerea unei brosuri de prezentare a companiei cuprinzand 12 pagini si folosind noua conceptie grafica a prezentrii computerizate pentru a asigura existenta unei imagini coerente. Proiectarea si producerea unui fisier al companiei, folosind noua conceptie grafica, cu scopul de a gestiona fisele de identificare a produselor sau citate semnificative. Proiectarea si producerea unor fise color de identificare individuala a cel puin30 dintre produsele standard ale companiei.

Rezultate
Compania ACI Rockware a avut numai de castigat prin faptul ca a fost constant expusa in presa specializata, tehinca si de comert, precum si in cea locala, ceea ce a contribuit la restabilirea prezentei companiei ca unul din liderii de piata din domeniul sau. Acoperirea in publicatiile specializate a generat un numar mare de cereri si intrebari din partea potentialilor clienti, dintre care, mare parte, s-au concretizat in comenzi subsantiale. Comentand cu privire la eficienta campaniei de Relatii Publice puse in aplicare de BGA Public Relations pentru ACI Rockware, David Hunter - directorul sau de Marketing si vanzari, a spus: "Calitatea eforturilor de Relatii Publice a dus cu siguranta compania pe un alt nivel!"

Campania de Relaii Publice pentru Programul Bncii Mondiale cu privire la combaterea polurii n Slovenia

Introducere: Poluarea aerului reprezint una dintre problemele eseniale de mediu din rile aflate n tranziie, n Slovenia, ar independent din Europa Central cu o populaie de 2 milioane de locuitori i o suprafa de 20.296 km , energia utilizat pentru nclzirea cldirilor, a apartamentelor i a caselor reprezint o treime din consumul total de energie i duce la aceeai proporie de poluare a aerului cu dioxid de sulf i fum. Guvernul Sloveniei a lansat Fondul de Dezvoltare a Mediului (Fondul Eco) din cadrul Ministerului Mediului. Acest fond avea rolul de a acorda mprumuturi pentru realizarea conversiei gazului. De asemenea, Banca Mondial a finanat Proiectul de Combatere a Polurii Aerului din Slovenia. Prin intermediul proiectului, Fondul Eco a acordat mprumuturi cu dobnzi sczute gospodriilor pentru procurarea unor sisteme de nclzire neprimejdioase pentru mediu, n perioada iunie 1995-mai 1996 au fost acordate 117 mprumuturi. n 1996 Uniunea European prin Programul Phare a lansat o ofert public ce viza cutarea de propuneri pentru o faz pilot a Programului Bncii Mondiale de Combatere a Polurii Aerului. Acest program urma s evalueze i s mbunteasc management-ul Fondului Eco, s creeze i s lanseze o larg campanie de comunicare public, s asigure cursuri de operare PC i, de asemenea, s achiziioneze computere i aplicaii hardware i software pentru personalul Fondului Eco. O companie sloven de consultan n relaii publice a ctigat acesta ofert. Acest studiu de caz descrie modul n care compania Pristop, care a fost rspunztore pentru crearea i implementarea campaniei de comunicare public, a crescut de zece ori numrul de mprumuturi. Campania a nceput n mai 1996 i, la finalul ei, 1896 de gospodrii slovene au achiziionat sisteme de nclzire care nu afectau mediul. Scopul studiului de caz artat aici este de a arta modul n care cercetarea temeinic i execuia planificat se pot desfura eficient n ciuda constrngerilor financiare i a timpului impus de alte ri.

Problema; Slovenia are o populaie de 2 milioane de locuitori i o suprafa de 20.296 km . Este situat n Europa Central, ntre Austria, Croaia, Ungaria i Italia. Din capital (Ljubljana) se poate ajunge n dou ore de mers cu maina n Veneia (Italia) sau Viena (Austria). Slovenia i-a ctigat independena fa de Iugoslavia pe 25 iunie 1991. De atunci, ara a suferit o serie de schimbri: monetare (de la dinarul iugoslav la dolarul sloven), politice (de la un sistemul partidului unic la sistemul multipartidist), economice (de la economia socialist laeconomia de pia), sociale (de la o societate nchis la una deschis). Alte schimbri au fost reprezentate de procesul de privatizare, de cel de retrocedare a proprietilor naionalizate n perioada socialist, precum i de internaionalizarea economiei i lansarea pe piaa european i mondial. Poluarea aerului (datorat sistemelor neadecvate de nclzire a locuinelor) reprezint una dintre cele mai grave probleme de care se lovesc rile aflate n tranziie, inclusiv Slovenia. Aezrile urbane din aceast ar sunt situate n zone unde apar probleme climatice n sezonul cald. Dei au fost fcute eforturi pentru a reduce gradul de poluare a aerului, mai exist nc unele probleme. Eforturile anterioare s-au orientat n principal ctre reducerea gazelor poluante aprute din cauza sistemelor de nclzire. ncepnd din 1995, n Slovenia a fost lansat Programul de Reducere a Polurii Aerului, campanie finanat de Banca Mondial i Comisia European (prin programul Phare).

Scopul acestui studiu de caz este acela de a arta felul n care o campanie de relaii publice eficient poate avea rezultate spectaculoase n ciuda constrngerilor financiare i temporale. Constrngeri de acest fel apar foarte des n campaniile de relaii publice, mai ales atunci cnd companiile responsabile de gestionarea acestor campanii sunt alese prin oferte publice, situaie n care coordonate ca timp, resurse, sarcin sunt pre-definite. De asemenea, mediul social i economic joac un rol important n realizarea campaniilor de relaii publice. Campaniile de acest gen au drept scop valori general acceptate - curarea aerului, n acest caz. Dei toat lumea accept faptul c acestea sunt necesare, ntrebarea este cine pltete pentru ele. Principiul conform cruia "cel care polueaz pltete", general acceptat n problemele legate de mediu, este greu de aplicat n cazul n care cel care polueaz provine din ptura de jos a societii, n acest caz, publicul int este reprezentat de pensionari, categorie care n rile aflate n tranziie se afl ntr -o situaie financiar precar. Totui, cercetrile au demonstrat faptul c urmaii aveau posibilitatea de a plti pentru confortul prinilor pensionai. Tema campaniei a fost reprezentat de sublinierea necesitii de achiziionare a unor sisteme de nclzire noi.

Contextul: Guvernul Sloveniei a creat Fondul Eco pentru acordarea de mprumuturi destinate achiziionrii unor sisteme de nclzire nepoluante. Acest fond reprezenta doar instituia care administra acordarea creditelor, fondurile propriu-zise fiind acordate de un grup bancar condus de Nova Kreditna Banka Maribor. Un consoriu sloven de consultan n relaii publice (1TEO, Prislop, Sistemi Shift i E-Net) a preluat crearea campaniei de relaii publice. Acest consoriu a numit un consiliu ce a colaborat pe durata a 13 ntlniri. Valoarea total a proiectului s-a ridicat la 400.000 ECU (456.000 $), din care 154.800 ECU (176.500 $) au fost destinai campaniei de relaii publice.

Obiective: Documentarea iniial pentru campania de relaii publice s-a desfurat n lunile mai i iunie ale anului 1996. Au fost folosite att metode formale, ct i metode informale. Ultimele au constat n interviuri cu Departamentul de Management i personalul Fondului Eco i cu civa membri ai publicului-int. Documentarea formal a constat n stabilirea unui eantion reprezentativ de 1163 de gospodrii (din numrul total de 645.000 de gospodrii din Slovenia). Interviurile au avut loc n perioada 20-28 iunie 1996. Rezultatele au artat faptul c jumtate din populaie putea fi considerat drept public-int (doritor s achiziioneze un sistem de nclzire nou). Din cercetare s-au stabilit caracteristicile publicului int: "r persoane mai n vrst " aparin mediului urban V lucreaz la stat sau pentru o companie public r au un venit de familie mediu sau sczut r sunt mai receptivi la campania de relaii publice pe msur ce nivelul cultural crete. De asemenea, interviurile au artat faptul c un grup aparte interesat de schimbarea sistemelor de nclzire l reprezentau pensionarii. S-a descoperit faptul c urmaii acestora erau pregtii si ajute din punct de vedere financiar pentru a trece la noul mod de nclzire, mai avantajos ca precedentul.

In urma documentrii au fost stabilite urmtoarele scopuri ale campaniei: > de a crete capacitile de comunicare ale persoanelor angajate la Fondul Eco > de a crete interesul publicului-int fa de programul de mprumut > de a influena publicul int n a cere mprumuturi pentru schimbarea sistemelor de nclzire Patru grupuri de audien au fost identificate: r publicul int care trebuia persuadat s cear mprumuturi > instituiile implicate direct n programul de mprumut care puteau contribui la succesul acestuia - bani, angajatori, distribuitorii de gaz natural x asociaii profesionale din domeniul energetic r- publicul politic (Parlamentul, Guvernul, Ministerul Mediului, organizaiile de protecie a mediului).

Tactici i tehnici strategice; Planul tactic a constat n folosirea a opt tipuri de strategii comunicaionale: > lansarea evenimentului: "Ziua Porilor Deschise" > pregtirea personalului de la Fondul Eco r publicitatea > talk-show-uri live transmise prin radio > comunicare eficient cu presa r brouri 'r apeluri gratuite pentru linia telefonic proprie > discuii, seminarii naionale cu privire la problema mediului. Lansarea: "Ziua Porilor Deschise". Campania de relaii publice a fost lansat printr-o recepie a "Zilei Porilor Deschise" n mai 1996. A avut loc ntlnirea dintre Departamentul de Management i personalul Fondului Eco i reprezentanii comunitii locale, managerii companiilor energetice importante, directorii de bnci i jurnaliti. Scopul acestor ntlniri a fost un briefing de pres pe tema proiectului i a scopurilor sale.

Rezultate: Fondul Eco a publicat prima sa ofert de mprumuturi pentru achiziionarea de sisteme de nclzire noi n iunie 1995. Pn n mai 1996, au fost acordate 117 mprumuturi. In zece luni de la nceperea campaniei de relaii publice din mai 1996, au fost acordate 1896 de mprumuturi, iar un numr egal de gospodrii a trecut la sisteme de nclzire nepoluante. Aadar, campania a avut drept rezultat creterea de zece ori a numrului de mprumuturi. In decembrie 1996, Compania Pristop a organizat o cercetare menit s evalueze progresul campaniei de relaii publice i s descopere probleme majore pe care le-au avut de nfruntat cei care au aplicat pentru mprumuturi. Au fost organizate ase interviuri amnunite, dou focus-grupuri i au fost contactai telefonic 140 de persoane care au cerut mprumut. Rezultatele cercetrii au confirmat premisele legate de fezabilitatea programului de mprumuturi: > cei care au aplicat pentru acest mprumut erau mai n vrst dect majoritatea populaiei slovene (40% fiind pensionari) > majoritatea motivelor invocate pentru achiziionarea noii tehnologii au fost: calitatea noului sistem (57%), motive legate de protejarea mediului (55%) vechimea fostului sistem de nclzire (30%) > 56% dintre cei chestionai au rspuns c principala surs de informare asupra mprumuturilor au reprezentat-o printurile, 26% au aflat prin intermediul prietenilor i al rudelor, iar 16% prin spoturile T V broura a fost identificat ca o surs important de informare de 40% dintre cei chestionai, n timp ce numai doi dintre ei au vzut-o ca principal surs de informare.