de Ion Creanga

Mare clasic, alturi de Eminescu, Slavici, Caragiale, Ion Creang este unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romne prin romanul autobiografic Amintiri din copilarie, prin povestiri precum Soacra cu trei nurori sau Acul i barosul , prin nuvela Mo Nechifor cocariul i prin basme culte: Dnil Prepeleac sau Povestea lui Harap-Alb. Danila Prepeleac este un basm cult atipic, n sensul c se indeparteaza de schema basmului popular, cat si de functiile acestuia. La o prima lectura, s-ar parea ca basmul in discutie are doua motive: schimbul pagubos i pacalirea Diavolului. In realitate, cele doua motive se leaga, intrucat imbogatirea lui Danila prin inselarea demonilor, vine ca o compensatie a pierderii singurei sale avutii. Concluzia ar fi ca, intr-o lume pe dos", prostia omeneasca poate aduce noroc.

Basmul este specie a genului epic, in proza, de dimensiuni medii, in care elementele reale se impletesc cu cele fantastice, tema fiind lupta dintre bine si rau, in final victoria fiind de partea binelui. Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice si indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii antagonice, ajutoare si donatori. In basm sunt narate intamplari fabuloase ale unor personaje imaginare, inzestrate cu insusiri supranturale.

Schimbul dezavantajos
Eroul schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gsca si aceasta pe o punga goala.

Dupa fiecare schimb dezavantajos, el nu se ntoarce acasa, ci si continua drumul la trg. Desi Danila si dovedeste prostia, Creanga priveste cu ngaduinta faptele personajului sau.

Planul fabulos
Partea a doua reprezinta planul fabulos n care eroul patrunde cu aceeasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. Dorind sa construiasca o manastire, eroul si atrage impotrivirea dracilor care l mituiesc sa renunte la aceasta idee, apoi l supun unor probe n urma carora el si dovedeste istetimea: fuga n jurul iazului, alergarea, trnta, chiuitul, aruncarea buzduganului, blestemul. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci, cstignd banii. n acesta parte, Creanga si reabiliteaza eroul; el pare un prost printre oameni, dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase, malefice.

Dracii sunt fapturi cu puteri supranaturale, recunoscute in mitologia populara crestina ca fiinte malefice, simboluri ale raului si intunericului. Desi au forte supranaturale, ei sunt niste fiinte cu slabe insusiri mintale, fricosi, lasi. Neluminati de ratiune, dracii nu reusesc sa-l invinga pe Prepeleac, care, daca pana in acest moment fusese un model de prostie, ajunge acum sa rada si el de dracul. Creanga comicizeaza astfel fabulosul, dovedind ca singura posibilitate de a scapa de rau este rasul. Aceste fapturi sunt umanizate si individualizate (fiecare drac cu care se intrece Danila este diferit, mai al dracului decat cel de dinainte, dar inferior eroului, pe care nu-l poate invinge) prin comportamentul lor, prin felul de a vorbi, prin psihologia lor, care nu se deosebeste cu mult de cea a personajelor umane din text. Recunoastem astfel spatiul si timpul carora le apartin aceste personaje. Lumea fabuloasa a lui Creanga coboara intr-un plan de existenta care poate fi geografic si istoric determinat- este lumea satului moldovenesc contemporan cu autorul.
Proiect realizat de: Cernat Elena Nicolau Maria Pipos Andra Sora Adriana Tudor Andrada Visan Letitia
Clasa a X-a GE