Sunteți pe pagina 1din 16

Tehnici de microscopie electronica

Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max Knoll. Acesta era bazat pe ideile i descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i nepotrivit utilizrilor practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele de patru sute de ori. Reinhold Rudenberg, directorul de cercetri al companiei Siemens, a patentat microscopul electronic n 1931, dei Siemens nu fcea cercetri n domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. n 1937 Siemens a nceput s-i finaneze pe Ruska i pe Bodo von Borries pentru dezvoltarea unui microscop electronic. Siemens l-a angajat i pe fratele lui Ruska, Helmut s lucreze la aplicaii, n particular cu specimene biologice. n acelai deceniu, Manfred von Ardenne a inventat microscopul electronic cu scanare i un microscop electronic universal. Siemens a nceput producia comercial a microscopului electronic cu transmisie n 1939, dar pn atunci primul microscop electronic cu utilizare practic fusese construit la Universitatea Toronto n 1938, de ctre Eli Franklin Burton i studenii Cecil Hall, James Hillier i Albert Prebus. Dei microscoapele electronice moderne pot mri obiectele de pn la dou milioane de ori, toate se bazeaz pe prototipul lui Ruska. Microscopul electronic este nelipsit n multe laboratoare. Cercettorii l folosesc pentru a examina material biologic (cum ar fi microorganisme i celule), diferite molecule mari, probe de biopsie medical, metale i structuri cristaline, i caracteristicile diferitelor suprafee. Microscopul electronic este folosit extensiv pentru inspecia i asigurarea calitii n industrie, inclusiv, n mod deosebit, n fabricarea dispozitivelor semiconductoare. Cel mai puternic microscop din lume a fost anunat la inceputul lui 2008[5]. Transmission electron aberration-corrected microscope, prescurtat "TEAM" atinge rezoluia de 0,5 ngstrm, in jur de 1 milion de ori mai mica dect diametrul unui fir de pr. ME a insemnat o revolutie a tehnicii de investigare a organismelor vii la nivel ultrastructural, celular si molecular.

PRINCIPII GENERALE
Microscopul fotonic (optic) si cel electronic au o organizare similara. In cazul ME sursa de lumina este inlocuita cu un filament ce emite electroni, lentilele de sticla sunt inlocuite de campuri magnetice sau electromagnetice, iar un ecran fluorescent inlocuieste ochiul uman in vizualizarea directa. Un microscop electronic este un tip de microscop care folosete electroni pentru a ilumina specimenul i a crea o imagine mrit a acestuia. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Microscopul electronic se bazeaz pe proprietatea electronilor de a fi deviai de un cmp electrostatic sau electromagnetic. Dac se plaseaz un filament ntr-un tub cu vid, dup ce filamentul se ncalzete, el va emite electroni ce pot fi accelerai prin intermediul unei diferene de potenial. Fluxul de electroni astfel realizat are proprieti similare luminii, prezint proprieti corpusculare i vibratorii, ns lungimea de und este mult mai mic in comparaie cu lumina alb.

1- sursa fascicul cu electroni 2- lentila condensator 3- bobina magnetica cu rol de obiectiv 4- bobina magnetica proiectoare 5- planul obiectului 6- imagine intermediara 7-imagine finala 8- luneta de observare a imaginii finale 9- conexiuni cu pompe de vid

1- catod (filament tungsten) 2- circuit de incalzire a filamentului 3- anod 4- tensiune 5- iris de camp ptr orientare fascicul de electroni 6- traiectoria unui electron fara iris de camp 7-traiectoria unui electron cu modulare

Tipuri de microscoape electronice


1. Microscopul electronic cu transmisie (MET)
Implica o raz de electroni la tensiune nalt emis de un catod (de regul filament de tungsten) i focalizat de lentile electrostatice i electromagnetice. Raza de electroni, care a fost transmis printr-un specimen parial transparent pentru electroni, transport informaie despre structura intern a specimenului . Variaia spaial a acestei informaii ("imaginea") este apoi mrit de o serie de lentile electromagnetice pn cnd este nregistrat la coliziunea cu un ecran fluorescent, plac fotografic, sau senzor de lumin. Imaginea detectat de senzor poate fi afiat n timp real pe un monitor sau transmis pe loc unui calculator. Se realizeaz producerea unor imagini cu rezoluie suficient de bun pentru a evidenia atomi de carbon n diamante, aflai la distane de doar 0.89 ngstrmi (89 picometri) unii de alii i atomi din silicon la distane de 0.78 ngstrmi (78 picometri), mrind de 50 de milioane de ori. Capacitatea de a determina poziiile atomilor n cadrul materialelor a fcut din acest tip de microscop o unealt important pentru cercetarea i dezvoltarea din domeniul nanotehnologiilor.

2. Microscopul electronic cu scanare (MES)

Microscop electronic de baleiaj (SEM/ESEM EDAX) QUANTA 200 Marire: maxim 1 000 000X. Microscop electronic de baleiaj TESLA BS 301 Marire: 30 000X.

Spre deosebire de MET, unde raza de electroni la tensiune nalt formeaz imaginea specimenului, microscopul electronic cu scanare produce imagini prin detecia electronilor secundari, cu energie sczut, emisi de pe suprafaa specimenului datorit excitrii acestuia de ctre raza principal de electroni. n MES, raza de electroni parcurge ntreg specimenul, detectorii construind o imagine prin maparea semnalelor detectate la poziia razei.

3. Microscopul electronic cu reflexie (MER)


aceast tehnic implic raze de electroni incidente pe o suprafa dar n loc s foloseasc electronii transmii sau cei secundari, se detecteaz raza reflectat. 4.

Microscopul electronic cu scanare i transmisie (MEST)


MEST combin nalta rezoluie a MET cu funcionalitile MES, permind folosirea unei game de tehnici de analiz imposibil de atins cu MET convenionale.

Aplicaii
In ingineria materialelor si medicina/biologie Este un instrument ideal pentru studiul structurilor submicroscopice celulare, al unor constituieni chimici celulari sau macromolecule, datorita puterii mari de rezoluie Se pot studia structurile din cristale si cele biologice Permit studiul in relief al structurilor biologice (scaning) util in lamurirea aramnjamentelor moleculare ale membranelor plasmatice si citoplasmatice.

IN STUDIILE BIOLOGICE TIPURILE DE INFORMATII CARE SE POT OBTINE PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICA

- gradul de inrudire genetica dintre organisme; - biosinteza de proteine si structurile implicate in acest proces; - structura si configuratia macromoleculelor proteice; - configuratia moleculara a acizilor nucleici si stabilirea greutatii lor moleculare; - procese de filtrare prin membrana; - transportul ionic in celule;

PRELUCRAREA PROBELOR PENTRU STUDIUL ELECTRONO-MICROSCOPIC ETAPE PENTRU STUDIUL ELECTRONO-MICROSCOPIC AL PROBELOR BIOLOGICE

Prelevarea materialului Fixarea Deshidratarea Includerea in raini sintetice Secionarea Etalarea seciunilor Observarea Fotografierea

Conditia esentiala obtinerii unor rezultate corecte este ca probele de material biologic sa fie prelevate numai din organisme vii care nu au suferit actiunea unor factori stresanti sau din culturi celulare proaspete si direct din mediul in care au crescut concomitent cu prelevarea pieselor de tesut se realizeaza si o prefixare a materialului respectiv. - Cu ajutorul a 2 lame de ras noi, bine degresate, se confectioneaza cubulete cu latura de 1mm. - Fragmentele se intorduc intr-un flacon cu fixator racit la +4C. FIXAREA - Reprezinta conservarea structurilor biologice cat mai aproape de starea lor functionala vie. Tipul de fixator, procedeul folosit la fixare si durata diferitelor etape ale procesului de fixare depind nu numai de materialul biologic ci si de scopul urmarit in cadrul studiului intreprins.

Pentru fixare se folosesc: a. Metode fizice: deshidratarea inerta cu alcool; b. Metode chimice: folosesc proprietatile unor reactivi care blocheaza rapid metabolismul celular, inclusiv activitatile enzimatice.

SPALAREA PROBELOR - Opreste procesul de fixare si indeparteaza excesul de fixator - Se spala tesuturile timp de 5-20 min cu aceeasi solutie tampon care a fost folosita la prepararea fixatorului.

Imagini obinute electrono-microscopic

Salmonella typhimurium

Fotografie obinut prin microscopie electronic a speciei Leptospira interrogans izolat din rinichii bolnavilor de leptospiroz

Mycobacterium tuberculosis Microscopie electronic Sursa: CDC/ Dr. Ray Butler; Janice Carr

Bacillus anthracis sub aciunea penicilinei

E. coli n faza de diviziune. 128000x

Seciune frunz de ferig X 1,000 Proteus mirabilis Microscopie electronic Sursa: Visuals Unlimited/Corbis

Purice marire 86x

Cap de nar X 200

Ebola Virus,

Virusul gripei aviare (avian-flu-virus)