1. Definiie 2. Caracteristici 3.

Uniti de msur pentru

msurarea presiunii atmosferice 4. Instrumente pentru determinarea presiunii atmosferice 5. Mod de amplasare 6. Mod de ntreinere

Presiunea atmosferic este fora cu care aerul atmosferic apas pe unitatea de suprafa . Ea se datoreaz efectului gravitaional care atrage atmosfera ctre Pmant.

1. Presiunea atmosferic variaz n funcie de temperatur i altitudine, fiind mai mare la nivelul mrii .

2. Presiunea atmosferic influeneaz starea vremii astfel c ntr-un loc poate s se modifice n timp : - dac presiunea atmosferic crete putem spera s avem timp frumos ; - dac presiunea atmosferic scade ne ateptm ca vremea s devin urt .

un loc la altul, deci presiunea atmosferic variaz cu starea vremii .

Cmpia Romn 300 m

3. Presiunea atmosferic difer de la

Munii Fgrai

altitudinea. Este mai mic la munte i mai mare la nivelul mrii.

Munii Fgrai

4. Presiunea atmosferic variaz cu

Marea Neagr, Mamaia

n practica meteorologic, unitatea de msura pentru presiunea atmosferic este 1. milibarul(mb) sau hectopascalul 2. milimetrul coloana de mercur (mmHg). n sistemul internaional de uniti de msur se utilizeaz pascalul (Pa) avnd ca multiplu hectopascalul (hPa).

In condiii normale, o coloan de mercur cu o nlime de 760 mm, exercit o presiune de 1013,3 mb, deci: 1mb=0,7501 mmHg 1mmHg=1,3332mb. Pentru transformarea unei anumite valori de presiune din mmHg n mb se nmulteste valoarea respectiv cu 4/3 sau 1,333 (fracie efectiv), iar pentru a transforma mb in mmHg se inmulete valoarea respectiv cu sau 0,75

La staiile meteorologice din Romnia, pentru msurarea presiunii atmosferice, se folosesc aparate cu citire direct (barometre), iar ca nregistratoare, barografe

 i bazeaz funcionarea pe principiul echilibrrii presiunii atmosferice de ctre greutatea coloanei de mercur din tubul barometrului barometrul cu mercur este construit prin umplerea unui tub lung de aproximativ 1m (36inch) cu mercur. Captul tubului este parial inchis, rsturnat si introdus intr-un rezervor cu mercur. Cnd tubul va fi deschis, se va vedea c nivelul de mercur va urca in tub.

Barometrul Fortin

Barometrul cu mercur
Barometrul cu scal compensat

Barometrul Fortin A. nveli de protecie B. urub de reglare C. Piele de Cprioar D. Tub barometric I. Punct de zero

Barometru cu scal compensat A. nveli de protecie B. urub de reglare C. Piele de cprioar D. Tub etalonat cu scala compensat E. Cuv

 barometrele cu mercur se instaleaz in biroul staiei, in poziie perfect vertical, intr-un loc ferit de variaiile brute ale temperaturii aerului,departe de u sau de ferestre. barometrul se instaleaz intr-o cutie special, fixat bine pe un perete (N) , astfel ca rezervorul s fie la o inlime de 70-75 cm fa de podea. pentru instalare, barometrul se scoate din tocul de protecie, cu rezervorul in sus i se pune in stare de funcionare

Barometrul cu mercur este supus unor erori datorit urmtorilor factori :

1. CAPILARITATEA - Citirea barometrului trebuie fcuta intotdeauna la partea superioar a coloanei de mercur . 2.CAPACITATEA - Inlimea barometrului trebuie luat de la partea superioar a mercurului din cilindru pan la partea superioar a mercurului din tub. Dac presiunea crete, nivelul mercurului din cilindru scade astfel incat msurtorile nu pot fi fcute dintrun punct fix. Aceast eroare este compensat prin reglarea distanei dintre gradaii .

3.POMPAREA - La un barometru de la bordul navei, datorit modificrii frecvente a inlimii deasupra nivelului mrii, va exista o tendin continu a modificrii valorii indicat de acesta. Aceast modificare a nivelului mercurului va face ca citirile s nu fie atat de precise. De asemenea, rafalele de vant pot cauza pomparea . Efectul pomprii poate fi redus considerabil prin fixarea tubului capilar deasupra dispozitivului de eliberare a aerului (dac fenomenul de pompare este prezent se va face o medie dintre cea mai inalt si cea mai joas citire). 4. NLIMEA - Toate citirile trebuie corectate pentru nivelul mrii. Creterea inlimii echivaleaz cu o cretere a presiunii cu aproximativ 1 milibar pentru fiecare 10 cm (aceast corecie poate fi calculat cu ajutorul tabelelor sau a aparatului Gold Slide ).

5. LATITUDINEA - Datorit faptului c pmantul este turtit la poli ,greutatea mercurului este mai mare la poli decat la ecuator. Pentru aceeasi presiune atmosferic, barometrul va indica o valoare mai mic la poli decat la ecuator. Citirile vor trebui corectate pentru o latitudine medie de 45 (aceast corecie poate fi calculat cu ajutorul tabelelor sau a aparatului Gold Slide ).

6. TEMPERATURA Coloana de mercur se va dilata la o cretere a temperaturii i se va contracta la o scdere a temperaturi in acelai mod ca si la termometru. Toate citirile trebuie corectate pentru o temperatura standard de 285K la Majoritatea barometrelor, i 28,6F in cazul barometrelor cu gradaia in inch. Aceast corecie poate fi calculat cu ajutorul tabelelor sau a aparatului Gold Slide. Termometrul ataat va trebui citit inaintea barometrului deoarece cldura corpului uman poate cauza o citire fals. Temperatura la care barometrul indic o citire direct se numeste temperatura Fiduci.

 un barometru mult mai robust si compact decat barometrul cu mercur. Se ine inchis in cutie i se deschide numai pe timpul executrii observaiei componenta principal este o capsul vidat cu un umr mare de nervuri, cunoscut sub numele de capsula Vidie. O cretere a presiunii atmosferice va presa aceast capsul fcand ca, indicatorul s inregistreze o presiune mai mare.

Capsule Vidie

 barometrele cu cadran au la baz una sau mai multe capsule vidate, a cror deformare este amplificat de un sistem mecanic i transmis unui ac indicator.

 pentru msurarea presiunii aerului cu barometrul aneroid se procedeaz astfel: se citete temperatura la termometrul alipit, apoi se lovete uor cu degetul pe geamul protector i se citete presiunea dup poziia acului pe scara barometrului ;
este uor de transportat i de citit in condiiile in care nu exist corecia de temperatur ;

 barografele sunt destinate pentru inregistrarea variaiilor presiunii atmosferice, ele funcionand pe acelai principiu ca si barometrul aneroid. deosebirea const in faptul c piesa sensibil a acestora este alctuit dintr-un sistem de mai multe capule Vidi, iar variaiile presiunii sunt inregistrate in mod continuu pe o barogram.

Se folosesc mai multe tipuri de barografe la staiile meteorologice din ara noastr ,care difer prin mici particulariti de construcie a pieselor componente, ins indiferent de tipul de fabricaie, se deosebesc trei pri componente :
a) partea receptoare ; b) partea transmitoare ; c) partea inregistratoare.

Partea receptoare este dat de o coloan formata din 4-12 capsule Vidi. Cu cat numrul acestora este mai mare, cu atat crete gradul de sensibilitate al inregistratorului.

Partea transmitoare este format dintr-un sistem de parghii metalice, ce transmit i amplific deformrile suferite de coloana de capsule Vidi, sub influena variaiilor presiunii atmosferice.
Partea inregistratoare este format dintr-un cilindru metalic,in interiorul cruia se gsete un mecanism cu ceas, care la barografele zilnice face o rotaie complet in 24 de ore, sau o dat la 7 zile, dac inregistratorul este de tip sptmanal

 efectuarea observaiilor cu ajutorul barometrului i prelucrarea barogramelor urmresc : aplicarea coreciei de timp ; citirea i inscrierea pe diagram (or de or) a valorilor presiunii atmosferice, cu o precizie de 0,1mb ; stabilirea coreciei (redus la 0C) i aplicarea ei la valorile inscrise pe barogram; notarea valorilor extreme

 barometrul trebuie instalat ntr-o locaie n care temperatura s fie ct mai uniform posibil i cu variaii mici; barometrul trebuie ferit de razele solare directe i ct mai departe de orice surs de cldur ; barometrele cu mercur trebuiesc suspendate de perei sau fixate pe suporturi ferite de vibraii. Poziia lor trebuie s fie riguros vertical. n zonele expuse vntului nu se pot face msurtori de presiune deoarece presiunea dinamic face ca indicaiile aparatelor s aib fluctuaii rapide de ordinul a 2-3 hPa .

 transportul barometrelor cu mercur necesit de asemeni o serie de precauii legate de poziia acestora i de sensibilitatea la oscilaii. un barometru cu mercur nu poate fi folosit dect la cteva ore dup ce a fost fixat pe poziie. toate barometrele trebuiesc etalonate dup instrumente etalon. barometrele cu mercur se etaloneaz pe poziia n care lucreaz.

1. Adrian Amadeus Tocovschi, Daniel Constantin Diaconu , ,,Meteorologie i Hidrologie Lucrri practice , 2004 , Editura Universitar

2. Sterie Ciulache, Meteorologie. Manual practic, Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureti 3. http://www.scribd.com

4. http://www.images.google.ro