Sunteți pe pagina 1din 13

Practici anticoncureniale ntlnite pe plan internaional

Introducere
Protecia concurenei prezint un interes deosebit la nivelul economiei naionale, dar i european care s-a confruntat i se confrunt cu abuzul de poziie dominant, nelegerile i concentrrile anticoncureniale, practici neloiale care au drept rezultat nrutirea mediului concurenial. Adeseori, din dorina de a obine o poziie dominant pe pia, de a atrage ct mai muli clieni i de a elimina concurenii actuali i poteniali, agenii economici recurg la o serie de aciuni i fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurenial. Din pcate, aceste efecte sunt resimite nu numai de ceilali competitori, dar i de consumatori i chiar de societate n ansamblu. De aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sancionate de ctre lege. n acest sens, n ara noastr este n vigoare Legea Concurenei nr. 1103 cu privire la protectia concurentei care i propune s protejeze, s menin i s stimuleze concurena i mediul concurenial normal. Trebuie subliniat faptul c politica de concuren nu este un scop n sine, ci unul din mijloacele pentru atingerea unui el care, cel mai adesea, este definit ca fiind satisfacerea intereselor consumatorilor. Pe fondul preocuprilor fireti nscrise pe calea spre progres, dezvoltare i modernizare a produciei i distribuiei, precum i de creare a unei jurisprudene specifice privind raporturile contractuale ntre agenii economici, necesitatea crerii mediului concurenial i a respectrii comportamentelor loiale ale celor care se confrunt n lupta pentru ctigarea unor poziii favorabile pe pia devine tot mai acut i mai real. Una dintre condiiile eseniale pentru naterea i consolidarea unei economii de pia este existena unui mediu concurenial funcional.

2. Politica concurenei i practicile anticoncureniale


Concurena poate fi definit ca fiind ansamblul relaiilor dintre agenii economici generate de dorina acestora de a obine un loc ct mai bun pe pia i un pre ct mai avantajos. Privit din punct de vedere economic, concurena este ntotdeauna legat de tranzaciile efectuate pe pia, de cerere i ofert i de procesul de schimb. Astfel, concurena este strns legat de libertatea de a alege. Este cunoscut faptul c ,,fora regulatoare cea mai important a economiei de pia este concurena. Astfel ,,concurena este nsi forma activ a liberei iniiative, liber iniiativ generat de proprietatea privat, aceasta constituind, la rndul ei, o trstur esenial a economiei de pia, al crei mecanism este concurenial. Ea reprezint confruntarea deschis, rivalitatea dintre agenii economici vnztori ofertani pentru a atrage de partea lor clientela. Totodat, concurena exprim comportamentul specific interesat al tuturor subiecilor pe proprietate, comportament care se realizeaz n mod diferit, n funcie de cadrul concurenial i particularitile diverselor piee. Definim politica concurenial ca fiind un ansamblu de reglementri, obiective i instituii care acioneaz pentru asigurarea unui climat concurenial normal, n care agenii economici s poat s se manifeste n mod liber, pe baza propriilor lor decizii i comportamente orientate sistematic pentru obinerea avantajelor valorice, ca expresie a eficienei activitii lor pe piaa considerat.

Problema concurenei neloiale i a practicilor anticoncureniale s-a pus pentru prima dat la Bruxelles la data de 14 decembrie 1900 odat cu introducerea articolului 10 bis n Convenie, articol care prevedea c toate rile din Uniune vor beneficia de protecie acordat mpotriva concurenei neloiale. Acest articol a suferit modificri cu prilejul revizuirii de la Washington n 2 iunie 1911, rile contractante angajndu-se s le asigure cetenilor protecie efectiv mpotriva concurenei neloiale. ns, revizuirea de la Haga din 6 noiembrie 1925 a prevzut obligativitatea rilor contractante de a asigura cetenilor care fac parte din Uniune protecia asupra actelor anticoncureniale.

3. Diferena dintre concurena neloial i practicile monopoliste


1. Primul dintre aspectele vizate este cel al finalitilor: concurena neloial presupune captarea clientelei concurentului lezat, n timp ce practicile monopoliste presupun captarea pieei ca atare, ceea ce n subisidiar conduce i la dobndirea clientelei concurenilor lezai. 2. Al doilea aspect vizat este cel al rezultatelor: concurena neloial duce la deformarea competiiei n timp ce practicile monopoliste duc la suprimarea concurenei. 3. Concurena neloial reprezint nclcarea unor norme deontologice, n timp ce practicile monopoliste duc la dezechilibre socio-economice. 4. Concuren neloial graviteaz n jurul conceptului de clientela, n timp ce practicile monopoliste au n vedere conceptul de pia. Totui, tendina recent n cazul ambelor practici anti-concurentiale este de a le evalua prin prisma atingerilor aduse consumatorilor.

Reglementri interne
Cadrul normativ de baz care reglementeaz politica n domeniul protectiei concurentei este: Constitutia Republicii Moldova: - art. 9(3) - piata, libera initiativ economic, concurenta loial snt factorii de baz ai economiei - art.126 (1) - economia Republicii Moldova este economie de piat, de orientare social, bazat pe proprietatea privat i pe proprietatea public, antrenate n concurent liber - art.126 (2b) - libertatea comertului i activittii de ntreprinztor, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificrii tuturor factorilor de productie.

Legea cu privire la protectia concurentei nr. 1103 din 30 iunie 2006 n baza creia a fost creat Agentia National pentru Protetia Concurentei cu urmtoarele functii principale: promovarea politicii n domeniul protectiei concurentei; prevenirea, limitarea i reprimarea activittii anticoncurent; exercitarea controlului de stat asupra respectrii legislatiei cu privire la protectia concurentei.

Reglementri internaionale
Instrumentele legislative in cadrul UE sunt reprezentate de: Legislatia primara, cu caracter obligatoriu prevederile Tratatului CE; Legislatia secundara regulamante, directive care este initiata de Comisia Europeana si este adoptata de Consiliul de ministri si Parlamentul European; Legislatia adoptata de Comisie comunicari, notificari, opinii, decizii, Carti Albe, carti Verzi. Instrumentele administrative sunt constituite de procedurile sau investigatiile realizate de Comisie, declansate in urma unor notificari, reclamatii sau sesizari ale unor persoane juridice sau fizice, precum si prin autosesizarea Comisiei. Instrumentele juridice utilizate de Curtea Europeana de Justitie, care ia decizii in privinta cazurilor investigate, stabileste principii calauzitoare si creeaza jurisprudenta. Instrumente institutionale in cadrul Comisiei, un rol important are Directoratul General Concurenta ( DG Competition ), care colaboreaza cu alte directorate generale responsabile cu politici sectoriale. Convenia de la Paris din 20.03.1883 pentru protecia proprietii intelectuale (art. 10 bis) i Actul adiional de la Bruxelles din 1900.

Reglementri n cadrul UE
Legislatia UE privind concurenta include 4 domenii, care constituie si cele 4 directii de actiune ale politicii concurentei la nivel comunitar:
1. Reglementarile antitrust (art.101-102 ale Tratatului CE), care interzice acordurile anticoncurentiale si abuzul de pozitie dominanta; Regulamanetul fuziunilor 4064/89 modificat prin regulamentul 139/2004, care se refera la controlul operatiunilor de concentrare economica in scopul de a preveni crearea sau intarirea pozitiilor dominante; Reglementari privind liberalizarea unor sectoare economice in care unele intreprinderi beneficiaza de drepturi exclusivesi speciale acordate de stat, prin care este exclusa sau limitata concurenta (art. 106 al Tratatului CE ); Reglementarile referitoare la controlul ajutoarelor de stat ( art. 107-109 ale Tratatului CE ).

2.

3.

4.

Practici anticoncureniale
Practicile anticoncureniale constau ntr-o gam larg de practici n afaceri, prin intermediul crora o firm sau un grup de firme se angajeaz pentru a restrnge concurena pe pia, cu scopul de a-i menine sau de a-i ntri poziia pe pia i a-i mri profiturile, fr efortul de a reduce costul sau de a spori calitatea unui produs: nelegeri sau a practici concertate abuzive, incluznd i pe cele determinate de poziia dominant, apropiat celei de monopol; concentrrile economice potenial generatoare de poziii puternice i comportamente tendenioase n dominaia pieei; ajutoarele de stat acordate n avantajul privilegiat al unor operatori economici; comportamentele ntreprinderilor reprezentante ale monopolului statului sau ale altor drepturi exclusive acordate de ctre autoritile publice.

Cea mai mare amenda pentru practici anticoncureniale


Comisia European (CE) a amendat apte grupuri internaionale cu suma total de 1,479 miliarde de euro, pentru participarea la unul sau dou carteluri n sectorul tuburilor catodice. Este cea mai mare amend dat vreodat de Executivul UE pentru aceast infraciune. Timp de aproape zece ani, ntre anii 1996 i 2006, mai multe companii au fixat preurile, i-au mprit piaa i clienii ntre ele i au restricionat producia. Unul dintre cartelurile constituite era cel pentru tuburi catodice folosite la fabricarea televizoarelor color, iar cellalt era format pentru tuburile catodice folosite la monitoarele computerelor. Chunghwa, LG Electronics, Philips i Samsung SDI au participat la ambele carteluri, n timp ce Panasonic, Toshiba, MTPD, n prezent o filial a Panasonic i Technicolor, fost Thomson, au luat parte numai la cartelul pentru tuburile catodice ale televizoarelor. Compania Chunghwa a primit imunitate deplin din partea CE, pentru participarea la cele dou carteluri, ntruct a fost prima care a dezvluit date despre existena lor. Alte companii au beneficiat de reduceri ale amenzilor, pentru cooperare n timpul investigaiei CE. Philips i LG Electronics, care au acionat att n comun, ct i separat, au primit o amend cumulat de 999 milioane de euro, Panasonic a fost amendat cu 157 de milioane de euro, iar Samsung SDI, cu 150 de milioane. Precedentul record al unei amenzi pentru constituire n cartel data din 2008 i se ridica la 1,38 miliarde de euro, ntr-un caz de furnizare a geamurilor pentru maini.

Studiu de caz: Abuzul de poziie dominant


Abuzul de pozitie dominanta pe piata de distributie a inghetatei Ca rezultat al unei reclamatii facute de Mars, Comisia Europeana a descoperit ca Unilever abuzase de pozitia sa dominanta. Unilever furniza congelatoare distribuitorilor din Irlanda complet gratuit, cu conditia ca acestia sa depoziteze in ele numai produse Unilever. In consecinta, consumatorii irlandezi aveau o posibilitate extrem de restransa de a alege intre diverse sortimente de inghtetata. Comisia Europeana a considerat aceasta cerinta de folosire exclusiva drept un abuz al firmei Unilever, care a profitat de pozitia sa dominanta pe piata. Abuzul de pozitie dominanta in organizarea Campionatului Mondial de Fotbal La 20 iulie 1999, Comisia Europeana a adoptat o decizie formala impotriva comitetului francez care a organizat Campionatul Mondial de Fotbal, desfasurat in Franta in 1998. Comitetul de organizare a campionatului mondial (CFO) detinea monopolul organizarii evenimentului, inclusiv vanzarea biletelor. Comisia Europeana a descoperit ca aranjamentele vizand vanzarea de bilete pentru meciurile finalelor erau discriminatorii si constituiau un abuz exercitat datorita unei pozitii dominante. Aranjamentele facute pentru vanzarea de bilete ii favorizau pe consumatorii care puteau da o adresa din Franta, in detrimentul consumatorilor care erau rezidenti ai altor tari. Persoanele nerezidente in Franta, care doreau sa urmareasca meciurile finale, erau astfel puternic dezavantajate in comparatie cu rezidentii francezi. In consecinta, Comisia Europeana a emis o hotarare care condamna CFO.

Studiu de caz: Abuzul de poziie dominant


Folosirea abuziva a pozitiei dominante detinute pe piata a serviciilor de transport aerian, oferite de agentiile de voiaj
Actionind in urma unei reclamatii facute de Virgin Airways, in iulie 1999, Comisia Europeana a descoperit ca British Airways abuzase de pozitia sa dominanta. Abuzul a constat in stabilirea unui sistem de rasplatire a fidelitatii fata de marca. Aceasta insemna ca piata serviciilor de transport aeriene asigurate de anumite agentii de voiaj britanice era inchisa pentru concurentii firmei British Airways. British Airways oferea anumitor agentii de voiaj britanice un comision suplimentar daca ele aveau acelasi volum de vanzari ca in anul precedent, sau daca il depaseau, la biletele vandute pentru British Airways. Acest sistem dorea sa duca la cresterea fidelitatii, care se termina prin inchiderea altor piete ale serviciilor de transport aerian oferite de agentiile de voiaj pentru concurentii British Airways si sa le descurajeze intentiile de a-si oferi serviciile altor linii aeriene. British Airways detinea o pozitie dominanta, astfel incat acest sistem era o adevarata bariera in calea liniilor aeriene concurente, impiedicandu-le accesul pe piata. Deoarece agentiile favorizau linia aeriana care platea cel mai mare comision, consumatorilor li se ofereau intotdeauna bilete pentru British Airways, chiar daca serviciile oferite de liniile aeriene concurente erau mai avantajoase. In consecinta, Comisia Europeana a considerat ca aceasta practica, ce afecta piata serviciilor oferite de liniile de transport aerian prin intermediul agentiilor de voiaj, era un caz de abuz exercitat intr-o pozitie dominanta.

Concluzie
Politica de concurenta urmareste asigurarea cadrului necesar manifestarii unei concurente loiale, adica a unei concurente care are loc in conditiile respectarii de catre agentii economici a normelor si ijloacelor considerate corecte si recunoscute prin reglementarile in vigoare de fiecare stat. n concluzie, singurul mod de control eficient al practicilor comerciale restrictive este respectarea cu strictee a legislaiei cu privire la concuren, deoarece doar respectarea legislaiei n domeniul concurenei asigur protecia, meninerea i stimularea concurenei n vederea promovrii concuren ei loiale.