Sunteți pe pagina 1din 60

CURS 12

TULBURARI DE PERSONALITATE TULBURARI ALE COMPORTAMENTULUI INSTINCTUAL TULBURRILE DE CONTROL AL IMPULSURILOR

TULBURARI DE PERSONALITATE

Definitia tulburri de personalitate


-dupa ICD-X, sunt "stri i pattern-uri comportamentale, semnificative clinic,

ce tind a fi persistente i sunt expresia stilului de via i a modului de relaionare cu sine i cu alii, caracteristice unei anumite persoane" -dupa Asociaia Psihiatric American "sunt pattern-uri persistente de experien interioar i comportament care deviaz n mod clar de la ateptrile pe care le avem din partea insului; acest pattern este pervaziv i inflexibil, cu debut n adolescen sau timpuriu n viaa adult, stabil n timp care determin disfuncionalitate" (DSM-IV, 1994, -DSM - Trsturile de personalitate tulburri de personalitate Trsturile de personalitate sunt patternuri durabile de percepere, relaionare i gndire despre ambian i sine nsui, care sunt manifestate ntr-o gam larg de contexte sociale i personale. Tulburri de personalitate sunt trsturi de personalitate - inflexibile i dezadaptative, -cauzeaz deteriorare funcional sau detres subiectiv semnificativ

Definitia tulburri de personalitate :


= ansamblu caracteristic i persistent de trsturi: - predominant cognitive, dispoziionale i relaionale - ilustrat printr-un comportament care deviaz n mod evident i invalidant de la expectaiile fa de : - persoana respectiv i - normele grupului su social. - manifestat clinic prin rspunsuri inflexibile, n situaii variate interpersonale, profesionale i sociale; - creeaz dificulti n funcionarea ocupaional, profesional i social; - sunt schiate din copilrie; -se cristalizeaz la adolescen -pina la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament -pt.ca personalitatea este in formare -peste 18 ani vorbim despre tulburari depersonalitate -nsoesc persoana n cauz de-a lungul ntregii sale existene.

EVOLUTIA CONCEPTULUI
Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir. J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity. K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

SINONIMII:

= ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii); = DEZECHILIBRU MINTAL (francezii); = PSIHOPATIE ( Kraepelin); = SOCIOPATIE ( americanii); = CARACTEROPATIE ( Bilikievici).

Normal - Anormal - Patologic


CUNOASTERE : AFECTIVITATE >1 PERSONALITATEA= CARACTER : TEMPERAMENT >1

Normal = echilibrati

Patologic = dezechilibre,antisociabilitate
CUNOASTERE : AFECTIVITATE <1 PERSONALITATEA= CARACTER :TEMPERAMENT < 1

Anormal patologic
Ea ar putea fi definita ca un amestec de normalitate si boala mintala in diferite proportii; cand proportia de antisocialitate e tolerabila, se asimileaza cu normalul si depaseste normele convietuirii, =intra la psihopatii.

DSM-IV nu foloseste termenul de tulburare specifica de personalitate, ele fiind grupate in trei subgrupuri clustere - Clusterul A grup care "apar ca ciudai sau excentrici";- paranoida, - schizoida, - schizotipala - are o sorginte psihotic, fapt sustinut de : esena psihotic a trsturi sinonimia (denumirii) tulburrii de personalitate cu psihozele corespondente: paranoia, schizofrenie. - Clusterul B grup care apar ca ,,dramatici, emoionali, hieratici"; (antisociala, borderline, narcisica, histrionica) - are o sorginte psihosocial -Clusterul C grup care apar ca ,,anxioi i temtori" (evitanta, dependenta, obsesiv compulsiva) - este de natur nevrofica'

CLASIFICAREA TULBURARII DE PERSONALITATE: ICD-10 descrie doua categorii distincte: Tulb.specifice ale personalitatii: - Tulburarea paranoida - Tulburarea schizoida Tulburarea dissociala Tulburarea instabil-emotionala 1--tipul impulsiv

2- tipul borderline Tulburarea histrionica

Tulburarea anankasta Tulburare dependenta Tulburarea anxioasa Tulburari mixte si alte tulburari de personalitate

Comparatie intre categoriile diagnostice din cadrul celor 2 sisteme de clasificare


DSM-IV ICD-10

Cluster A Tulburarea paranoida Tulburarea schizoida Tulburarea schizotipala Cluster B Tulburarea antisociala

Tulburarea paranoida Tulburarea schizoida

Tulburarea borderline Tulburarea narcisica Tulburarea histrionica Cluster C Tulburarea evitanta Tulburarea dependenta Tulburarea obsesiv-compulsiva

Tulburarea dissociala Tulburarea instabil-emotionala - tipul impulsiv - tipul borderline

Tulburarea histrionica
Tulburarea anxioasa Tulburarea dependenta Tulburarea anankasta

Deosebiri n privina numrului tulburrilor de personalitate validate. Cele dou sisteme nosografice cuprind : - nou tipuri specifice de tulburri ale personalitii n ICD-X., - zece tipuri specifice de tulburri ale personalitii n DSM-IV

ETIOLOGIA MULTIFACTORIALA FACTORI BIOLOGICI:

I.

FACTORI BIOLOGICI: II. FACTORI PSIHOSOCIAL

Cauze genetice - exista putine dovezi despre implicarea factorilor genetici in tulburarile de personalitate, desi este dovedit ca personalitatea normala este partial mostenita = concordanta crescuta la gemenii monozigoti=Psihopatii nucleare. Tipul constitutional Krestchmer a sugerat existenta unei relatii intre tipul constitutional si caracteristicile psihologice tulburarea schizoida este mai frecventa la tipul astenic, tulburarea ciclotima este corelata cu tipul picnic si tulburarea epileptoida cu tipul atletic (datele nu au fost dovedite statistic) - cercetarile nu au evid. o legatura directa tipul constitutional si personalitate legatura cea mai probabila intre constitutie si tipul de personalitate este data de baza genetica a ambelor caracteristici individuale Relatia tulburarilor de personalitate cu bolile psihice -s-a considerat ca unele tulburari de personalitate sunt expresia partiala a unui proces genetic care cauzeaza boala psihica personalitatea schizoida a fost asociata cu schizofrenia in vreme ce - personalitatea ciclotima cu psihoza maniaco-depresiva in prezent se considera ca relatia dintre bolile psihice si tulburarile de personalitate este nespecifica, fapt dovedit prin o frecventa crescuta a mai multor tulburari de personalitate intre rudele pacientilor cu schizofrenie sau cu tulburari affective

II. FACTORI PSIHOSOCIALI:- determina Psihopatii marginale.


( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie). Teorii psihologice Teoriile psihodinamice referitoare la comportamentul anormal se bazeaza pe ideea existentei unor conflicte mintale interne nerezolvate (Freud pune accentul pe perioada primilor ani de viata in vreme ce neofreudienii accentueaza rolul factorilor sociali, acordand o importanta mai scazuta primei copilarii). Teoriile comportamentale considera ca atat comportamentul normal cat si cel anormal este invatat, anormalitatea fiind determinata de o modificare a disponibilitatii recompenselor din mediu Teoriile fenomenologice (umaniste) considera ca 1 - personalitatea normala se dezvolta printr-un proces natural de crestereghidat de perceptie si interpretare Rogers -ghidat de motivatie Maslow , 2- comportamentul anormal apare cand procesul de crestere este blocat de diversi factori

DSM TULBURAREA PARANOIDA-ICD 10


trasaturi proeminente: -suspiciozitate neincredere, fiind permanent in garda pentru ca ceilalti sa nu profite sau sa se amuze de ei -tendinte interpretative interpretarea actiunilor binevoitoare sau neutre ale celorlalti ca fiind in mod intentionat rau-voitoare -stima de sine crescuta realizarile personale sunt amplificate iar esecurile sunt explicate ca datorandu-se piedicilor puse de ceilalti -sensibilitate se ofenseaza cu usurinta recurgand la un comportament de - revendicare a drepturilor de care se crede privat - izolare nu are prieteni si nu are simtul umorului prevalenta,- mai crescuta la brbai, este estimat la: - populaia general 2-3% din - pacienii centrelor de sntate mintal 5-6% dintre - din ansamblul pacienilor internai n clinici psihiatrice.15-20%

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV TULBURAREA PARANOIDA


Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau asociatiilor Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactioneaza suparat sau contraataca Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 TULBURAREA PARANOIDA


Tulburare de personalitate caracterizata prin sensibilitate excesiva la intreruperi, neiertarea insultelor; suspiciune si o tendinta de a denatura experienta prin interpretarea gresita a actiunilor neutre sau prietenesti ale altora ca fiind ostile sau dispretuitoare; suspiciune recurenta, fara justificare, privind fidelitatea sexuala a sotului/sotiei sau a partenerului sexual; si un simt combativ si tenace al drepturilor proprii. Poate exista o auto-importanta excesiva si exista deseori o auto-referire excesiva. Personalitate (tulburare de): - paranoida expansiva - fanatica - paranoida - certareata - paranoida sensibila Exclude: paranoia: - NOS (F22.0) - cverulenta (F22.8) paranoida: - psihoza (F22.0) - schizofrenia (F20.0) - stare (F22.0)

DSM -TULBURAREA SCHIZOIDA-ICD 10


trasaturi proeminente detasare emotionala de anturaj sau de context si incapacitatea de a reactiona afectiv la evenimente lipsa interesului pentru relatii sociale sau sexuale cu preferinta pentru activitati solitare indiferenta fata de laudele sau criticile aduse de ceilalti inclinatie spre meditatie si fantezie legata de lumea sa interioara introspectie Prevalenta - brbaii e mai crescuta comparativ cu femeile, i - prezinta forme clinice mai severe; - crecuta aparent in condiii de schimbarea mediului cultural, localitatii sau ari pot prezenta, n primii ani, stiluri comportamentale asemntoare cu tulburarea schizoid a personalitii,

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM : TULBURAREA SCHIZOIDA


A. Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si aceea de a fi parte a unei familii Aproape intotdeauna alege activitati solitare Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta persoana Putine sau nici o activitate nu le face placere Nu are prieteni sau confidenti Par indiferenti la rugaminti sau critica Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 : TULBURAREA SCHIZOIDA


Tulburare de personalitate caracterizata printr-o restrangere a contactelor afective, sociale si altele cu o preferinta pentru fantezie, activitati solitare si introspectie. Exista o capacitate limitata de a-si exprima sentimentele si a experimenta placerea. Exclude: sindromul Asperger (F84.5) tulburarea deliranta (F22.0) tulburarea schizoida a copilariei (F84.5) schizofrenia (F20.-) tulburarea schizotipala (F21)

DSM-TULBURAREA SCHIZOTIPALA- NU EXISTA IN ICD

la trasaturile caracteristice personalitatii schizoide se adauga:


comportament excentric limbaj si idei ciudate (fara a intruni criteriile definitorii ale ideii delirate) caracter abstract cu tematici legate de paranormal experiente perceptuale neobisnuite

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:


A Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si - capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si - distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale, - incepand in perioada de adult tanar si - prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 din urmatoarele: 1. Idei de referinta excluzand delirul 2. Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fantezii bizare) 3 Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale 4 Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata, stereotipa) 5 Suspiciune sau ideatie paranoida 6 Afect inadecvat sau redus 7 Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita 8 Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I 9 Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine. Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice.

TULBURAREA ANTISOCIALA-DSM (DISSOCIALA-ICD )


trasaturi: 1 insucces repetat in a realiza relatii bazate pe afectiune; desi au farmec personal ei sunt duri in relatiile cu ceilalti, avand placerea sa ii chinuie sau umileasca pe cei din jur 2 actiuni impulsive accentuate de abuzul de alcool sau droguri 3.lipsa sentimentelor de vinovatie indiferenta fata de normele sociale sau sentimentele altor persoane, care determina incalcari frecvente ale legii, de la delicvente minore la acte de violenta grave 4.incapacitatea de a invata din experientele personale negative zone cenuii", neclare, n antecedentele sale personale (n care pot fi regsite dispariii deliberate n urma unor acte ilegale, frauduloase sau imorale); tulburarea pare a fi asociat" cu: mediul urban status socioeconomic precar; prevalenta este aproximativ estimat la: 15-16% din populaia spitalelor de psihiatrie i 70-75% n mediul penitenciar raportul B/F fiind de 3/1; evoluia pana la 40 de ani -este continu, dup 40 de ani care se constat o ameliorare progresiv a comportamentului antisocial i, uneori, remisiuni; tulburarea cunoate o agregare familial, fiind mai frecvent la rudele biologice de gradul I ale celor cu tulburri antisociale.

TULBURAREA ANTISOCIALA-DSM (DISSOCIALA- ICD )


CRITERII DE DIAGNOSTIC: A Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti - aparand de la 15 ani, - indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:
1 Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea repetata a actelor antisociale 2 Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de imprumut 3,Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica 4 Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate 5 Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti 6 Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si achita obligatiile financiare 7 Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti).

B Individul are cel putin 18 ani. C Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani D Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei sau episodului maniacal.

TULBURAREA DISSOCIALA- ICD


Tulburare de personalitate caracterizata printr-un dispret fata de obligatiile sociale si o indiferenta rece fata de sentimentele altora. Exista o diferenta considerabila intre comportament si normele sociale existente. Comportamentul nu este modificabil usor printr-o experienta nefavorabila, incluzand pedeapsa. Exista o toleranta scazuta in privinta frustrarii si o limita minima de descarcare a agresiunii, incluzand violenta; exista tendinta de a blama pe altii sau de a oferi rationari plauzibile pentru comportamentul care a dus pacientul in conflict cu societatea. Personalitate (tulburare de): - amorala - antisociala - asociala - psihopata - sociopata
Exclude: tulburarile de conduita (F91.-)

tulburarea de personalitate instabila emotional (F60.3)

TULBURAREA BORDERLINE-DSM
DSM -TULBURAREA BORDERLINE ICD 10 TULBURARE EMOTIONAL INSTABILA care poate fi -de tip impulsiv-caracterizata prin instabilitate si impulsivitate - de tip bordeline- caracterizata prin instabilitate si tulburarea imaginii de sine - telurilor interne inclusiv sex

deci in ICD 10 tulb.pers.bordeline(DSM) este un subtip al tulb.de pers. emotional instabila


Sinonimii: Tulburare borderline a personalitii Sindrom de grani Stare de grani Caracter psihotic Psihoz de grani Schizofrenie pseudonevrotic trasaturi proeminente - instabilitate emotionala - reacii impulsiv-agresive la incitaii minime; - nesiguranta asupra propriei identitati sentimentul de vid interior; - amenintari sau tentative repetate de suicid pentru a evita un eventual abandon real sau imaginar - acte autodestructive repetitive; - relatii instabile - stare permanenta de plictiseala intolerana solitudinii; - comportament imprevizibil - acreditare afectiv exclusiv (univoc pozitiv sau univoc negativ);

debutul are loc la vrsta adult tnr; evoluia este relativ constant i continu, uneori interferat de - scurte episoade psihotice sau de - simptome psihotice independente; prevalenta este cea mai frecvent form de tulburare a personalitii -2-3% din populaia general -10% dintre pacienii tratai n centre de sntate mintal; -20% dintre pacienii spitalelor psihiatrice; -40% din ansamblul tulburrilor de personalitate; comorbiditate-complicaii: -episoade micropsihotice", cu simptome vagi i volatile -episoade depresive -tentative de suicid -alcoolomanie. tulburarea determin un grad relativ de invalidare profesional i mai ales social.

CRITERII ICD 10 TULBURAREA EMOTIONALA

DE

PERSONALITATE

INSTABIL

Tulburare de personalitate caracterizata - printr-o tendinta definita de a actiona impulsiv si fara a lua in considerare consecintele; - dispozitia este imprevizibila si capricioasa. Exista o predispozitie la izbucniri emotionale si o incapacitate de a controla exploziile comportamentale. Este o tendinta catre un comportament certaret si catre conflicte cu altii, mai ales atunci cand actiunile impulsive sunt contracarate sau impiedicate. Se pot distinge doua tipuri: - tipul impulsiv, caracterizat predominant de instabilitate emotionala si lipsa controlului asupra impulsului, si -tipul de limita, caracterizat in plus prin - perturbari ale imaginii de sine, scopuri si preferinte personale, - sentimente cronice de vid, - relatii intense si instabile interpersonale si -tendinta de comportament autodistructiv, incluzand gesturi si incercari de sinucidere. Exclude: tulburarea de personalitate disociala

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM TULBURAREA BORDERLINE


A. Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor insotita de impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate prin alternarea intre extreme de idealizare si devalorizare Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare Comportament suicidar recurent, automutilari Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei (disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate cu durata de ore pana la zile) Sentimente cronice de gol interior Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau simptome disociative severe

DSM-TULBURAREA HISTRIONICA-ICD 10
trasaturi proeminente - auto-dramatizarea lasa impresia ca in permanenta joaca un rol pentru a satisface asteptarile celorlalti si in consecinta atentia si aprecierile acestora -superficialitate emotionala cu trecerea usoara si imediata de la o dispozitie negativa la una pozitiva si afisarea intensa a emotiilor -sete permanenta de noi experiente insotite de entuziasm de scurta durata dupa care, plictisindu-se, cauta o alta experienta inedita - egoism excesiv -erotizarea relatiilor sociale contactul cu persoanele de sex opus este perceput ca o potentiala provocare sexuala prevalenta este mai nalt n - Occident , comparativ cu Orientul -America de Sud comparativ cu America de Nord -aria mediteranean comparativ cu rile nordului; -evoluia prezint o ameliorare a trsturilor n a doua parte a existenei

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM: TULBURAREA HISTRIONICA


A. Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si nevoia de a fi in atentie, incepand devreme in perioada de adult si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Nu se simte comfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin conduita erotizata inadecvata Labilitate emotionala Tipul de comunicare este excesiv de impresionabil si lipsit de detalii Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia Autodramatizare, teatrabilitate si exagerarea expresiei emotionale Sugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de circumstante) Considera relatiile mai intime decat sunt.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 : TULBURAREA HISTRIONICA


Tulburare de personalitate caracterizata prin afectivitate superficiala si labila, autodramatizare, teatralitate, exprimare exagerata a emotiilor, sugestibilitate, egocentrism, ingaduinta fata de propriile slabiciuni, lipsa de consideratie fata de altii, sentimente usor de ranit si cautare continua pentru apreciere, excitatie si atentie. Personalitate (tulburare de): - isterica - psiho-infantila

DSM -TULBURAREA NARCISICA-NU EXISTA IN ICD


trasaturi proeminente sentiment crescut al importantei propriei persoane evident neindreptatit pretentia de a fi tratati cu deosebita atentie fara a oferi nimic in schimb activitate imaginativa privind calitati sau realizari personale deosebite debutul efectiv al condiiei este la adultul tnr; evoluia este continu i ondulatorie, cu agravri sub influena pierderilor i frustrrilor care i sidereaz orgoliul i autostima; prevalenta este estimat la aproximativ: -1% din populaia general i -8-9% din ansamblul pacienilor internai; comorbiditate-complicaii: -tulburri depresive, de la distimie la depresia major

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM : TULBURAREA NARCISICA


A. Pattern pervaziv de grandoare (in fantezii sau in comportament), nevoia de admiratie si lipsa de empatie, incepand devreme la adultul tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicata de 5 sau mai multe din urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Are un sens grandios al auto importantei (ex: isi exagereaza achizitiile sau talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior etc.) Preocuparea cu fantezii despre succes nelimitat, putere, stralucire, frumusete sau iubire ideala Crede ca este special sau unic si de aceea nu poate fi decat in compania unor persoana speciale Cere admiratie excesiva Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa fie tratat special) Exploateaza relatiile interpersonale Lipsa empatiei Este invidios si crede ca si ceilalti sunt invidiosi Are atitudine aroganta, dispretuitoare.

DSM TULBURARE EVITANTA ICD TULBURARE DE PERSONALITATE ANXIOASA


Sinonimii: Personalitate evitant Personalitate de tip detaat Personalitate de tip senzitiv Caracter fobie. trasaturi proeminente anxietate permanenta evitarea contactelor sociale sau a unor noi responsabilitati determinate de teama de a nu fi pusi in incurcatura sau de a nu face fata la situatiile noi ce se pot ivi ei au putini prieteni si se feresc de persoanele necunoscute evoluia tulburrii este continu i ondulant, fiind semnificativ influenat de situaii psihotraumatizante i frustrante; prevalenta tulburrii este apreciat relativ empiric, fiind estimat la: 0,5-1% din populaia general i de 10% din populaia centrelor de sntate mintal; comorbiditate-complicaii: - tulburri anxioase - tulburri depresive i - fobii sociale.

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM TULBURARE EVITANTA


Un pattern pervasiv de inhibiie social, sentimente de insuficien i hipersensibilitate la evaluare negativ, ncepnd precoce n perioada adult i prezent ntr-o varietate de contexte, dup cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre urmtoarele: (1) evit activitile profesionale care implic un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critic, dezaprobare sau rejecie; (2) nu dorete s se asocieze cu ali oameni dect dac este sigur c este apreciat; (3) manifest reinere n relaiile intime din cauza fricii de a -nu se face de rs ori de a - nu fi ridiculizat; (4) este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat n situaii sociale, (5) este inhibat n situaii interpersonaie noi din cauza sentimentelor de inadecvare; (6) se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora; (7) refuz s-i asume riscuri personale sau s se angajeze n orice activiti noi din cauza faptului

CRITERII-ICD-10TULBURAREA DE PERSONALITATE ANXIOASA(EVITANTA) Tulburare de personalitate caracterizata prin sentimente - de tensiune si - teama, -insecuritate si -inferioritate. Exista -o continua dorinta arzatoare de a fi dorit si acceptat, o - hipersensibilitate la critica si -indepartare cu atasamente personale restranse, si -o tendinta de a evita anumite activitati printr-o exagerare obisnuita a pericolelor sau riscurilor potentiale in situatii de zi cu zi.

DSM-TULBURAREA DEPENDENTA-ICD
Sinonimii: Personalitate astenic Personalitate inadecvat Personalitate defetist Personalitate autorepresiv trasaturi proeminente neincredere in propria persoana conformism crescut la dorintele celorlalti incapacitate de a-si exterioriza emotiile incapacitatea de a lua decizii pe cont propriu, solicitand in permanenta ajutorul celorlalti debutul condiiei la vrsta adult tnr i nu n copilrie, deoarece tulburarea dependent a personalitii nu trebuie confundat cu dependena fa de printe a copilului unic; evoluia este continu, dei prin psihoterapie i terapie de mediu se pot nregistra ameliorri semnificative; prevalenta este estimat la 2,5-3% dintre toate tulburrile personalitii" (HI. Kaplan, B J. Sadock, JA. Grebb, 1994,

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM TULBURAREA DEPENDENTA

Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija, care duce la comportament submisiv si frica de separare care incepe devreme in perioada de adult si este prezenta intr-o varietate de contexte asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si sfaturi de la ceilalti Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor vietii lui Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara suport Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei de incredere in capacitatile personale) Face lucruri excesive pentru a mentine suportul celorlalti Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singru din cauza fricii exagerate ca nu se va descurca Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit (este preocupat nerealist cu frica de a fi lasat sa-si poarte singur de grija).

CRITERII DE DIAGNOSTIC ICD 10 TULBURAREA DEPENDENTA


Tulburare de personalitate caracterizata printr-o - incredere predominanta si pasiva in alte persoane pentru ca acestea sa ia decizii de viata majore sau minore, - Frica mare de abandon, - sentimente de neajutorare si incompetenta, - consimtamant pasiv la dorintele varstnicilor si ale altora, - si un raspuns slab la cerintele vietii zilnice. Lipsa de vigoare se poate manifesta ea insasi in domeniile intelectuale sau emotionale; deseori exista o tendinta de a transfera responsabilitatea altora. Include Personalitate (tulburare de): - astenica - neadecvata - pasiva - auto-aparare

DSM-TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA ICD TULBURARE A PERSONALITII DE TIP ANANCAST


Anancast -scoala germana orgolios rigid,riguros trasaturi proeminente rigiditate si inflexibilitate in abordarea situatiilor atentie deosebita pentru detalii nesemnificative care ii limiteaza eficienta preocupare permanenta si neplacuta de a nu gresi ajungand in forme severe pana la perfectionism inhibant indecizia cu ruminatii continue referitoare la consecintele unei eventuale hotarari, dupa luarea unei decizii ei sunt preocupati si ingrijorati ca nu au luat decizia corecta sensibilitate la critica si preocupare exagerata referitoare la parerile celorlalti, asteptand ca acestia sa ii judece la fel de aspru precum se judeca ei insisi * evoluia tulburrii este ondulatorie n funcie de factorii ambianei; totui, vrsta aduce o accentuare a trsturilor obsesionale; prevalenta tulburrii pare deosebit de nalt, fiind estimat la: - 1% din populaia general i -6-7% din pacienii centrelor de sntate mintal; raportul B:F=2:1

CRITERII DE DIAGNOSTIC-DSM: TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme pana in punctul in care scopul major al activitatii este pierdut Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor Excesiv devotat muncii si productivitatii Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica, moralitate si valori Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in care este sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod Zgarciti Rigizi si incapatanati.

ICD TULBURARE A PERSONALITII DE TIP ANANCAST


Tulburare de personalitate caracterizata prin -sentimente de dubiu, - perfectionism, - constiinciozitate excesiva, - verificarea si preocuparea pentru detalii, - incapatanare, prudenta si rigiditate. Pot exista ganduri sau impulsuri insistente si suparatoare care nu ating severitatea unei tulburariobsesiv-compulsive

Tulburari ale comportamentului instinctual

Tulburari ale comportamentului instinctual


Definitie: tulburari validate in planul comportamentului instinctual Clasificare: Tulburari sexuale Tulburari ale alimentatiei 1-Disfunctii sexuale 1 Anorexia nervosa 2-Parafilii 2 Bulimia nervosa 3-Tulburari ale identitatii sexuale

Tulburari sexuale
1. Disfunctii sexuale= perturbare n procesul care definete ciclul de rspuns sexual
sau durerea asociat cu raportul sexual. Fazele ciclulului de rspuns sexual : 1 Dorin: Aceast faz const din - fantezii n legtur cu activitatea sexual i - dorina de a avea activitate sexual. 2. Excitaie: const din senzaia subiectiv de plcere sexual care acompaniaz modificrile fiziologice. Modificrile majore la brbat constau din tumescena penian i erecie. Modificrile majore la femeie constau din vasocongestia pelvisului, lubrifierea i expansiunea vaginului i turgescena organelor genitale externe. 3. Orgasm: const n atingerea culmii plcerii sexuale, cu relaxarea tensiunii sexuale i contracii ritmice ale muchilor perineali i ale organelor dereproducere. La brbat, exist senzaia de inevitabilitate a ejaculrii spermei. La femeie, exist contracii (nu totdeauna experientate subiectiv ca atare) ale peretelui treimii externe a vaginului. La ambele sexe, sfincterul anal se contract ritmic. 4. Rezoluie: Faza const din senzaia de relaxare muscular i de bine. n timpul acestei faze, - brbaii sunt refractari ia urmtoarea erecie i orgasm o perioad variabil de timp. - femeile pot fi capabile s rspund la o stimulare suplimentar aproape imediat.

Clasificare: -dupa momentul aparitiei - primare disfunctii sexuale care persista pe toata perioada vietii - secundare disfunctii sexuale care se instaleaza dupa o perioada de functionare sexuala normala - dupa gradul de afectare - generalizate disfunctii sexuale care apar indiferent de context sau partener - selective disfunctii sexuale care apar in contexte specifice sau pentru anumiti parteneri Categorii diagnostice: Tulburari ale dorintei sexuale Tulburari sexuale aversive Tulburari ale excitatiei sexuale Tulburari ale orgasmului Vaginismul Dispareunia functionala

Tulburari ale dorintei sexuale


-Definitie inhibitia pesistenta a dorintei sexuale, cu diminuarea pana la disparitie a fanteziilor sexuale -Epidemiologie: -2 % din mariajele stabile au raportat absenta totala a actului sexual, in vreme ce 8 % au raporturi sexuale mai rar decat o data pe luna -1/3 din cuplurile casatorite recent au perioade de lipsa a raporturilor sexuale dupa 8 saptamani de la casatorie -Tablou clinic - pentru un diagnostic corect trebuiesc luate in considerare o serie de variabile: personale: varsta, stare de sanatate socioculturale: normele referitoare la comportamentul sexual -diagnosticul se foloseste doar in cazul in care scaderea dorintei sexuale determina o stare afectiva negativa a persoanei in cauza sau a partenerului acesteia Cauze care trebuiesc avute in vedere - deficienta de testosteron testosteronul determina libidoul (la ambele sexe) - bolile cronice mai ales insuficienta renala cronica, afectiuni endocrine sau hepatice - episodul depresiv major este una din cele mai frecvente cauze ale pierderii dorintei sexuale (pierderea este reversibila odata ce tulburarea depresiva a fost tratata) - factori farmacologici alcoolul, narcoticele, beta-blocantele si alte antihipertensive, sedativele si hipnoticele

Tulburari sexuale aversive - Definitie aversiune intensa persistenta si/sau recurenta fata de contactele sexuale cu un anumit partener, fapt care determina evitarea completa a actelor sexuale Tulburari ale excitatiei sexuale Disfunctia erectila se foloseste si termenul de impotenta -Definitie: diagnosticul se aplica daca exista - incapacitatea completa sau partiala de a mentine erectia pe durata intregului act sexual - lipsa placerii sau a starii de excitatie in timpul realizarii actului sexual -Epidemiologie: - Disfunctia erectila primara este extrem de rara - Disfunctia erectila secundara apare la 10 20 % din barbati Tulburarea feminina de excitare sexuala se foloseste si termenul de frigiditate - Definitie: diagnosticul se aplica daca apare - incapacitatea de a obtine sau mentine lubrefierea fiziologica in cazul excitarii sexuale pana la terminarea actului sexual - lipsa placerii sau a starii de excitatie in timpul actului sexual

Tulburari ale orgasmului


Tulburarea orgasmica feminina
-Definitie: inhibitia orgasmului repetata si persistenta dupa o faza de stimulare sexuala adecvata ca intensitate si durata -Tablou clinic: - o parte din femeile care nu au avut niciodata orgasm sunt asimptomatice si raporteaza un grad de satisfactie sexuala normal - unele femei care nu au avut orgasm prezinta simptome de durere pelvina, oboseala, iritabilitate - tulburarea orgasmica poate apare doar in anumite situatii sau cu anumiti parteneri - in unele cazuri exista dificultati atat in faza de stimulare sexuala cat si in realizarea orgasmului - exista cazuri de tulburare orgasmica care prezinta orgasm in cazul stimularii extracoitale a clitorisului - Cauze care trebuiesc avute in vedere rareori tulburarea orgasmica feminina este determinata de cauze non-psihologice precum: scleroza multipla efect advers al unor medicamente (de exemplu antidepresive)

Tulburarea orgasmica masculina


-Definitie aparitia, persistenta si/sau recurenta absentei sau intarzierii ejacularii in urma unei faze normale de stimulare sexuala

Ejacularea precoce -Definitie aparitia, persistenta si/sau recurenta a ejacularii in urma unei stimulari sexuale reduse, fara ca pacientul sa o doreasca este cea mai frecventa disfunctie sexuala la barbati apare mai ales la barbati tineri este mai frecventa la barbati cu un nivel superior de educatie anxietatea in general prin stimularea sistemului nervos simpatic poate determina ejaculare precoce dar si disfunctie erectila esecul unor barbati in dorinta de a realiza un act sexual cu o durata prelungita (de exemplu 30 minute) nu este considerata ca ejaculare precoce, chiar daca acest esec este insotit de o componenta afectiva negativa semnificativa

Vaginismul

-Definitie contractia involuntara a musculaturii paravaginale pentru a preveni penetrarea -Epidemiolgie este mai frecvent la femei cu un status socio-economic ridicat -Etiologie: cresterea in grupuri sociale sau familii in care sexul este considerat un pacat sau in care parintii exercitau un control excesiv asupra pacientei experientele sexuale traumatice precum incestul sau violul poate fi observat in timpul unui consult ginecologic, contractura aparand la intentia medicului de a face tuseu vaginal sau de a folosi instrumentar specific in cursul examinarii penetrarea devine dureroasa -Cauze care trebuiesc avute in vedere infectii vaginale nastere recenta

Dispareunia functionala

-Definitie recurenta si persitenta in aparitia unei dureri genitale inainte, in timpul si dupa copulatie, durere care nu este determinata de absenta lubrefierii fiziologice, vaginism sau leziuni organice ale organelor genitale

2. Parafiliile
Definitie comportament sexual deviat persistent si repetat care implica - folosirea unor obiecte neumane pentru satisfacerea instinctului sexual - alegerea unor parteneri sexuali inadecvati - realizarea unor comportamente sexuale umilitoare sau care implica suferinta partenerului - acte sexuale cu persoane care nu consimt realizarii acestora Pacientii nu se simt satisfacuti prin realizarea normala a comportamentului sexual si sunt incapabili sa-si controleze impulsurile sexuale deviante. Epidemiologie - aceste tulburari apar aproape exclusiv la sexul masculin - sadomasochismul reprezinta o exceptie, el afectand mai frecvent sexul feminin - parafiliile apar rareori izolat, de obicei existand o asociere a mai multor parafilii la un singur caz Etiologie este putin cunoscuta - pacientii cu parafilii prezinta frecvent un istoric de abuz sexual Cele mai frecvcnte parafilii sunt exhibiionismul, fetiismul, pedofilia, sadomasochismul, voyeurismul

Homosexualitatea

-Incadrare: -Homosexualitatea nu este considerata in prezent ca fiind o boala, ci ca o varianta normala a comportamentului uman -Incidenta si prevalenta bolilor psihice la homosexuali nu este mai mare decat cea din cadrul persoanelor cu orientare heterosexuala Comportamentul homosexual nu implica orientare homosexuala aceasta consta in atractie erotica puternica si preferentiala pentru persoane de acelasi sex -Homosexualitatea feminina este de obicei perceputa ca mai putin stigmatizanta decat homosexualitatea masculina - Epidemiologie - peste 33 % dintre barbati si peste 10 % dintre femei au avut un orgasm in urma unui comportament sexual cu un partener de acelasi sex cel putin o data in viata (Kinseys Iandmark studies) -Pattern-uri de comportament homosexual: - Comportamentul sexual poate varia: - comportament exclusiv heterosexual - acte sexuale homosexuale sporadice, de obicei in adolescenta sau in perioada de adult tanar - comportament bisexual atractie fata de parteneri apartinand ambelor sexe - comportament exclusiv homosexual - Barbatii homosexuali mentin relatiile cu partenerii lor mai putin timp, ei tinzand sa aiba mai multi parteneri - Femeile homosexuale au mai frecvent relatii pe termen lung, schimband mai putine partenere

3. Tulburarile de identitate sexuala transsexualismul


Definitie tulburare a identitatii sexuale care consta in impresia persistenta ca, in ciuda faptului ca persoana prezinta caracteristicile normale ale unui sex, ea apartine sexului opus. Identitatea de gen este o stare psihologic ce reflect trirea interioar de a fi brbat/femeie. Pacientii transsexuali doresc sa scape de organele genitale caracteristice sexului lor real si sa traiasca precum persoanele cu sex opus. Intrucat acesti pacienti sunt incapabili sa traiasca in conformitate cu sexul lor real, simptomele depresive si anxioase sunt frecvente. Clasificare: - Transsexualismul primar este cazul tipic, tulburarea de identitate sexuala nefiind precedata de o perioada de identitate sexuala aparenta ca fiind normala - Transsexualismul secundar tulburarea de identitate sexuala se instaleaza mai tarziu, dupa o perioada variabila de identitate sexuala aparenta ca fiind normala

Tulburarile de alimentatie
1. Anorexia nervosa Definitie: tulburare a alimentatiei care consta in restrictie alimentara obsesiva cu pierdere in greutate, in absenta unei cauze organice Epidemiologie prevalenta este de 1 caz la 200 de fete la varsta pubertatii incidenta este de 10 20 de ori mai mare la sexul feminin varsta obisnuita de debut este de 13 14 ani Etiologie - Factorii familiali se bazeaza pe o relatie parinte copil defectuoasa - Mamele fetelor anorexice sunt hiperprotectoare, exercitand un control excesiv asupra acestora si permitandu-le putina autonomie. Controlul dietei personale reprezinta o tendinta de a castiga independenta a copilului. - Tatii fetelor anorexice prezinta trasaturi obsesiv-compulsive care se valideaza si in controlul greutatii, ei transmitand atitudinea lor fata de greutatea corporala fiicelor. - Dezechilibrele endocrine activitate crescuta a catecolaminelor in diverse parti ale creierului alterarea functiei axului hipotalamo-hipofizar Tablou clinic simptomele se impart in doua categorii

Tablou clinic simptomele se impart in doua categorii - Simptome cu semnificatie diagnostica -pierdere in greutate de cel putin 15 % fata de greutatea anterioara debutului sau fata de greutatea ideala corespunzatoare taliei si varstei - teama de a nu deveni obez - perturbarea imaginii corporale pacientul se percepe gras, in ciuda emacierii evidente - refuzul mentinerii unei greutati normale si preocupare excesiva pentru activitati care determina scaderea greutatii - amenoreea (absenta a 3 cicluri menstruale consecutive) -Simptome asociate hirsutism accentuarea pilozitatii si aparitia acesteia in zone necaracterisitice cresterea nivelului de activitate varsaturi provocate abuz de laxative si diuretice semne somatice datorate scaderii ratei metabolismului bradicardie, - hipotensiune, hipotermie -dureri abdominale

exista trei tipuri de personalitate care preced debutul anorexiei - personalitatea obsesiv-compulsiva (perfectionista) o fata care este perfectionista in unele activitati isi poate orienta compulsivitatea spre alimentatie - personalitatea histrionica erotizarea relatiilor sociale ca expresie a unor conflicte legate de sexualitate - personalitatea schizoida inclinatia spre comportamente bizare poate viza si comportamentul alimentar Evolutie si prognostic -la 30 40 % din cazuri se inregistreaza o recuperare relativ completa, - la peste 30 % din cazuri afectiunea este urmata de o perioada de obezitate (reversibila), -la 40 % din cazuri persista obiceiurile alimentare bizare si scaderea in greutate, boala avand o evolutie severa Prognosticul afectiunii este -mai bun la cazurile cu debut timpuriu (la varste cat mai mici) - mai nefavorabil la cazurile cu durata lunga prognostic nefavorabil apare si la cazurile cu personalitate premorbida schizoida sau la cele care isi produc varsaturi sau abuzeaza de laxativ -rata de mortalitate este de 5 15 %; moartea apare ca o consecinta a: tulburarilor hidroelectrolitice aritmii cardiace suicid hiperhidratare prea rapida si edem generalizat (anasarca)

2. Bulimia nervosa
Definitie hiperfagie necontrolata urmata de sentimente de vinovatie, depresie sau furie legate de comportamentul alimentar, fara o scadere semnificativa in greutate Epidemiologie este o afectiune caracteristica fetelor la varsta adolescentei cazurile putin exprimate scapa nediagnosticate motiv pentru care aprecierea prevalentei este imposibila Etiologie Factori psihologici deprivarea materna retardul cresterii determinat de neglijarea emotionala (nanism psihogen) Factori neurologici existenta unei leziuni la nivelul centrului hipotalamic al satietatii (desi aceasta nu a fost inca precizata si dovedita) Tablou clinic ingerare excesiva de obicei a alimentelor bogate in calorii tendinta de a-si ascunde comportamentul alimentar anormal fluctuatii importante ale greutatii corporale preocupare excesiva legata de greutate sau forma corpului tentative de pierdere in greutate (dieta alimentara, exercitii fizice, abuz de laxative sau diuretice) episoadele de hiperfagie sunt urmate de somn, dureri abdominale, deprivare sociala sau provocarea varsaturilor intre episoadele de hiperfagie pot exista perioade variabile de comportament alimentar normal

Evolutie si prognostic pot fi agravate de aparitia unor complicatii: dereglari metabolice hipopotasemie si alcaloza hipocloremica (pierderea de potasiu si clor prin varsaturi) edem al glandelor parotide carii si eroziuni dentare neregularitati ale ciclului menstrual dilatatii gastrice (s-au descris si cazuri de ruptura gastrica) iritatie cronica a faringelui si esofagita anemie

TULBURRILE DE CONTROL AL IMPULSURILOR

TULBURRILE DE CONTROL AL IMPULSURILOR


Considerate ca lulburri reziduale",- n D.S.M.-IV- pentru c nu pot fi clasificatc n cadrul altor grupe diagnostice, de exemplu n categoria tulburrilor de personalitate, de care se apropie cel mai mult, = constau n impulsul irezistibil de a comite acte inutile, ilogice sau chiar duntoare pentru pacient n jocul de noroc patologic sau pentru alii.- (tulburarea exploziv intermitent, kleptomania, piromania).

KLEPTOMANIA
Criteriile D.S.M.-IV-TR pentru kleptomanie sunt urmtoarele: A. Eecul repetat de a rezista la impulsul de a fura obiecte inutile pentru sine sau lipsite de valoare financiar; B. Senzaie crescnd de tensiune naintea furtului; C. Senzaie de plcere i uurare dup comiterea furtului; D. Furtul nu este comis pentru rzbunare, furie sau ca urmare a unui comportament halucinatordelirant; E. Furtul nu este explicat printr-o tulburare de conduit, episod maniacal, tulburare antisocial de personalitate. Diagnosticul diferenial se face cu furtul criminal, simularea, pentru a evita o condamnare pentru furt ordinar, personalitatea antisocial, mania, schizofrenia, demena. Epidemiologie. Femeile pai" s comit mai frecvent dect brbaii acest tip de furt. Se scurg, uneori, chiar zeci de ani de la debut pn la prezentarea la tratament a pacientului. Evoluie. Debutul este n adolescena trzie, iar evoluia este intermitent episodic. Pacienii ajung la tratament de multe ori prin filiera medico-judiciar. Tratamentul este psihoterapeutic i biologic (inhibitoare selective ale recaptrii serotoninei, terapie

PIROMANIA
Const n incendieri patologice, n absena unui ctig secundar, unei motivaii politice sau rzbunare. Criteriile D.S.M.-IV-: A. Punerea de foc deliberat i fr scop, mai mult dect o singur dat; B. Tensiune/stimulare (arousal) afectiv naintea actului; C. Fascinaie, interes, curiozitate, atracie fa de foc i contextele sale situaionale (accesorii, utilizri, consecine); D. Plcere, gratificare sau uurare cu ocazia punerii focului sau cu ocazia privirii/participrii la situaiile generate de incendiu; E. Actul nu este fcut n scop de ctiguri bneti, politic, pentru a ascunde o activitate criminal, pentru a-i mbunti condiiile de locuit, ca urmare a uiui comportament halucinator-delirant sau a alterrii capacitii de judecat (retard mental, demen); F. Incendierea nu se datoreaz tulburrii de conduit, de personalitate antisocial, maniei. Tulburarea este foarte rar. Tratamentul este psihoterapie i farmacoterapic (simptomatologie).

JOCUL DE NOROC PATOLOGIC


Jocul de noroc patologic const n imposibilitatea de a rezista la impulsul de a juca, n pofida consecinelor grave personale, familiale, profesionale. Criteriile D.S.M.-IV: A. joc de noroc maladaptativ persistent i recurent, indicat de cinci (sau mai multe) din urmtoarele: (1)este preocupat de jocurile de noroc (de ex., preocupat de retrirea experienelor trecute de joc, scheme de handicapuri sau plnuirea urmtoarei sesiuni", sau se gndete la modurile de a obine bani pentru a juca); (2)trebuie s joace sume de bani din ce n ce mai mari pentru a realiza excitaia dorit; (3)a fcut repetat eforturi lipsite de succes de a controla, reduce sau nceta s mai joace; (4)este nelinitit sau iritabil atunci cnd ncearc s reduc sau s nceteze s mai joace; (5)jocul este un mod de a se ndeprta de probleme sau de a nltura o dispoziie disfovic (de ex., simminte de neajutorate, vinovie, anxietate, depresie); (6)dup ce pierde bani la joc, adeseori se ntoarce a doua zi ca s i ia revana (i hituiete" pierderile); (7)i minte pe membrii de familie, terapeut, pe alii, pentru a ascunde gradul de implicare n jocurile de noroc; (8) comite acte ilegale, cum ar fi falsuri, fraude, furt sau delapidare, pentru a avea bani de joc; (9) a periclitat sau a pierdut o relaie semnificativ, slujba sau o oportunitate educaional sau din carier din cauza jocurilor de noroc; (10) se bazeaz pe alii ca s-i dea banii cu care s ias dintr-o situaie financiar disperat cauzat de joc. B.Comportamentul de joc nu este explicat mai bine de un episod maniacal. Diagnosticul diferenial se face cu episodul maniacal i personalitatea antisocial. Tratamentul este psihoterapeutic, farmacoterapeutic, electroconvulsivant i participarea Ia grupurile self-help (Gamblers Anonymous").

TULBURAREA EXPLOZIV INTERMITENT


Const n comportament episodic violent care nu este datorat unei cauze organice sau altui diagnostic psihiatric. Criteriile D.S.M.-IV- : A. Cteva episoade distincte de incapacitate de a rezista impulsurilor agresive, rezultnd n acte agresive serioase sau n distrugere de proprietate (bunuri). B. Gradul de agresivitate exprimat n cursul episoadelor este mult disproporionat fa de orice stresori psiho-sociali precipitani. C. Episoadele agresive nu pot fi explicate mai bine de o alt tulburare mintal (de ex., tulburare de personalitate antisocial, tulburare de personalitate borderline, tulburare psihotic, episoade maniacale, tulburare de conduit sau tulburare prin deficit atenional/hiperactivitate) i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de ex., traumatism cerebral, boala Alzheimer). Diagnosticul diferenial trebuie fcut cu - sindroamele organice de personalitate datorate unor cauze organice (epilepsie, traumatisme cranio-cerebrale, boli neurologice cerebrale, demen, delirium) n care au loc alterri n comportament de tip dezinhibat. Se va elimina --tulburarea antisocial i borderline de personalitate, episodul maniacal i schizofrenic acut, beia acut sau alt intoxicaie acut cu o substan psihoactiv. Tratamentul farmacoterapic se face cu 'sruri de litiu, anticonvulsivante, anxiolitice, neuroleptice, antidepresiv

TRICOTILOMANIA
Criteriile D.S.M.-IV A. Smulgerea recurent a propriilor fire de pr, rezultnd n pierdere observabil a prului. B. Senzaie crescnd de tensiune imediat nainte de smulgerea firelor de pr sau atunci cnd ncearc s reziste acestui comportament. C. Plcere, gralificare sau uurare la smulgerea firelor de pr. D.Tulburarea nu este explicat mai bine de o alt tulburare mintal i nu se datoreaz unei condiii medicale generale (de ex., o condiie dermatologic). E. Tulburarea cauzeaz suferin semnificativ clinic sau alterare social, ocupaional sau n alt domeniu important al funcionrii. Epidemiologie Prevalena este 1-3%, repartizat bimodal: naintea vrstei de 6 ani i n adolescen (cnd predomin la fete). Ultima form este cronic i greu tratabil. Comorbiditi: tulburrile afective; tulburri psihotice; tulburri de anxietate; tulburri de alimentaie; tulburri adictive. Poate fi simptom n schizofrenie, retardul mintal, TOC, depresie, tulburarea borderline. Tratamentul -psihoterapeutic comportamental este cel mai eficient, -farmacoterapeutic - antidepresive, litiu, antidepresive SSRI