Sunteți pe pagina 1din 50

SUPOZITOARE

Conform FR X, supozitoarele sunt preparate farmaceutice

solide, care conin doze unitare din una sau mai multe substane active, destinate administrrii pe cale rectal, vaginal sau uretral. FR X include sub denumirea de supozitoare att formele farmaceutice solide pentru aplicare rectal (supozitoare) ct i pe cele cu aplicare vaginal (ovule) sau uretral (bujiuri). Dupa locul de aplicare: supozitoare rectale(sup.propriu zise) supozitoare vaginale(ovule sau globule) supozozitoare uretrale(bujiuri)
Denumirea de upo!itoare! upponere !a pune in loc, a

inlocui"adica a folosi sup ca la#ative in locul clismelor $upa unii autori supozitoare inseamna tot ce se introduce in cavitatile organismului, mai putin pe cale bucala(rinoconuri, otoconuri)

Tendin"a de a le trata #mpreun$ a aprut %n literatur datorit modului de preparare asemntor i faptului c la ob&inerea lor sunt folosi&i aceeai excipieni, $ar e%i t$ diferen"ieri nete din punctul de vedere al: utilizrii i modului de ac&iune (sistemic'local) atrgnd modific$ri #n &

formulare, mod de dozare, forma si greutatea acestor preparate

In P'( Eur( i in uplimentul FR X din )**+, supozitoarele apar

in diferite monografii& ,,Preparate rectale supozitoare ! preparate unidoz solide, cu forma, volumul si consistenta adaptate administrrii rectale, in vederea ob&inerii unui efect local sau sistemic. ,,Preparate vaginale- supozitoare vaginale, ovule ! preparate unidoza solide, de forme diferite, in general ovoide, cu volumul si consistenta adaptate administrrii vaginale in general pt ac&iune locala. (on&in una sau mai multe s.a. dispersate sau dizolvate intr o baza adecvata. ,,Creioane- au ,,St.li supozitoare uretrale, bujiuri ! prep solide destinate aplicrii locale, de form cilindric, sterile.

Formularea upo!itoarelor
)upozitoarele sunt alctuite dintr un vehicul sau excipient n care

este ncorporat substana activ (una sau mai multe) alturi de care se afl uneori substane auxiliare. Con"inutul #n u/ tan"e active variaz %n limite largi *,01 +*2, in functie de: natura subst active si doza uzuala" efectul dorit" locul de administrare.
(ea mai mare parte este constituit din e%cipient care d forma

supozitorului i asigur eliberarea substan&elor active.

SUPOZITORE RECTA3E
Au forma cilindrica,conica au de torpila( *rimele

sunt mai usor de obtinut dar forma de torpila mai greu de prep.este cea mai recomandata deoarece elimina riscul de e#pulzare refle#a in momentul adm. Sup(pt(adulti!+ ,g. Sup(pt copii !- -,.g.
4ipocrat a folosit pt.prima data preparatul administrat

rectal / constituit un amestec din sapun, miere, adm ca purgative. In ec(IX s a descoperit untul de cacao, masa gelatinoasa si totodata formele metalice de supozitoare

Factorii care det(a/ or/tia din up( rectale


(antitatea de substanta activa administrata

depinde de vite!a de cedare a drogului din supozitor,iar aceasta depinde de :

Dispersia sa Solubilitatea sa Caracteristicile excipientului )upozitoarele unt adm & 1pentru ef local ( in reg analo rectala) : subst

emoliente , astringente , 0emostatice , anestezice locale , 0ormoni " se fol ptr tratarea constipatiei si 0emoroizilor 1pentru ef i temic : analgezice , sedative , tranc0ilizanta , antireumatice , antibact , vasodilatatoare "

5otivatie pentru folo irea upo!itoarelor


01alternativa la calea orala 1 e#:

fenilbutazona,indometacin , aspirina care altfel ar putea produce iritatii gastrice ) subst care sunt inactivate de sucurile gastrice 3-inactivate la nivelul ficatului +1la copii 61sunt contraindicate in stari de alterare a muc rectale ,sfinctere rela#ate , noduli 0emoroidali

7otiuni anatomice de pre rect


Partea terminala a intestinului gros ( rect ) 8 061)* cm e termina cu orificiul anal Partea up ! ampula rectala este mai dilatata si reprezinta 2 pana la 3'. din lungimea totala Cand rectul este gol mucoasa rectala este umectata de un

lichid apos cu ph !" Epiteliul rectal este de natura lipidica si este selectiv permeabil ptr medicamente neionizate #uc rectala este bogat vascularizata ceea ce determina penetrarea si absorbtia med Ple%ul veno este format din + perec0i de vene : vena 0emoroidala inf , mijlocie si vena 0emoroidala sup

A/ or/tia upo!itoarelor
4n supozitor introdus prin anus este impins de

sfincter in ampula rectala unde se topeste sau se dizolva . /re loc eliberarea principiilor active care urmeaza sa strabata peretele mucoasei . A/ or/tia are loc prin difu!iune pa iva /bsorbtia este influentata de: coeficientul de partaj , solubilitate , gradul de ionizare a substantei active , conc de o parte si de alta a membr , tensioactivi

A/ or/tia e face prin vena 0emoroidala inferioara , medie si superioara -Venele inf sunt localizate langa sfincterul anal , venele mijlocii in zona mijlocie a rectului venele superioare in partea de sus a rectului 5ena 0emoroidala inf i medie sunt legate de vena cava

inferioara iar substantele medicamentoase trec din aceste vene direct in circuitul sanguin ocolind bariera 0epatica 6n sc0imb vena 'em up este legata de vena porta care conduce la ficat

"$ % &$ ' din medicamentele administrate rectal

trec prin vena porta de aceea nu se poate vorbi de o evitare completa a ficatului *roportia de substanta activa antrenata prin vena cava depinde de pozitia superioara si de caracteristicile bazei de suposizitor. stfel bazele cu p.t. scazut determina o topire mai rapida in portiunea inferioara a ampulei rectale de aceea se recomanda: aplicarea upo!itorului in prima portiune a rectului astfel incit portiuni cat mai mici de medicament sa treaca in venele 0em sup si deci prin ficat

9ite!a de a/ depinde i de :

:radul de ana tomo!are;legatura< a venelor 'emoroidale $e circulatia limfatica Starea membranei rectale " in cond normale aceasta constituie o bariera mecanica ptr trecerea libera a substantelor . /bsorbtia medicamentelor prin membrana se face prin difu!iune pa iva . *ot fi absorbite substante 0idrosolubile cat si liposolubile , cedarea fiind dependenta de starea de dispersare a sa si de caracteristicile bazei )up sunt constituite din una sau mai multe sa( in cant mici ) si e#cipient

(ele mai eficiente baze sunt bazele grase care

contin si un emulgator si care se topesc la temp corpului . 7mulgatorul prezinta o umectare mai buna si fav cedarea sa si deci absorbtia
)e pot incorpora in bazele grase sa si sub forma de

suspensii " daca substanta este solubila in baza, absorbtia este intarziata 9ite!a de a/ or/tie depinde de& 1 marimea part u/ tantei active i 1cre te pe ma ura ce dimen iunea cade

E%cipienti
7#cipien&ii se %mpart %n urmtoarele clase: grai 1 de obicei gliceride ale acizilor grai superiori" 0idrosolubili 1 geluri de macromolecule si geluri de *.7.8." e#cipien&i autoemulsionabili sau 0idrodispersabili

formeaz dup administrare emulsii 4'/ si favorizeaz rspandirea s.a. pe o suprafa&a mai mare, mrind astfel biodisponibilitatea

Caracteri ticile e%cipien"ilor&

-s se dizolve sau s se topeasc dup inserie %n cavitatea respectiv

pentru eliberarea rapid i integral a substan&elor active %ncorporate" e#cipien&ii grai s aib p.t. sub !"-!#$C (noaptea temperatura corpului este de ,9:()"

%n timpul solidificrii s aib o contracie de volum corespunztoare ,

care s permit scoaterea din forme, neimpunndu se lubrifierea acestora% &n caz contrar formele vor trebui gresate cu un lichid nemiscibil cu excipientul" v'scozitatea masei topite trebuie s fie corespunztoare pentru a se asigura %n timpul preparrii o curgere uniform %n tipare, omogenitatea masei i etalarea pe mucoasa rectal" s fie stabili din punct de vedere fizic, chimic i microbiologic , att %n timpul pstrrii ca materii prime, precum i dup preparare" -s nu prezinte incompatibiliti cu substan&ele active sau alte substan&e asociate" sa prezinte inocuitate i buna toleran pe mucoasa rectal" -s se preteze la c't mai multe metode de preparare : modelare manual, presare, topire i turnare %n forme" -s confere preparatelor o rezisten mecanic satisfctoare .

EXCIPIE7=I :RA>I

Sunt:

par&ial

trigliceride naturale deriva&i ai acestora modifica&i prin sintez

produse de sintez. (edeaz subst active incorporate, in urma topirii la temp corpului !; trebuie sa aib pct. top. apropiat de !#(C. <rebuie sa aib stabilitate corespunztoare (sa nu rncezeasc).

0(Untul de cacao (oleum cacao, butirum cacao) este e#cipientul cel mai utilizat" se ob&ine prin presarea la cald a semin&elor decorticate i torefiate

(prjite) de *heobroma cacao" mult timp untul de cacao a fost singurul e#cipient utilizat pentru supozitoare" din punct de vedere c0imic untul de cacao conine trigliceride ale acidului palmitic, stearic i oleic + palmitooleostearina !,- i oleodistearina .#-. se prezint sub form de bloc sau calup rectangular, de consisten& dur, cu sprtur ceroas, alb glbui, cu miros plcut i gust dulceag. trebuie s corespund prevederilor din /.0.1 : p.t. indice de refrac&ie, indice de aciditate, indice de iod, indice de saponificare

(vanta)ele untului de cacao

-duritate satisfctoare la temperatura camerei, care permite

manipularea uoar, -zona de ramolisment 2 interval intre pct topire si pct solidificare) destul de scurt, care permite prelucrarea uoar, -p.t. apropiat de temperatura corpului care asigur fluidificarea i eliberarea substanelor active 23 !4$C), -inert din punct de vedere fiziologic , uor tolerat de organism, -&ncorporeaz multe substane active cu care e compatibil, -se preteaz la cele 3 metode de preparare, dar evit*nd supranclzirea la topire +i turnare

Dezavanta)e untului de cacao

gliceridele pot e#ista %n mai multe forme cri taline& ?, @, @A, B(

/orma 5 este forma stabil care se topete la !.-!4 $C. ,ormele -. +i / se obin atunci c*nd untul de cacao este nclzit peste 3 $C c*nd apare fenomenul de supratopire. *entru evitarea acestor forme metastabile, nu trebuie s depim temperatura de ,=:( la %nclzirea amestecului. >ormele metastabile au puncte de solidificare mai sczute. ceste forme, dup un repaus de .! zile trec &n forma 5 stabila% $aca incalzirea se face la ,, grade aspectul topiturii este neclar , e#istand inca forma beta care impiedica aparitia formelor nestabile )c0imbarea formelor nestabile in stabile are loc si daca se adauga mici fragmente de unt de cacao in topitura are contracie mic de volum la rcire , supozitoarele se lipsesc de matri&, fiind necesar gresarea formelor"

De!avantaCe
datorit cantit&ii mari de acid oleic, cu duble legturi, conservarea

este dificil, la aer i la lumin devine alb, r'ncezete lent, autooxidarea fiind mai rapid cnd este mrun&it, de aceea e p$ trea!$ #n /locD -nu se pot &ncorpora soluii apoase , neavnd capacitate de emulsionare, necesitnd ageni de emulsionare 2lanolina, colesterol)% -pre de cost ridicat 1 astzi este %nlocuit de produse de semisintez sau sintez. isi poate micora punctul de solidificare prin asociere cu diverse substane solubile: cloral'idrat, fenol, camfor. ?n astfel de cazuri se adaug untului de cacao diverse propor&ii de cear$, cetaceu, alcool cetilic, care m$re c p(t(D

0ncorporarea s!a! in untul de caco se face fct

de prop fizico 1 c0imice " unele sunt solubile in untul de cacao 1 anestezina :,. - @ , camfor A -: @ , cloral0idrat A -: g@ , mentol -: -. g @ 6ubst insolubile in untul de caco 1 formeza supozitoare destul de stabile , daca substanta este prescrisa in cant mare , amestecul devine sfarimicios , iar rezistenta mecanica este diminuata

6ubst lichide nemiscibile provoaca neajusuri : masa isi

poate pierde maleabilitatea , devine neuniforma sau poate separa lic0idul in timp /cest lucru se evita prin adaugarea de mici cant de ul de ricin sau un emulgator de tip 78 1 cole terol in prop de 01) 2 13anolina are dezavantajul insa ca da emulsii prea stabile care cedeaza greu sa
4ntul de cacao este recomandat pentru supozitoare pentru

u! rectal Pentru cele de u! vaginal i uretral este mai putin folosit datorita tendintei sale de a se scurge de la locul de aplicare

0nlocuitori ai untului de cacao


)e folosesc uleiuri vegetale 0idrogenate sau gliceride de

semisinteza'sinteza.

1leiurile hidrogenate
se ob&in din uleiurile naturale, dirijnd gradul de 'idrogenare

pentru a rezulta produse de con i ten"$ ceroa $, cu p(t( EE1EF*C. prezint %n mare avantajele untului de cacao, avnd o sensibilitate mai mic la oxidare, fiind eliminate dublele legturi ale acidului oleic. - nu au capacitate de emulsionare a apei! provin din uleiul de arahide hidrogenat i uleiul de s*mburi de palmier frac&ionat si 0idrogenat.

2liceridele de semisintez

)unt amestecuri de trigliceride ale acizilor gra+i saturai, cu 3"-34 atomi de carbon (c0iar -: -A atomi de carbon), alturi de proporii variabile de mono +i digliceride ale acizilor gra+i, cunoscute sub denumirea de (deps solidus. Se o/"in prin dou$ procedee& gliceroliza unui ulei hidrogenat, tratat la cald cu un catalizator alcalin 1metilat de sodiu, plus "-3' glicerin. B parte din gliceride sunt alcoolizate de ctre glicerin, dnd mono i digliceride:

CH2 -O-COR CH-O-COR CH2-O-COR

CH2-OH + CH-OH CH2-OH

CH2-OH CH-OH CH2-O-COR

CH2-OH + CH-O-COR CH2-O-COR

hidroliza uleiului vegetal, apoi hidrogenarea acizilor grai rezultai i reesterificarea dirijat cu glicerin la cald. -Prin modificri controlate ale procesului tehnologic, realizm amestecuri de mono-, di-, i trigliceride ale acizilor grai saturai - aceste produse sunt cunoscute su! diverse nume depuse; -denumiri comerciale" - masa Estarinum # $staram %tipurile &,',C,(,$), - baze de supozitoare Witepsol %seriile H,*,$,+), +uppocire, +uppo,eis-fa!ricile realizeaz tipuri diferite, grupate .n serii, difereniate prin anumite proprieti care le fac recomanda!ile pentru realizarea anumitor formulri de supozitoare

(vanta)e5 au procent foarte mic de acizi grai nesaturai !; nu sunt sensibile la

o#idare, au mai puini acizi grai cu greutate molecular mic, sunt lipsi&i de alde0ide, cetone i pero#izi, sunt conservabile pe o perioad de mai muli ani , c0iar la temperatur ridicat, cele care au p.t. sczut se folosesc pentru supozitoare cu aciune local, iar cele cu p.t. ridicat se utilizeaz pentru &ncorporarea substanelor care micoreaz p.t. al e#cipientului sau supozitoarele produse pentru &rile calde.

se pot realiza gliceride cu indice de hidroxil mare (proportie mare de

monogliceride i digliceride) cu capacitate mare de emulsionare a solu&iilor apoase, sau -cu indice de hidroxil mic 1 pentru substanele sensibile la hidroliz, e#. aspirin. anumite sorturi se folosesc pentru %ncorporarea unor cantiti mari de pulberi. amestecurile de mono , di i trigliceride plus o frac&iune de suport microcristalin dau amestecuri cu proprieti tixotrope, folosite pentru rile calde. se pot asocia &n diverse proporii i se pot &ncorpora &n ele diverse substane liposolubile, emulsionate.

6xcipieni de sintez

7assupol 1 amestec de esteri ai acidului flatic cu alcooli grai

superiori, alturi de o mica propor&ie de alcooli grai liberi, cu p(t( E+1 EF*CD este folosit ca %nlocuitor al untului de cacao, fiind indiferent din punct de vedere farmacodinamic. #asa de supozitoare 2 1 este un produs de condensare al alcoolilor grai cu 3$-34 atomi de carbon, ob&inut prin reacie 2uerbet. *entru a emulsiona solu&ii apoase se asociaz cu emulgatori neionici, cear, ob&inndu se o mas de supozitoare cu p.t. convenabil, pentru a se topi %n cavitatea %n care se introduce. 8uth9rum :ego 1 nume depus, reprezint un amestec de esteri ai mono- i dipropilenglicolului cu acizii grai saturai ca 9$-9: atomi de carbon, predominan&i fiind acidul palmitic +i stearic, alturi de mici cantit&i de mono i digliceride ale acelorai acizi grai.

Suppostal 1 nume depus 1 reprezint o serie de produse cu o compoziie complex,

con&innd grsimi vegetale hidrogenate, hidrocarburi, acizi gra+i nesaturai, oxicolesterol, alcool miristic.

1leiuri hidrogenate polioxietilenate 1 reprezint o clas de compui

forma&i din uleiuri hidrogenate cu o oarecare proporie de mono- +i diesteri de polioxietilenglicoli. )e ob&in prin tratarea uleiurilor vegetale 'idrogenate cu o anumit$ cantitate de PE: )**1+** ; orturi fluide), la cald, %n prezen& de catalizatori alcalini" o parte din trigliceride este alcoolizat de *78 formnd o cantitate mic de glicerin, acizi grai i *78 !; se formeaz mono i diesteri. /ceste uleiuri 0idrogenate i polio#ietilenate sunt produse solide, ceroase, insolubile %n ap, dar uor dispersabile, folosite ca atare sau intr %n compozi&ia unor produse mai comple#e 87eo uppo tal au Suppo tal plus o serie de uleiuri 0idrogenate sau polio#ietilenate. ,avorizeaz ncorporarea substanelor hidrosolubile +i liposolubile!

5a a e tarina 8 ma a I9 7ovata ! mono , di si

trigliceride ai ac grasi aturati C0)1C0G 0ntervalul dintre pt si cel de solidificare este mic ceea ce permite evitarea sedimentarii pulb dispersate Contine gr ;< libere ! caracter 0idrofil si poate emulsiona sol apoase Principalele tipuri & A,H,C,D,E Casa / ! supozitoare si ovule cu act locala Casa D ! ptr produsele care tind sa ridice pt ( pulberi ) Casa ( ! ptr subst care coboara pt

Prelucrarea upo!itoarelor cu ma a e tarina

pre!inta cateva particularitati &

(pa si subst insolubile in ulei se incorporeaza in ma a topita si se agita pana aproape de temp de solidificare , apoi se toarna in forme 8alsamurile , ichtiolul , camforul , cloralhidratul se dizolva sau se amesteca cu ma a topita (minofenazona , barbituricele si subst termostabile se prelucreaza in ma a u or incal!ita 6xtractele uscate si pulb vegetale se incorporeaza in ma a la/ incal!ita *tr prelucrarea sub forma de emulsie se topeste masa , se lasa sa capete prin racire o con i tenta va coa a , se aduga medicamentele dizolvate in apa la ac temp si se mala#eaza (lcoolul , apa , extractele fluide se incorporeaza in masa de sup incalzita la &" grade

EXCIPIE7=I 4IDROSO3UHI3I

0( :eluri de macromolecule care la temperatura

camerei au consisten& solid: masa gelatinoas, glicerogelul de agar agar, glicerogelul de stearat de sodiu. )( PE:1uri, folosite de obicei %n amestec. $in aceti e#cipien&i, cedarea substan&elor active se face dup dizolvarea excipientului &n fluidul apos din cavitatea %n care se introduce. ?ncorporeaz un numr mare de substan&e active, cnd se urmreste o ac&iune local sau uneori pentru o adsorb&ie lent.

E%cipientii 'idro olu/ili


5a a gelatinoa a = amestecul de gelatina2.g) , glicerina29$g) si apa2>g) (se prezinta ca o masa alb galbuie , tranlucida , elastica 8elatina formeaza o retea tridimensionala in sanul careia este dispersata glicerina Casa gelatinoas con&ine o cantitate mare de glicerin$ care este higroscopic aa se e#plic aciunea laxativ a supozitoarelor rectale preparate numai de mas gelatinoas, folosite pentru copii. 8licerina provoac un aflu# de ap %n lumenul intestinal i favorizeaz purga"ia. Ea upo!itoarele vaginale glicerina din masa gelatinoas favorizeaz cre+terea secreiei vaginale, permi&nd dizolvarea masei i eliberarea substan&elor active care ac&ioneaz local. )e preteaza numai ptr aplicarea procedeului prin turnare )e pot incorpora medicamente solide sau lic0ide solubile in apa sau miscibile cu apa si glicerina 6n ultimul timp s a produs inlocuirea completa sau partiala a glicerinei cu propilenglicolul , butilenglicol sau polietilenglicol ! inlocuire justificata de faptul ca glicerina e te 'ipertonica i nu di!olva unele u/ t

%n mediu umed absoarbe ap si se %nmoaie, %n mediu uscat cedeaz din ap i se usuc. poate fi invadat de microorganisme, bacterii i mucegaiuri !; se adaug conservan&i (nipaesteri). ambalarea supozitoarelor se face individual, %n foi& de staniol sau 0rtie pergaminat, - se pstreaz ferit de umiditate i locuri prea uscate.
Supo!itoarele e prepar$ prin topire Ii turnare #n

forme

- substanele active sunt &ncorporate sub form de soluie, suspensie

sau emulsie (dac sunt solu&ii uleioase). 7mulsionarea are loc datorit propriet&ilor emulgatoare ale gelatinei. trebuie s se &in seama de capacitatea formelor si de factorul de dislocuire formele se ung cu ulei de parafin - in masa gelatinoas pot fi &ncorporate un numr destul de mare de substane active. *rezint totui i unele incompatibiliti cu substan&e care modifica structura de gel fie coagul'nd gelatina (taninuri, srurile solubile de metale grele, acizii sau bazele tari). Datorit conservrii dificile nu se prepar supozitoare cu mas gelatinoas n industrie, ci numai n farmacie!

5a a de glicerina i tearina
1/re in locul gelatinei, spun de sodiu, ce rezult la preparare %n

urma reac&iei dintre acidul stearic i carbonatul de sodiu an0idru, %n mediu glicerinat. *oate rezulta i direct prin dizolvarea spunului de sodiu la cald %n glicerin (la -+::() %n propor&ie 0*1E*2" apoi se toarn %n forme %nclzite %n prealabil la A::(,unse cu ulei de parafina, si se las s se solidifice" se prepara dupa formula : glicerina AAg , carbonat de Fa an0idru + g , stearina -: g (arbonatul de na se dizolva in glicerina la cald pe baie de apa la =: 1 A: grade , apoi se adauga in mici portiuni stearina maruntita ,se agita pana la degajarea totala a (B+ , cand saponificarea este completa $in masa solidificata se toarna supozitoare care dupa racire se invelesc in staniol

)up rigide , albe , translucide ,0igroscopice care au tendinta de a

e#uda glicerina , folosite ca laxative in medicina infantila + iritatie care contribuie la ef scontat ;Spunelele< sunt preparate n farmacie dup ,!=!>, dar i %n industrie, att pentru copii ct i pentru adul&i, diferind prin greutate: 0,6g au ),6 g( con ervarea ridic$ pro/leme: adsorb umiditate, de aceea dup preparare fiecare se %nvelete %n staniol i se introduce %n parafin topit. 1 Proprietati&supozitoarele trebuie s fie translucide, incolore, dac sunt opalescente sau moi nseamn c saponificarea nu este complet. nu se prea utilizeaz ca baze de supozitor.

Polietilenglicolii
5acrogoli, Car/oJa%1uri, polio%ietileni,

polietileno%i!i, poliglicoli
sunt folosi&i ca e%cipien"i pentru upo!itoare sub nume depuse

ca: *ostonal, )uppofarm, (remolan, )upobazin. (cel mai folosit este *ostonalul) unt polimeri de conden are ai o%idului de etilen cu apa, variind gradul de polimerizare. ?n func&ie de acesta variaz i greutatea molecular: pot fi fluizi, semisolizi sau solizi. (ei cu greutatea molecular pn la -::: sunt produse fluide peste -::: sau -.:: sunt solide. sup se dizolva si cedeaza destul de rapid sm /ceste baze , fiind solubile in apa permit o actiune putin mai rapida a s!a! fata de untul de cacao, asigurandu se o act mai de durata , dar constanta

)upozitoarele preparate din *78 care contin apa pot produce iritatii

locale si apare riscul de a fi eliminate . Se recomanda ca upo!itoarele au ovulele a fie in preala/il introdu e in apa inainte de a fi admini trate ?tr evitarea iritatiei s-a recomandat acoperirea sup cu straturi de materiale ceroase ca alc cetilic sau stearilic si eventual adaosul de anestezice locale )e adm cu precautie cand mucoasa este inflamata si f sensibila Se prepara prin topire i turnare .<iparele tb sa fie uscate =acirea tb sa se faca lent , astfel rezulta supozitoare fisurate datorita contractarii rapide Gigroscopicitatea descreste cu cresterea greutatii moleculare

?ostonal 1 *.7.8. cu greutate molecular medie +6**,

care con&ine o mic propor&ie de ulei de ricin care micoreaz friabilitatea. este un excipient solid la temperatura camerei, solubil %n ap dar miscibil cu faza gras 1 uleiuri, lanolin i acizi grai. se dizolv lent &n lichidul din cavitatea respectiv, asigurnd o resorb&ie bun a substan&elor active. se conserv bine i este inactiv din punct de vedere farmacodinamic.

(vanta)ele ?!6!2-urilor5 - sunt lipsite de to#icitate" + pot fi folosite att pentru supozitoare rectale c't i vaginale% , pot &ncorpora ap &n anumite proporii , fr a i modifica

consisten&a" 3 pot &ncorpora grsimi sau hidrocarburi %n anumite limite, formnd pseudoemulsii. . nu au tendina de a se scurge din cavitatea &n care au fost introduse, de aceea sunt folosite pentru supozitoarele vaginale i uretrale (spre deosebire de butir cacao, care se scurge cu uurin&). 9 datorit capacitii osmotice, administrate rectal produc o cretere %n volum a lic0idului rectal, cre'ndu-se la nivelul mucoasei un flux osmotic &n sens invers circulaiei medicamentelor deci din organism ctre e#terior.

/ceasta poate fi un avantaj, mrindu se cantitatea de lic0id %n care

supozitoarele se dizolv, dar poate fi i un dezavantaj producnd o senza&ie de jen, put'ndu-se elimina supozitorul &nainte de dizolvarea complet" #- sunt sterilizabili% A nu sunt invada&i de microorganisme, avnd proprieti antimicrobiene intrinseci% A &ncorporeaz un numr mare de substane active , pe unele dizolvndu le" ,- sunt solide la temperatura camerei i nu ridic probleme la manipulare.

Dezavanta)e5 - senzaie de jen, datorit capacitii osmotice mari . Se

recomand cufundarea lor n ap nainte de administrare , sau acoperirea cu un strat din materiale grase: alcool cetilic sau stearilic, sau se pot aduga anestezice% + se administreaz cu pruden pe mucoasa inflamat% , conservarea limitat: absorb apa in mediu umed datorit 0igroscopicit&ii" %n atmosfer uscat se pot %ntri, dac au ap %n compozi&ie" > se prelucreaz doar prin topire si turnare% . dac rcirea este brusc se pot produce fisuri %n masa supozitoarelor

9 sunt incompatibili cu unele substane active sau adjuvani datorit

impurit&ilor din compozi&ia lor 1 resturi de o#id de etilen sau pero#izi, de aceea trebuie s aib o puritate avansat. /ceste incompatibilit&i se manifest prin recristalizri ale unor s.a. (fenobarbital sodic, camfor, acid salicilic). /cidul salicilic prescris %n cantitate mare %nmoaie amestecul" = dau compleci mai puin activi cu unele s.a.% A sunt incompatibili cu unele antibiotice, unii conservani (sruri cuaternare de amoniu).

EXCIPIE7=I AUTOE5U3SIO7AHI3I

Sunt o categorie aparte, numii +i hidrodispersabili . ?n unele

monografii sunt inclui %n categoria mare a e%cipien"ilor 'idro olu/ili. /ceti e#cipien&i au capacitate emulgatoare i se disperseaz %n ap, ducnd la ob&inerea emulsiilor 1@(. Ea contactul dintre e#cipient i lic0idul din organism favorizeaz &mprtierea sau etalarea excipientului pe mucoas i cedarea rapid a substanelor dispersate. (edarea e cea mai rapid cnd substan&a este 0idrosolubil i se afl %n faza e#tern a emulsiilor 4'/. Fu sunt un simplu suport ci au rol dinamic &n cedarea medicamentelor prin acest fenomen de emulsionare.

:Aeen B3 1 poli or/at K0, polioxietilensorbitan 7ste neutru i stabil, plastic cu tendin& de a se deforma. 6e poate asocia cu tHeen 9:, laurat de gliceril, uleiuri 0idrogenate,

lanolin, alcool stearilic cnd se obine un excipient care &ncorporeaz soluii apoase i uleioase. #ir) C" 1 stearat de polioxietilen >$, substan& solid, ceroas, cu <.@.A. mai mare ca tBeen "9 (GEDI-9). )e asociaz cu o propor&ie mic de dioctilsulfosuccinat de sodiu, care %i mrete capacitatea de dispersare a s.a. sau cu cear i ap. ?luronici 1 asociere de polimeri de oxid de etilen i oxid de propilen. 6unt tensioactivi neionici. )olubilitatea %n ap scade cu creterea propor&iei de o#id de propilen

AvantaCele e%cip autoemul iona/ili& nu dau incompatibilitati nu sunt to#ici nu favorizeaz dezvoltarea microorganismelor nu provoac sensibilizri produc creterea absorb&iei s.a. prin solubilizare. (alitatea e#cipientului pentru supozitoare poate fi %mbunt&it cu

ajutorul u/ tan"elor au%iliare: - agen&i de mrire a v'scozitii= aerosil, stearat de aluminiu, bentonit" + substan&e care mresc punctul de topire: cear, colesterol, alcool cetilic, acid stearic"

, substane care scad punctul de topire cnd este cazul: uleiuri

vegetale" 3 emulgatori% . substan&e care favorizeaz resorbia substanelor active= vasodilatoare sau hialuronidaza% 9 agen&i de conservare: bacteriostatice pentru geluri" = ageni antioxidani pentru e#cipien&ii grai" A diluanti, coloranti, solubilizanti" J plasticizanti.

Va multumesc

pentru

atentie