Sunteți pe pagina 1din 20

Incercarea imbinarilor adezive cu suporti din materiale compozite

Coordonator profesor: Mocanu Florentina


Studenti: Pau Vlad Mihai Popa Madalin Ionut Racnici Gheorghe

Cuprins
1.Generalitati 2. Tipuri de imbinari si moduri de rupere ale acestora 3. Incercari ale imbinarilor

1.Generalitati

Rezultatele obtinute in urma incercarilor mecanice ale imbinarilor adezive avand suporti materiale compozite depind de: natura adezivului si natura suportilor, modul si conditiile de aplicare ale adezivului, geometria si dimensiunile imbinarii, grosimea stratului de adeziv si ciclul de polimerizare al acestuia, modul de pregatire a suprafetei suportilor inainte de realizarea imbinarii, conditiile in care se realizeaza incercarile etc. Pentru interpretarea rezultatele obtinute in urma incercarilor se considera ca: grosimea stratului de adeziv este constanta si este mult mai mica in comparative cu cea a suportilor, tensiunile sunt uniform distribuite pe grosimea adezivului si pe latimea imbinarilor.

2.1. Tipuri de imbinari

Tipuri de imbinari adezive plane si calitatea comportarii lor

2.2.Moduri de rupere ale acestora

3. Incercari ale imbinarilor

In conditii de incarcare statica, pe o imbinare adeziva se pot face urmatoarele incercari

3.1. Forfecare

Incercarea imbinarilor prin simpla suprapunere

In cazul imbinarilor prin simpla suprapunere, se inregistreza o distributie de tensiuni cu valori mult mai mari pe capetele imbinarii decat in partea de mijloc a acesteia

Distributia tensiunilor tangentiale in stratul de adeziv

Epruveta recomandata de ASTM D 5656 pentru realizarea incercarilor are forma si dimensiunile din figura

Pentru determinarea rezistentei la forfecare a unei imbinari adezive cu suporti din materiale compozite in ASTM D 3528 se recomanda epruveta prezentata in figura,care are avantajul ca reduce tensiunile de desprindere.

Epruveta cu doua eclise pentru realizarea incercarilor la forfecare a imbinarilor

Un alt tip de epruveta frecvent folosita pentru determinarea rezistentei de rupere la forfecare este prezentat in figura. Si in acest caz dubla suprapunere este folosita pentru a reduce tensiunile de desprindere care apar si care pot determina ruperea aderentului din material compozit inainte de ruperea adezivului.

Prinderea epruvetei pentru determinarea rezistentei la forfecare este indicata in figura

3.2. Tractiune

In acest caz se obtine o distributie uniforma a tensiunii in stratul de adeziv, valoarea acesteia putand fi determinata simplu ca raport intre forta si suprafata imbinata.

Incercarea imbinarilor cap la cap

3.3. Compresiune
Compresiunea este o solicitare foarte rar utilizata.

3.4. Desprindere (jupuire)

Incercarea se poate face in T sau la 1800. Valoarea maxina a tensiunii se obtine evident pe capatul imbinarii unde este aplicata forta.

3.5. Clivaj

In aplicatiile tehnice se recomanda ca la proiectarea imbinarilor atat jupuirea cat si clivajul sa fie pe cat posibil evitate.

3.6. Incovoiere

Incercarea la incovoiere se poate face in 3 respectiv 4 puncte.

Realizarea practica o incovoierii in 4 puncte este ilustrata in figurile de mai jos:

Realizarea practica o incovoieri in 3 puncte este prezentata mai jos:

Bibliografie

Sih G.C., Skudra A.M., - Handbook of Composites, Failure Mechanics of Composites, vol. 3, North-Holland, Amsterdam, 2005 Hou T. H., Jensen J., Hergenrother P. M., Processing and Properties of Composite, Journal of Composite Materials, vol 30, January 1996, p. 109-112. Tarnopolskii Y.M., Kincis T., Static test Methods for Composites, Van Nostrad Reinhold Company, New York, 1995 Hashin Z., Rotem A., A fatigue failure criterion for fiber reinforced materials, J.Comp. Mater, 7, 1998, p. 448-464. Awerbush J., Hahn H. T., Off-axis fatigue of graphite/epoxy composite, Fatigue of Fibrous Composite materials, 2001, p. 243-273.