Sunteți pe pagina 1din 31

Organizarea sistemului nervos

PROPRIETATILE CELULEI NERVOASE SINAPSELE

Excitabilitatea si comunicarea celular


Excitabilitatea reprezint proprietatea caracteristic materiei vii de a reaciona n mod specific la stimului Excitabilitatea este capacitatea unui sistem viu, respectiv o celul, de a capta mesaje sau semnale, ca form de actualizare a informaiei necesare organizrii lui n vederea adaptrii i continuitii, deci necesar existenei sistemului biologic. Comunicarea celular este o necesitate i se poate face prin intermediul :
sinapselor, transmitere rapid (milisecunde) ; mecanismelor paracrin sau neurocrin, transmitere lent ; mecanisme combinate sinaptic/paracrin/neurocrin.

Schimbul informaional care are loc prin interaciunea stimul-celul va genera modificri moleculare ce se constituie n rspunsul celulei la stimuli. Datorit particularitilor structurale membranare, cea mai specializat n elaborarea unui raspuns la aciunea stimulilor din mediul extern sau de la o alt celul, este neuronul.

Distribuia neuniform a sarcinilor electrice, precum i faptul c membrana cel. este o membran semipermeabil i nu permite trecerea liber a ionilor n vederea egalizrii concentraiilor acestora, determin n condiii de repaus, apariia a dou fore:
gradientul chimic, generat de diferena de concentraie a fiecrui ion de o parte i de cealalt a membranei ; gradientul electric rezultat al forelor de atracie dintre sarcinile electrice diferite dispuse de o parte i de cealalt a membranei.

Polaritatea membranei celulare se cuantific prin valoarea potenialului transmembranar de repaus, rezultat al gradientului electrochimic. Potenialul transmembranar de repaus se poate estima cu ajutorul ecuaiei lui Nernst.

EMF(mV) = 61log conc la interior conct la exterior


unde EMF forta electromotrica, potentialul LEC =0 iar pot. Nerst este potentialul din int membranei Semnul potentialului este ,,+ daca ionul care difuzeaza din int spre ext este negativ Si ,, daca ionul este pozitiv
Expl : conc K intracelular este de 10 ori mai mare decat la exterior. Log din 10 este 1 de unde ca pot Nerst pt K = -61mV pe fata int a membranei cel

Dat pompei Na/K exista transmembranare mari ale Na si K Na ic/Na ec =0,1 (14/142 mEq) si pt K ic/Kec =35 (140/4mEq) Rezulta ca pot. Nerst pt K - 94mV ; log din 35 1,54 x (61mV ) Pot Nerst pt Na +61mV;

Sistemul de transport ionic transmembranar cuprinde totalitatea structurilor proteice care strbat bistratul lipidic i care permit n anumite condiii trecerea ionilor n direcia sau contrar gradientului lor electrochimic. n funcie de mecanismele implicate se descriu trei

tipuri de structuri membranare de transport ionic: canale, pompe i transportori.

Pompele ionice sunt sisteme de transport care consum energie, numite i sisteme de transport activ, iar transportorii i canalele ionice sunt sisteme de transport pasiv, folosinduse de electrochimic. pompa de Na+/K+ care pentru fiecare molecul de ATP hidrolizat transport n spatiul extracelular 3 ioni de Na+ i intracelular 2 ioni de K+.
Aceasta pomp are o important deosebit n mentinerea excitabilittii celulare, ea asigurand gradientul electrochimic n repaus; se mai numeste pomp electrogenic.

Canalele ionice sunt glicoproteine transmembranare care realizeaz un por hidrofil de comunicare a mediului intracelular cu cel extracelular i permite trecerea rapid a anumitor ioni conform gradientului electrochimic.
Dup modul n care se realizeaz deschiderea i nchiderea porului hidrofil, canalele sunt de dou tipuri:

canale fr poart (nongated ion channels), deschise permanent, deci permit transportul ionic n funcie doar de gradientul electrochimic canale cu poart (gated ion channnels) a cror deschidere i nchidere este controlat prin mai multe mecanisme :
canale controlate de voltaj sau canale voltaj-dependente include pe cele selective pentru Ca2+, Na+, i K+ ; canalele ligand-dependente controlate de ctre neurotransmitori de tipul acetilcolin(Ach), acid -aminobutiric (GABA), glutamat, catecolamine, dopamina, serotonina ; canalele ionice din structura sinapselor electrice.

TRANSPORTORII funcioneaz pe baza gradientului electrochimic generat de pompe pentru anumii ioni, astfel ei pot transporta molecule i contrar () gradientului lor electrochimic. Ionul transportat contrar gradientului poate avea acelai sens cu ionul care se deplaseaz conform su electrochimic (simport) sau pot avea sensuri diferite de transport (antiport/ contratransport). Din punct de vedere al excitabilitii, un rol deosebit l are schimbtorul sodiu/calciu sistem de contratransport prezent n membrana celulara care transport calciul contrar gradientului su de concentraie, folosindu-se de gradientul transmembranar electrochimic al sodiului.
n celula miocardic are un rol major n stabilirea concentraiei calciului n repaus.

Potenialul de aciune (PA) o pozitivare brusc a potenialului transmembranar de repaus depolarizare, autontretinut i autolimitat.
Prin intermediul potenialului de aciune sunt codificate i transmise majoritatea mesajelor intercelulare, iar substratul molecular este reprezentat de activarea canalelor voltaj-dependente.

POTENTIALUL DE ACTIUNE

PA apare ca rasupuns la un stimul care poate determina depolarizarea membranei pn la valoarea prag (stimul supraliminar), se deschid canalele de sodiu voltaj-dependente. Inversarea" i apoi restabilirea polaritii membranei ntr-un interval de timp foarte scurt, de ordinul ctorva milisecunde, este determinat de durata de deschidere a canalelor de sodiu voltaj-dependente i de latena de deschidere a celor de potasiu voltaj-dependente. Perioada refractar este perioada n care celula care a generat un PA nu mai poate raspunde la alti stimuli cu valoare prag,
pentru c sunt n faz refractar canalele de sodiu voltaj-dependente care s-au activat la stimulul precedent

.Modificrile transferului de ioni transmembranar n timpul PA.

Conducerea nervoas
Un neuron primete prin numeroasele aferene de la nivelul somei i dendritelor, att potentiale postsinaptice excitatorii ct i inhibitorii. Are loc o sumatie spaial i de frecvena a stimulilor primii, i informaia prelucrat este transmis mai departe spre conul axonal. La nivelul corpului neuronal mesajul este codificat n amplitudinea semnalului electric, semnal care ajuns la nivelul conului axonal poate genera un PA doar dac atinge valoarea prag. Conul axonal este punctul de plecare al noului PA, fiind o zon cu prag sczut de activare, o zon cu o densitate mare de canale de Na voltaj-dependente, de aproape 1000 de ori mai multe dect la nivelul membranei somei i dendritelor. La nivelul axonului semnalul este codificat n frecven. PA se deplaseaz prin axoni dup legea totul sau nimic , adic nu pierde din amplitudine, PA autoregenerndu-se .
Are o anumit direcie de propagare, determinat de faptul c zona precedent n care s-a produs transferul de ioni este n perioada refractar.

Viteza de propagare este dat de numrul de canale de sodiu voltajdependente, de diametrul conductorului (axonului), de prezena sau lipsa tecii de mielin.

Unii axoni sunt subiri, nemielinizat, cu vitez mic de conducere. Alii au teac de mielin i noduri Ranvier, avnd o propagare saltatorie a PA, adic vitez mult mai mare de conducere. Cu ct este mai mare axonului, cu att viteza de conducere este mai Clasificarea neuronilor dupa viteza de conducere i mrime : A Aferene senzitive de la proprioreceptori i motoneuroni ai muchilor scheletici. Viteza PA(m/s) 80-120, 13-20m A Aferene sezitive de la mecanorecep-tori cutanai. Viteza PA (m/s) 35-75, 6-12 m A Motoneuroni pentru fibrele musculare intrafusale. Viteza PA (m/s) 12-20, 3-6 m m A Fibre senzitive de la receptori de durere i termici. Viteza PA(m/s) 5-30, 1-5 m B Neuroni preganglionari ai SNV.Viteza PA(m/s) 3-15, 33 m C Fibre senzitive de la receptori de durere i termici. Viteza PA(m/s) 0,5-2, 0,2-1,5 m

Exist o clasificare alternativ a fibrelor muscul. senzitive :


fibrele Ia sunt aferenele de la fusurile neuromusculare, Ib sunt aferentele de la organul tendinos Golgi, fibrele II sunt A, fibrele III sunt A, iar fibrele C se mai numesc IV.

Membrana axonilor mielinizai contine numeroase canale de Na voltaj-dependente grupate n zona nodurilor Ranvier. Canalele de K voltaj-dependente sunt slab reprezentate i se gasesc n membrana axonal paranodal,sub teaca de mielin.
scleroza multipla o boal autoimun a sistemului nervos central caracterizat prin demielinizare axonal. Se consider c demielinizarea axonala duce la expunerea canalelor de K voltajdependente i prin urmare la alterarea conducerii nervoase. n acest sens, se introducere n terapie aminopiridinele blocani ai canalelor de K voltaj-dependente.

Organizarea generala a sistemului nervos Neuronii unitatii fuctionale elementare Neuronul motor : semnalele aferente patrund prin sinapse localizate la niv dendritelor dar si a corpului celular (sinapsele pot varia intre cateva sute pana la 200000) Semnalele eferente sunt transmise prin axonul neuronal unic Transmiterea sinaptica anterograd Receptorii senzoriali localizati la suprafata corpului cat si la niv structurilor profunde initiaza activ SN Pe calea nervilor perifericii informatia este condusa spre arii senzoriale situate la niv maduvii spinarii, subst reticulata din bulb, punte si mezencefal, in cerebel, talamus si diferite zone ale cortexului cerebral

SINAPSELE SNC
Sinapsa pct de jonctiune intre doi neuroni succesivi Informatia este transmisa sub forma de PA impulsuri nervoase
Fiecare impuls poate fi blocat, transformat in impulsuri repetitive sau integrat impreuna cu alte impulsuri provenite de la alti neuroni

Exista 2 tipuri de sinapse : chimice si electrice Sinapsele chimice cele mai multe
neuronul presinaptic secreta o substanta neurotransmitatorul care va act asupra receptorilor proteici din membrana neuronului postsinaptic det (+), (-) sau modificarea sensibilitatii sale Exista aprox. 40 neurotransmitatori : ach, NA, E, histamina, GABA, glicina, serotonina, glutamatul Conducere unidirectionata

Sinapsele electrice se caracterizeaza prin prezenta unor canale apoase deschise care conduc direct impulsul electric intre cel succesive (jonctiuni gap)
Conducerea la ac nivel este bidirectionala

Anatomia functionala a sinapsei chimice


Neuronul motor din coarnele ant ale maduvii spinarii, alcatuit din : soma, axon unic, dendride Pe suprafata dendridelor (80-95%) si a somei (5-20%) exista butoni sinaptici = terminatii presinaptice,
ele reprezinta extremitatile fibrilelor nervoase cu originea la niv mai multor neuroni. Sunt in nr de aprox 10000 -200000 Pot fii excitatorii suu inhibitorrii

Terminatia presinaptica este separata de coorpul neuronului postsinaptic prin fanta cu dim. 200-300A si contine mitocondrii si vezicule cu neurotransmitator Cand un PA se propaga la niv term. preS. depolarizeaza membr si det golirea unor vezicule in fanta sinaptica Neurotransmitatorul elib va det modif de permeabilitate in membrana neuronului postsinaptic (+) sau (-) in fct de caracterul receptorului neuronali

Membrana preS contine numeroase canale de Ca reglate electric. Cand un PA depolariz membr preS canalele de Ca se deschid si intra Ca in terminatia nervoasa Cant de neurotransmitator este direct proportionala cu nr ionilor de Ca care patrund in celula Ca se va lega de molecule proteice localizate pe fata int situsuri de eliberare
Prin legare se varsa continutul veziculei in fanta (o vezicula contine de la 200010000 molec ach)

Membrana neuronului postS contine receptorii de natura proteica care au 2 componente : 1. componenta de legare proieminenta in fanta si leaga neurotransmitatorul 2. componenta ionofor formeaza un complex cu un ion pe care-l transporta prin membrana spre int neuronului postS:
Canal ionic care permite trecerea anumitor ionii prin membr Molecula proieminenta in citoplasma care activ. un sistem de mesagerii secunzi cu rol in (+) sau (-) unor fct celulare

Canalele ionice receptorii ionotropi sunt de 2 tipuri :


Canale cationice, permit trecerea ionilor de Na, K, Ca, Canalele anionice permit trecerea Cl Neurotransmitatorii ce deschid canalele cationice (+)neuronl Neurotransmitatorii ce deschid canalele anionice(-)neuronul Aceste canale se deschid si se inchid rapid

Receptorii metabotropii. Pt stocarea informatiei=memoria, este necesar sistemul mesagerilor secunzii. Cel mai frecv este un grup de proteine proteina G
Atasata pe partea int a receptorului. Are 3 componente :(activatoare) si situate aproape de receptor In interiorul citoplasmei componenta indeplineste diferite fct Deschide canale ionice Genereaza AMPc sau GMPc cu act pe metab neuronal Activarea de enzime cel Activarea transcriptiei genetice proteine noi
Excitatia se dat :se deschid canalele de Na, conductanta prin canalele de Cl su K, (+)

activ celulare ce duce la nr de receptorii excitatorii Inhibitia se dat : deschiderea canalelor de Cl electronegativitatea, conductanta pt K spre sp extracel, activareaunor rc enzimaticicare inhiba fct metabolice ale neuronului

Exista neurotransmitatorii cu molec mica si act rapida si

neuropeptide cu molecula mare si actiune lenta


Neurotransmitatorii cu molec mica sunt sintetiz in citosolul term preS, se acumuleaza in vezicule In urama unui PA se elibereaza simultan neurotransmitatoriul

Acetilcolina este secretata de neuronii localizati in :


Cel piramidale mari din cortexul cerebral Ggl bazali Neuroni motori di muschi scheletici Nn preggl din sistemul nervos autonom Nn postggl ai SNP si nn postggl ai SNS

Are efect (+) cu exceptia ef (-) la niv cardiac prin n.vag Norepinefrina nn din trunchiul cerebral si hipotalamus, nn postggl ai SNS. Rol (+) sau (-) Glutamatul terminatile presinaptice ale cailor senzoriale si regiunii ale cortexului cerebral. Rol : (+)

Dopamina nn de la niv subs negre. Efect (-) Glicina se elibereaza in special in sinapsele de la niv maduvii nspinarii. Efect (-) GABA (ac. aminobutiric) la niv maduvii spinarii, cerebel, ggl bazali si zone corticale. Efect (-) Serotonina nn trunchiului cerebral ce se proiecteaza spre SNC si spinal. Efect (-) pt caiile de transmitere a durerii, somn si starea de dispozitie Oxidul nitric in zonele creierului responsabile pt memorie pe termen lg si comportament
La niv neuronal act pe fct metabolice ce influienteaza excitabilitatea nervoasa

Neuropeptidele sintetiz in ribozomii corpului neuronal RE ap Golgi La ac nivel neuropeptidele sunt depoz in vezicule
Veziculele cu neuroT sunt transp in terminatiile fibrelor nervoase de curentii citoplasmatici axonali. In urma PA veziculele elib neuroT Au act lenta si de lunga durata

Sindroame clinice
Boala Parkinson degenerarea nn dopaminergici din subs neagra si abolirea secretiei de dopamina la niv nc caudat si al putamenului.
Siptomatologie : rigiditate musculara, tremor involuntar cu orata de 3-6cicluri/sec, achinezie Tratament : L-Dopa amelioreaza rigiditatea, L-Deprenyl (-) monoamin-oxidaza enz responsabila pt distrugerea dopaminei

Boala Huntington (coreea) boala ereditara, 30-40ani, se caracterizeaza prin miscari bruste cauzate de contr unor mm individuali apoi prin miscarii distorsionate. Se dat degenerari nn gabaergici din nc caudat si putamen si a nn colinergici din numeroase arii cerebrale (dementa)
Gena anormala induce sinteza unei proteine anormale huntingtina in structura careia se afla reziduri de glutamina

Depresia si psihozele maniaco-depresive reducerea sintezei la niv cerebral a norepinefrinei si/sau serotoninei
Spt : tristete marcata, nefericire, disperare si suferinta emotionala, insonmie, inapetenta, agitatie psihomotorie In trinchiul cerebral (locus ceruleus), nn secreta norepinefrina iar nn din nucleii rafeului secreta serotonina
Medicamentele ce (-) elib de noriepinefrina si serotonina depresie

Schizofrenia disfunctie al sistemului dopaminergic. Exista hipersecretie la niv nn din sist dopaminergic mezolimbic zone implicate in controlul comportamentului
La niv lobilor prefrontali sinapsele (+) de glutamat isi pierd resposivitatea

Boala Alzheimer imbatranirea prematura a creierului. Este o afectiune neurodegenerativa progresiva cu ev letala.
Histopatologic cant de peptid amiloid la niv creierului placi de amiloid cu un ce variaza de la 10 pana la cateva sute de

Excitatia neuronala
PR in corpul celular neuronal -65mV ceea ce va det excitabilit membranei neuronale In soma exista o solutie electrolitica cu conductanta inalta ceea ce va det ca orice modif a PA intr-o regiune sa fie transmisa in orice pct al somei sumatia semnalelor Potentialul postsinaptic excitator (EPSP)
Cand un neuroT excitator este elib in fanta, ac actioneaza pe rec.postS si permeabilitatea pt Na -45mV Ac a PMEPSP si se dat descarcarii simultane a numeroase terminatii : 4080 sau in succesiune rapida La niv axonului, membrana contine de 7 ori mai multe canale de Na reglate electric

Inhibitia neuronala sinapsele inhibitorii deschid canalele de Cl -70mV hiperpolarizare (-) neuronului.
electonegativitatii peste PR potential postsinaptic inhibitor(IPSP) (-)presinaptica este produsa prin eliberarea unei subst inhib la supr ext a fibrelor presinaptice. GABA care deschide canalele anionice (-)preS se produce la niv caiilor senzoriale

Sumatia spatiala ef de sumatie a potentialelor postsinaptice simultane prin activarea unor terminatii multiple localiz la niv unei arii intinse a suprafetei membranare neuronale Sumatia temporala neurotransmitatorul elib deschide canalele membr timp de 1milisec. Potentialele postS persista 15milisec
In consecinta o alta deschidere a acelorasi canale poate amplifica pot postS la care se adauga si rata de (+) sumatia temporala

Facilitarea neuronala pot de membrana este aproape de pragul de declansare a stimulului

DENDRIDELE conducerea electrotonica

La niv dendridelor nu se pot transmite PA deoarece contin canale de Na reglate electric Transmit semnale catre corpul celular neuronal in mod

electrotonic
Transmiterea curentului propagarea directa a curentului electric prin conducerea ionilor in lichidele din int dendridelor fara generarea de PA Scaderea pot de membrana pe masura ce acesta se propaga dea lg dendridelor spre soma este conducerea descrescatoare Sinapsele localiz in apropierea somei au un efect mult mai pronuntat in ceea ce priveste (+) sau (-) neuronului comparativ cu cele localiz la distanta