Sunteți pe pagina 1din 78

RADIODIAGNOSTICUL CARIEI DENTARE

dentar reprezint afeciunea stomato o!ic cea mai frec"ent # fiind rezu tatu aciuni or factori or mu tip i e$o%# &i endo!eni # &i se caracterizeaz printr%un proces distructi" e"o uti" a su'stane or dure dentare (

Caria

Caria nepenetrant

% )n stadii incipiente# caria de sma se prezint su' form de pat superficia a '%cretoas sau u&or pi!mentat 'run%cenu&ie# care se e$ca"eaz pro!resi"# dece a'i c inic cu sonda dentar ca ru!ozitate sau eroziune superficia * caria care e"o ueaz )n suprafa &i profunzime a+un!,nd s desc-id &i camera pu par(

Caria penetrant

UNDE SE .OATE DE/0OLTA O CARIE 1


.rocesu

poate )ncepe pe orice suprafa a

dinte ui Unde e$ist condiii fa"ora'i e# dar mai a es )n ocuri retenti"e !reu accesi'i e procesu ui de autocurire sau de i!ien &anuri intercuspidiene imperfeciuni de structur a sma u ui anfractuoziti de suprafa

RADIODIAGNOSTICUL N CARIA SIMPL E$amenu radio!rafic are ro )n 2 depistare )n cazu oca izri or !reu accesi'i e e$amenu ui c inic aprecierea !radu ui de interesare a structuri or dentare contro u corectitudinii tratamentu ui

Caria de"ine e"ident radio!rafic din prime e stadii deoarece prin deza!re!area componentei minera e a sma u ui se produce o reducere a densitii ca care deci &i a a'sor'iei raze or 3 Apare o zon de radiotransparen crescut # )n de!radeuri# form nere!u at #contur difuz# transparen mai accentuat centra &i superficia # de"enind mai opac spre dentina norma # neput,nd diferenia dentina sntoas de cea ramo it 4deci ima!inea este mai mic dec,t )n rea itate# a'ia dup curarea mecanic o'in,ndu%se ima!inea rea 5(

Ca"itatea pre!tit pentru o'turare se deose'e&te de carie prin forma re!u at# retenti"# contur net# dimensiuni e!a e cu ca"itatea )ns&i(

Consideraii cu caracter te-nic%radio o!ic2


se fo osesc 67%68 90 &i :7%:8 mAs radiaii e penetrante 4cu mai mu i 90 5 &ter! deta ii e prin -ipertransparen radiaii e nepenetrante nu )nne!resc suficient pierz,nd deta ii e pentru e"idenierea carii or secundare mar!ina e# a recidi"e or de carie# a carii or interpro$ima e situate su' punctu de contact# a carii or incipiente se fo ose&te radio!rafia panoramic# incidena interpro$ima cu fi m cu aripioare comp icaii e cariei 4pu pite cronice # parodontite apica e 5 # carii e coronare &i de rdcin se "izua izeaz ce mai 'ine prin incidena retroa "eo ar izometric &i ortoradia 4Diec9 sau te-nica ; on!%cone< 5( .entru carii e fee or "esti'u o%ora e se fo osesc radio!rafii e a$ia e cu fi m oc uza

:(Carii e apro$ima e% mezia e &i dista e sunt uor de depistat radiolo i! deoarece se proiecteaz tan!ent a fascicu u de radiaii au form triun!-iu ar cu 'aza a suprafaa dinte ui &i ",rfu spre imita sma %dentin# apoi aria se r!e&te a ni"e u +onciunii ame odentinare u,nd )n ce e din urm form de ;U< )n poziie orizonta ( )n cazu carii or superficia e ima!inea poate s nu apar# s fie ;ars< prin suprae$punere # fenomen numit ;-a ou mar!ina < #tot prin acest fenomen rezu t,nd &i o distan )ntre dinii "ecini( ce e care au ptruns )n dentin au form nere!u at(

=( Carii e suprafee or triturante sau oc uza e ce e superficia e# care intereseaz doar sma u # nu apar "ntotdeauna #i$i%ile pe radio ra&iile dentare# iar c,nd apar au form triun!-iu ar cu 'aza spre camera pu par &i ",rfu spre suprafaa triturant a dinte ui # form dat de rezistena crescut a sma u ui 4carie de !radu I5 carii e de dentin apar iniia ca transparene iniare su' sma iar )n e"o uie capt o form rotun+it#<)n U< 4carie de !radu II 5

>( Carii e suprafee or "esti'u are &i ora e uor e#iden'ia%ile !lini! dar reu radiolo i!# datorit proieciei perpendicu are pe fascicu u de radiaii a suprafeei cariei &i prin mascarea de )nsumare a opacitii sma u ui &i dentinei( au contur net datorit proieciei tan!ente a mar!inii ca"itii carioase carii e de sma sunt in#i$i%ile radiolo i! carii e dentinare apar ca zone transparente rotunde sau o"a are ce de"in )n timp nere!u ate(

?( Carii e de co et sunt nedece a'i e c inic deoarece sunt situate a ni"e u !in!iei # frec"ent acoperite de tartru# sau su' o ucrare protetic de )n"e i& uor identi&i!a%ile radio ra&i! at,t ce e de pe suprafee e "esti'u o% ora e c,t &i pe ce e apro$ima e ca &i ima!ine radiotransparent rotund sau o"a ar cu desc-idere ar! prin a'sena sma u ui dificu tate prezint diferenierea de ;-a ou cer"ica ; 4transparen produs de un dinte norma prin a'sor'ia redus a radiaii or din zona cer"ica peste care nu se suprapune opacitatea sma u ui sau a osu ui a "eo ar 5 @ pentru aceasta se e$amineaz radio!rafia a umin puternic 2 caria apare ca ips de su'stan dentar cu )ntreruperea continuitii conturu ui # iar -a ou cer"ica apare cu inte!ritate a conturu ui co etu ui

8( Carii e de rdcin se e#iden'ia$ doar radio ra&i! apar )n ocuri e unde cementu este dez!o it de i!amente e a "eo are ca &i eroziune de cement pe suprafa mare cu aspect zimat ;)n dini de fierstru ; caria de suprafa mare ad,ncime "aria'i apare ca transparen nere!u at# neomo!en # cu &tir'irea cupu iform a mar!inii radicu are )n cazu suprapunerii pe cana u radicu ar se face dia!nostic diferenia cu !ranu omu intern pe radio!rafii de corecie e$centrice 4mezio% sau distoe$centrice 5 2 a !ranu om raportu cu cana u radicu ar se pstreaz pe fi mu ortoradia &i ce distoe$centric #iar a carie raportu se sc-im'# apr,nd o deta&are )ntre ce e dou radiotransparene

6( Caria pe dinii inc u&i #i$uali$area este e(!lusi# radio ra&i! apare )ntotdeauna c,nd e$ist o dez!o ire de perete osos a sacu ui fo icu ar produs de o pun! parodonta mar!ina sau prin e$tracia unui dinte "ecin

A( Caria recidi"ant &i secundar rezu t prin eradicarea incomp et a dentinei a terate# deficiene )n prepararea ca"itii# incorectitudinea o'turaii or apare ca radiotransparen cu contur difuz # contrast,nd cu o'turaii e radioopace sau o'turaii e de 'az # sau este !reu identifica'i )n cazu o'turaii or cu su'stan radiotransparent fr 'az# sin!uru semn radio o!ic fiind de imitarea difuz pe o poriune imitat )n contrast cu restu 'ine de imitat caria recidi"ant se produce su' o'turaie iar caria secundar a mar!inea acesteia

Carii e deficienei de secreie sa i"ar ce e mai frec"ente apar )n cazu tratamentu ui cu radiaii ionizante a e e$tremitii cefa ice prin radiosensi'i itatea crescut a ! ande or sa i"are( Urmarea tratamentu ui este diminuarea cantitati" a secreiei sa i"are# scderea pB%u ui de a 6#8 a 8#8 # o concentrare neo'i&nuit a ioni or de c or# sodiu# ma!neziu# ca ciu # a proteine or( Codificri e fizico%c-imice reduc ro u de tampon a sa i"ei &i capacitatea de autocurare#iar pB%u acid induce deminera izarea esuturi or dentare# toate duc,nd a condiii fa"ora'i e de dez"o tare a p cii micro'iene( Carii e de iradiere au o e"o uie e$trem de rapid# intereseaz un mare numr de dini# au un caracter intens distructi" asupra coroane or dentare(

D( Gradu de interesare a structuri or dentare


)n cazu

carii or superficia e date e sunt imprecise c,nd intereseaz dentina se apreciaz e$tensia )n suprafa &i profunzime &i se indic atitudinea terapeutic art,nd !rosimea stratu ui de dentin dintre ca"itatea carioas &i camera pu par sau e"idenierea comunicrii cu pu pa 4 mai a es a ni"e u coarne or pu pare 5 se face identificarea cana e or radicu are * direcie un!ime # dimensiuni se depisteaz anoma ii e cana icu are 4 cana e mu tip e# ramificate # o'struate 5

C( Contro u corectitudinii tratamentu ui# o'turaiei2 )n carii e apro$ima e coronare &i de co et su'!in!i"a e )n carii e profunde pentru studiu "ecintii o'turaiei cu camera pu par )n cazu o'turaii or pentru 2 contro u accesu ui p,n a ape$ )n "ederea o'turaiei identificarea ci or fa se sta'i indu%se sediu cii# direcia mezia Edista # ad,ncimea# afectarea sau nu a spaiu ui periodonta contro u o'turaiei cana icu are care poate fi incomp et &i E sau cu dep&ire e"idenierea corpi or strini endocana icu ari 4ac Lentu o 5 fracturi on!itudina e )n a$u dinte ui e"idenierea o'turaii or de'ordante# cu e$ces de materia o'turant care fa"orizeaz retenia a imente or &i constituie factor fa"orizant pentru caria secundar sau parodontita mar!ina

SU)STAN*+ P+NTRU O)TURA*I+ Opacitatea sau transparena su'stane or de o'turaie sunt date de numru atomic 4/ 5# deci de !radu de a'sor'ie a radiaii or 3# de e$emp u 2 auru # mercuru # iodu # iodoformu din ama !amuri# )ncrustaii &i materia e de o'turat cana e au a'sor'ia cea mai mare# deci apar intens radioopace preparate e cu Ca4OB5= pentru acoperirea pu pei dentare sunt !reu diferenia'i e de ama !am materia e e cu o$id de zinc 4o'turaii pro"izorii cu !utaperc# . asto'tur# Eu!enat de zinc# Ciment F ec-ter# ciment de fosfat de zinc 5 sunt mai radioopace dec,t dentina# se difereniaz 'ine de si icai dar !reu de ama !am cimentu cu si icat 4materia de o'turaie definiti"5 materia e e compozite sunt mai transparente dec,t osu # ima!inea fiind asemntoare cu caria# dar )n acest caz conturu este net( R&ini e acri ice sunt radiotransparente# a fe pore anu ars# deci nu sunt "izi'i e radio!rafic(

RADIODIAGNOSTICUL AFECGIUNILOR .UL.EI DENTARE

C-iar &i )n faze

e incipiente precum -iperemia preinf amatorie sau pu pite acute e"idenia'i e a e$amenu c inic# radio!rafia e"ideniaz factorii etiopato!eni mai a es cei e!ai de carie &i de tratamentu ei sau de factorii traumatici# iar )n pu pite e cronice )nc-ise# de!enerescena ca car a pu pei# )n oca izarea dentinei secundare de reacie are contri'uie esenia (

Se,nele radiolo i!e dire!te ale a&e!trii pulpei dentare sunt ,odi&i!area

&or,ei i di,ensiunii !a,erei pulpare i a !analului radi!ular ,odi&i!area !ontururilor peretilor ,odi&i!area transparen'ei teritoriului pulpar.

.UL.ITELE ACUTE * din punct de "edere radio!rafic se e"ideniaz modificri discrete a e perei or camerei pu pare &i cana u ui radicu ar informaii referitoare a a!enii cauza i )n cadru afeciuni or acute caria ce a dep&it +onciunea ame odentinar 4prin endoto$ine micro'iene 5 ca"iti preparate &i 'onturi & efuite 4mane"re e pot dec an&a e$citaii termice supra iminare 5 e$citaii termice noci"e transmise prin o'turaii meta ice ap icate )n ca"iti e profunde sau a ad,ncime medie fr o'turaie de 'az fisuri )n sma &i dentin sau fracturi parce are coronare ne! i+ate

/ipere,ia prein&la,atorie * nu apar modificri radio!rafice %a!enii micro'ieni ipsesc din pu pa dentar dar e$ist )n cana icu e e dentinare Pulpita a!ut seroas * din punct de "edere anatomo% c inic este seroas paria 4coronar 5 &i tota 4coronoradicu ar 5 % pe ,n! manifestri e -emodinamice apar &i modificri a e permea'i itii "ascu are cu apariia e$udatu ui % radio!rafic nu a"em modificri de form a e camerei pu pare &i de contur a e perei or# dar se e"ideniaz carii de mari dimensiuni p,n )n apropierea coarne or camerei pu pare

.u pita acut puru ent * este fie urmtoarea etap e"o uti" a pu pite or seroase# fie rezu tat a contactu ui direct a micro'i or cu pu pa )n cazu carii or profunde sau fracturi or coronare penetrante# fracturi coronoradicu are sau radicu are sau su' u$aii dentoa "eo are % radio o!ic se "a o'ser"a cre&terea mai mu t sau mai puin uniform a dimensiuni or camerei pu pare &i a cana u ui radicu ar &i &ter!erea conturu ui perei or camerei pu pare &i a cana u ui prin deminera izarea &i resor'ia perei or ca&u ui pu pei dentare(

.UL.ITELE CRONICE Desc-ise % u ceroase % !ranu omatoase Nu se pot diferenia radio!rafic ci se poate "izua iza o carie profund de dimensiuni mari comunicant cu camera pu par uneori pe distan mare# o camer pu par deformat# mrit de "o um# cu coarne e pu pare disprute( Hn cazuri a"ansate apare o radiotransparen unic ce ocup aproape tota teritoriu dentinar &i zona camerei pu pare cu sau fr fracturarea perei or coronari(

Hnc-ise propriu0$is - micro'ii nu au contact direct cu pu pa caracteristic fiind inte!ritatea perei or ca&u ui pu par ( Ei pro"in de a o carie cu e"o uie ent % recidi" de carie sau carie secundar % pu pit acut care a e"o uat fr desc-iderea pu pei Radiolo i! se "iua izeaz2 * carie sau o'turaie cu carie recidi"ant sau carie secundar fr comunicare cu camera pu par % discret r!ire a cana u ui radicu ar % &ter!erea conturu ui cana u ui radicu ar &i a camerei pu pare

ranulo,atoas 1 ranulo, intern Pala$$i 5 Radiolo i! * ipsa ima!inii factori or etio o!ici % distrucia perei or dentinari ai camerei pu pare &i cana u ui radicu ar deci o zon radiotransparent o"a ar situat centroradicu ar care se continu apica &i coronar cu cana u radicu ar# cu a$ un! situat de o'icei "ertica # care nu poate fi deta&at de cana u radicu ar nici )n corectarea mezio% # nici )n cea distoe$centric 4e ement de dia!nostic diferenia cu caria de rdcin 5 % oca izarea )n teritoriu coronar a pu pei dentare &i dez"o tarea sa e$cesi" determin apariia fracturi or spontane coronare sau coronoradicu are(

ICAGINI RADIOLOGICE CONDENSANTE HNTILNITE HN .ATOLOGIA .UL.EI DENTARE Modi&i!ri !al!are la ni#elul pulpei dentare .u po iii = aglomerri calcare compacte ovalare sau rotunde localizate la nivelul pulpei dentare, de 2-3 mm, asimptomatici clinic. Radiologic apare ca o opacitate omogen de intensitate calcar, contur net, situat n centrul camerei pulpare sau a canalului radicular , fr relaii de continuitate cu pereii camerei pulpare, existnd de o icei un lizereu radiotransparent ntre pulpolit !i peretele dentinar Sc eroza ca car difuz a pu pei dentare( "iferena de pulpolit const n faptul c procesul calcifiant este rspndit pe ntreg teritoriul pulpar# este tot asimptomatic clinic, nu se cunoa!te etiologia, dar apare la vrste naintate. Radiologic apare un aspect granular calcar al pulpei care are aspect neomogen pentru c nu toate teritoriile sunt uniform calcificate

Depuneri de dentin pe pere'ii !a,erei pulpare i !analului radi!ular 1dentin se!undar2 dentin de rea!'ie2 dentin ter'iar2 et!.3 A( Depunerea de dentin secundar la persoanele n vrst poate fi considerat ca !i proces fiziologic, de!i sensi ilitatea pulpar scade, iar prin compresie parte din populaia celular pulpar sufer. Radiologic apare o ngustare relativ uniform a camerei pulpare !i canalului radicular $coarnele camerei pulpare dispar, rezultnd o rotun%ire a acesteia iar canalul radicular se ngusteaz pn la dispariie & D( Dentina adiiona depus )n condiii pato o!ice $ a raziuni, caria cu evoluie lent, fisuri n smal, unele restaurri ale coroanelor & constituie dentina de reacie sau teriar "iagnostic diferenial cu dentina secundar este faptul c cea de reacie reduce volumul camerei pulpare sau canalului radicular de o manier localizat, ngustarea survenind n vecintatea aciunii maxime a factorilor nocivi. n cariile cu evoluie lent din gropiele !i !anurile suprafeelor triturante se o serv o ngro!are a peretelui ocluzal al camerei pulpare, o om are a acestuia spre interiorul camerei cu ngustarea acesteia. 'n cariile aproximale poate fi amputat un singur corn pulpar dnd aspect asimetric camerei pulpare. 'n a raziuni sau traumatisme ocluzale repetate camera pulpar se ngusteaz dinspre ocluzal spre apical cu aspect rectiliniu al peretelui ocluzal al camerei pulpare 'n traumatismele de mare intensitate ocluzo-alveolare cu sau fr rizalize se produce o literarea complet a canalului radicular.