Sunteți pe pagina 1din 33

Structurile reticulate sunt ansambluri spatiale de bare dispuse intr-un strat, doua sau trei straturi;

Sunt utilizate pentru suprafete mari in plan, in general cu deschideri de mari dimensiuni si comparabile
pe cele doua directii; este o solutie economica, reducand cu 10...12% consumul de otel fata de solutia
de structuri cu zabrele planare;
Reteaua spatiala a structurii reticulate poate fi planara ca un plan perfect rigid sau sub forme arcuite,
acoperind suprafete la randul lor de diferite forme in plan: rectanngulare, circulare, poligonale,
ovoidale;
Sunt utilizate la numeroase constructii moderne precum:
- acoperisuri la constructii cu dimensiuni mari in plan: aeroporturi, stadioane, complexe comerciale sau
cu alte diferite destinatii;
- acoperisuri in consola la cladiri cu dimensiuni mai reduse necesitand suprafete in plan libere de stalpi;
- fatade la cladiri cu dimensiuni si forme speciale;
- structura telescoapelor observatoarelor astronomice.
Comportarea spatiala confera acestor structuri:
- reducerea consumului de otel;
- micsorarea inaltimii in planul acoperisului;
- rigiditate marita la incovoiere;
- deformatii reduse in plan normal planului retelei.

Un grad foarte mare de prefabricare reduce perioada de executie in santier;
Costurile reduse obtrinute in fina sunt si pe baza gradului mare de pachetizare a
tronsoanelor prefabricate;
Pe de alta parte, structurile reticulate sunt unicate care necesita un efort mare de
proiectare;
Nodurile retelei devin difici de executat in anumite situatii.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Retele plane de grinzi cu zabrele;
Retele curbe cu una sau doua curburi: cupola, cilindru, suprafete de rotatie de parabole sau
hiperboloid parabolic;
Turnuri din retele;
Combinatii intre forme.
Deschiderile maxime ale retelelor cu un singur strat nu depasesc 10 m.
Atunci cand este necesar a o deschidere mai mare, se utilizeaza sistemul bi-strat sau tri-strat; acestea
nu este necesar sa se dezvolte pe toata suprafata, astfel sistemul bistrat poate fi prezent pe mijlocul
deschiderii, sistemul tristrat fiin prezent pe margini.
Comportarea retelelor planare reprezinta o combinatie intre comportarea de grinda cu zabrele cu
aceea a unei membrane.
Limitarea deschiderilor la 6065 m este impusa de necesitatea asigurarii rigiditatii sistemului de bare
care se deformeaza in ansamblu, formand o sageata generala .
Rigiditatea sistemului de bare este descrescatoare de la la cel triunghiular la cel rectangular si in fine
la cel hexagonal.

DESTINATII VARIATE A STRUCTURILOR RETICULATE
DIVERSE DESTINATII
STRUCTURA
ACOPERISULUI
SCHELETUL
ANVELOPEI
CLADIRII
DIVERSE DESTINATII
SFERE SI
VOLUME
GEODEZICE
EVOLUTIA STRUCTURILOR CU DESCHIDERI DIN CE IN CE MAI MARI
STRUCTURILE CADRE SPATIALE
sunt rezultatul optimizarii elementelor
de inchidere de deschidere mare
necesare unor destinatii particulare:
complex sportiv, hangar de avioane,
pavilion expozitional, aerogara;
In vederea imbunatatirii comportarii
grinzilor cu zabrele planare trebuie
asigurata conlucrarea spatiala dintre
elementele structurale ce alcatuiesc
sistemul, in special in zona
acoperisului; rezulta astfel o retea de
grinzi spatiale
PRINCIPIUL DE BAZA
Talpile grinzii cu zabrele se
curbeaza pentru a putea face fata
deformatiilor ced cresc odata cu
deschiderile
Noul sistem spatial este format din
doua sisteme planare care
transformandu-se intr-un sistem
spatial conlucreaza in preluarea
incarcarilor si a deformatiilor
y x
y x
i i
i i i
f f
P P P
=
= +
IPOTEZE SIMPLIFICATOARE
I. Imbinarile se presupun articulatii sferice perfecte, la capetele barelor fiind numai solicitarile axiale ce
converg in noduri (lipsesc momentele incovoietoare si de torsiune);
II. Barele sunt perfect convergente in noduri (nu intervin excentricitati de nod);
III. Fortele sunt aplicate numai in noduri.
Un sistem de retele spatiale se obtine prin intersectia unui numar de bare, n
b,
intr-un numar de
noduri, n
c
. Se disting astfel mai multe tipuri de sisteme primare de retele

SISTEMUL TRIUNGIULAR este foarte eficient in transmiterea fortelor in bare; momentele
incovoietoare sunt absente sau extrem de mici iar sistemul este stabil.

SISTEME SPTIALE DE ZABRELE (GRINZI CU TALPI PARALELE) pot acoperi suprafete mari cu greutate
redusa fata de sistemele plane de grinzi cu zabrele.

SISTEMELE GEOMETRICE CU DUBLA CURBURA se pot dezvolta pe deschideri mari, curbura
asigurandu-le rigiditate mai mare decat cea a sistemelor plane. Ele ofera pe de alta parte o
infinitate de forme realizabile .
CLASIFICAREA STRUCTURILOR RETICULATE

Domuri cu dubla curbura pe o
directie in planul circular.



Parabole compuse din
suprafete cu curburi diferite
sau inversate
o Curburi duble
Panze realizabile cu un strat sau doua straturi: a)- cupola; b)- cilindrica; c)-
hiperboloid parabolic
Membrane monostrat plane
sau curbe (cu deschideri <10 m)
Sistem bi-strat cu
diagonale intermediare
Sistem bi-strat cu
montanti (Vierendeel)
Sistem tristrat
Se utilizeaza la deschideri limitate de 6065 impuse de rigiditatea intregului acoperis (sageti maxime de
1/3001/400 din deschidere);

Reteaua poate fi: triunghiulara, patrata sau hexagonala, rigiditatea fiind in sens descrescator de la primul
la ultimul ;

Retele planare triunghiulare: se realizeaza prin translarea unui plan fata de celalalt, din fiecare nod
plecand trei diagonale ce leaga suprafetele intre ele;

Retele planare patrate: simple sau diagonale la care dintr-un nod pleaca 8 bare; 4 bare sunt in acelasi
plan iar celelalte 4 joaca rolul diagonalelor la 45, amplasate in plan vertical intre cele doua retele (straturi).
La retelele patrate plane 6 bare pleaca dintr-un nod amplasat in planul superior din care 2 bare sunt
diagonale.
Retele planare bi-strat in diverse sisteme de dispunere a barelor pe interior
Sistem spatial planar
patrat simplu
Sistem spatial planar
patrat diagonal
Sisteme planare patrate cu bare
interioare eliminate
Dorita sistemului complicat de bare trebuie sa se verifice mentinerea indeformabilitatii acestuia
Dispunerea barelor in forma hexagonala la sisteme planare spatiale: a)- simple; b) duble

TRIODETIC (Canada): barele sunt cave cu sectiune circulara, aplatizate la capete si fixate in noduri cu suruburi
cu piulita. Sunt demontabile fara dificultate;
SPACE-DECK (U.K.): piramida cu baza patrata formata din profile corniere si amplasata cu baza in reteaua din
fata superioara. In fata inferioara barele se intalnesc itr-un nod, infiletandu-se;
MERO (Germania si alte state europene) noduri formte din sfere din otel dur avand pana la 18 gauri unde se pot
infileta suruburi de tip S.I.R.P. a caror capuri sunt fixate in bare cave cu sectiuni circulare sau rectangulare;
UNISTRUT (SUA): imbinarea barelor se face pe un guseul in forma de sea in spatiu; intr-un nod intra pana la 8
bare care se fixeaza cu suruburi. Barele sunt in forma de C , laminate la cald sau formate la rece.
Alte sisteme intalnite sunt: PYRAMITEC, TRIDIMATEC, TUBACCORD, SDC (France), UNIBAT sau NODUS (UK),
OKTAPLATTE (Germany).
Solutii constructive pentru imbinarea interioasra a barelor retelei:
a)- TRIODETIC; b)- SPACE-DECK; c)- MERO; d)- UNISTRUT; e)- TRIDIMATEC
Sistem de nod sferic
Sistem de nod sub forma de disc pe care
sunt sudate bare cave circulare
Articulatie
sferica
disc
ACTIUNI
a. Actiuni permanente: greutati
b. Actiuni variabile - in particular:
Tasari diferentialte la nivelul reazemelor pe contur, variatii de temperatura din conditii
tehnologice, tasarea la nivelul fundatiilor;
important snow deposits in the case of skylights, gables, attic placed on perimeter or
higher buildings placed in the close neighborhoods;
wind;
effect of temperature variations;
all kind of loads or forces due to mounting stage that modify the static scheme
designed for the service life.
c. Combinations of actions -exploitation state and the mounting stage.
INVARIANTA GEOMETRICA SI ECHILIBRUL STATIC
Ipoteze de baza :
Imbinarile constituie articulatii sferice perfecte;
Daca barele raman de lungime constanta in calcul ataunci pozitia nodurilor relativ unul
fata de celalalt ramane constanta ;
Conditia de compatibilitate geometrica poate fi exprimata in doua variante:
A legaturile interne de la nivelul noduri lor precum si leagaurile exterioare sin reazeme sunt
louate in consideratie in ansablul ecuatiilor de echilibru static (corp rigid);
B conditiile de compatibiitate geometrica si de echilibru static sunt asigurate numai la nivelul
legaturilor interne ale sistemului structural.
A. Conditia de compatibilitate geometrica:
0 3 > +
n r b
n n n
Unde:
n
b
, n
n
- numarul total de bare si respectiv de legaturi interioare;
n
r
- numarul de legaturi a sistemului cu exteriorul.
B. Se considera ca un numar minim de bare (n
b
=6) este necesar sa asigure legatura in spatiu a
corpului plan rigid cu terenul. O retea uzuala este cea bi-planara care contine astfel un numar total
de bare:
bd bi bs b
n n n n + + =
n
bs
, n
bi
si n
bd
sunt barele din planul superior din plnul inferior si din diagonale.

( ) 4 2
1 2
8
+ + =
+ + + =
=
n m n
n m mn n
mn n
r
n
b EXEMPLE
( ) ( ) 1 1 1 + + = m n n m i
Nedeterminarea statica se calculeaza pe baza urmatoarei relatii
METODE DE CALCUL A RETELELOR DE GRINZI
Urmatoarele metode sunt de regula adoptate:
.
Distanta dintre doua noduri alaturate 1.5 3.0 m;
Inaltimea retelei (h): 1/151/20 din deschiderea
minima
= 45
0
60
0
;
In cazul retelelor spatiale planare:

sin cos 2
;
2 h l
l
l
h
tg
d
=

= =

sin cos 2
;
2 h l
l
l
h
tg
d
=

= =
Consumul optim de otel impune alegerea sectiunilor variabile ale barelorin general pe zone de
incarcare distincte (maximum trei zone) pe suprafata planara:
Suprafete relative recomandate pentru utilizarea sectiunilor diferite de otel
BARA
Suprafata
Centrala Intermediara Marginala
In fata superioara A
s
2/3A
s
1/3A
s

In fata inferioara A
i
2/3A
i
1/3A
i

In diagonale 0.4A
s
or 0.4A
i

Retea simpla:
Retea diagonala:
Verificarile se fac conform SR EN 1993-1-8 avand in
vedere modurile de cedare ale imbinarilor barelor:
a- pe sectiunile barelor;
b- prin strivire sub compresiune;
c- prin forfecare a peretilor sectiunilor, a guseelor,a sferelor
sau a cordoanelor de sudura;
d- prin voalare locala a peretilor.

( ) sphere
diam Ext
wall Thick
sphere diam Ext
CHS diam Ext
. .
.
;
. .
. .
= = | o
A k C =
Consumul specific de otel:
k= 1.1 la deschideri < 24m;
k= 1.51.68 la deschideri > 24m.
Grosimea minima a peretelui este 4 mm;
In cazul in cre se prevad imbinari cu suruburi se utilizeaza categoria 6.6 si suruburi rezistente la lunecare
Dimensionarea diametrelor sferelor in funtie de valorile critice
dale fortelor aplicate in noduri P
l
si a fortelor interne din barele
convergente in nod;
Diametrul sferei d
e
se consider aprox. 1.82.0 d
CHS
.
Imbinarile sunt articulatii sferice perfecte, asadar la capetele barelor pot exista numai eforturi
axiale fara incovoiere sau torsiune ;
Barele converg perfect in imbinare;
Fortele actioneaza numai in noduri .
Metode generale:
Metoda deplasarilor se scrie matricea de rigiditate si se rezolva sistemul de ecuatii; (se poate
astfel dezvolta metoda elementului finit prin calcul automat)
Metoda mediului continuu echivalent prin asimilarea sistemuli de bare cu o placa subtire

METODA BAZATA PE MATRICEA DE RIGIDITATE
Euatiile de echilibru din nodurile retelei se se scriu avnd ca necunoscut deplasrile nodurilor si
coficientii de rigiditate. (forte datorate deplasarilor unitare)
P k k F
k k F
y x y
y x x
= A + A =
= A + A =

22 21
12 11
0
; 0 0

=
x x
i
i i
x
i
i i
x x
i
i i
x
i
i i
L
E A
k
L
E A
k
L
E A
k
L
E A
k

cos sin
sin
sin cos
cos
12
2
22
21
2
11
F k = A
1
22 21 2
12 11 1
F F F
F F F
y x
y x
A + A =
A + A =
x
x x
L
AE
F F F
L
AE
F
L
AE
F


sin
sin ; cos
22 21
12 11
= = =
= =
22 21
12 11
k k
k k
k =
y
x
A
A
= A
P
F
0
=
Coeficientii de rigiditate ai unei bare solicitata axial : a)-
forte datorate unei deplasari unitare oizontala; b)- forte
datorate de o deplasare verticala unitara
Sistem format din doua bare (zabrele) supus la o forta in nodul 2:
a)- forte reale actionand pe structura initiala; b)- cazul I- deplasari
sub componenta orizontala a fortei; c)- cazul II- deplasari sub
componenta verticala a fortei.
Un grad mare de nedeterminare implica un numar mare de ecuatii de echilibru asadar este
aplicabila calculului automat , plecand de la relatia generala:
Asadar:
| | | | | | F K = A

| | | | | | F K = A
1
Cunoscand deplasarile nodurilor i si j in sistemul global de coordonate este oix, oiy, oiz, si ojx,
ojy, ojz, alungirea barei ij poate fi determinata:
( ) ( ) ( )
z iz jz y iy jy x ix jx ij
l o o o o o o o o o cos cos cos + + = A
Deplasarile si rotirile nodurilor i, j pe structura incarcata
alungirea specifica:
ij
ij
ij
l
l A
= c
ij
ij
ij
ij ij ij ij
A
l
l
A E N
A
= = = c c
Fortele interne din bare variaza cu 1/h si in particular in
diagonale variaza cu 1/sin.
Desemenea sageata variaza cu 1/h
2

iar fortele din baraij:
h
a P
h
a p
N
2 3

=
q

a/b a/b a/b


0.5 0.1935 1.05 0.0419 1.6 0.00680
0.55 0.1702 1.1 0.0357 1.65 0.00576
0.6 0.1500 1.15 0.0303 1.7 0.00487
0.65 0.1322 1.2 0.0257 1.75 0.00412
0.7 0.1162 1.25 0.0218 1.8 0.00349
0.75 0.1018 1.3 0.0185 1.85 0.00295
0.8 0.0888 1.35 0.0156 1.9 0.00249
0.85 0.0771 1.4 0.0132 1.95 0.00210
0.9 0.0666 1.45 0.0112 2.0 0.00176
0.95 0.0573 1.5 0.00948 - -
1.0 0.0491 1.55 0.00803 - -
n q n q n q
5 3.333 14 9.286 23 15.333
6 3.889 15 10.000 24 15.972
7 4.667 16 10.625 25 16.667
8 5.250 17 11.333 26 17.308
9 6.000 18 11.963 27 18.000
10 6.600 19 12.667 28 18.643
11 7.333 20 13.300 29 19.333
12 7.944 21 14.000 30 19.978
13 8.667 22 14.636 - -
Tabel. 2. Valorile coeficientului

Table 3. Valorile coeficientului q
OLT 35 OL 44 and OLT 45 OL 52

modificata

modificata

modificata
20ss80 -12 20ss75 -11 20ss70 -10
80ss100 -7 75ss90 -7 70ss80 -6
>100 >90 >80
i
l
f
=
i
l
f
=
Zvelteti rectificate ale barelor cave circulare
i
l
f
=
Prima varianta de analiza consta in modelarea structurii prin discretizare si
studiul tensiunilor si deformatiilor liniare in bare.
La structurile reticulat cu forme mai complicate si nesimetrice solutiile
explicite nu pot fi aplicate asadar metodele numerice sunt preferabile
alaturi de tehnicile aproximative de analiza. In 1927 F. Bleich si E Melan au
dezvoltat metode de calcul a structurilor discrete insa numai dupa1960
aceste metode au putut fi apliate la structurile reticulate.
Al doilea tip de analiza se adopta la structurile cu un numar mare de
elemente; conceptul de baza inlocuieste spatiul reticular cu un spatiu
continuu echivalent . Metodele de echivalenta se bazeaza pe solutii de
ecuatii interdependente dintre cele doua spatii sau pe baza conversiei
ecuatiilor de diferente finite in diferentiale aproximative.
Wright a dezvoltat apoi metoda ecuatiilor de interdependenta pentru
sistemele unistrat bazate pe teoria placilor curbe subtiri.
Echilibrul static:
a)- la nivelul retelei spatiale; b)- la nivelul spatiului echivalent
( )
( )
( ) 3
3
; 3
3
; 3
3 2
3
2
1
xy y
xy y
y x
N N
L
P
N N
L
P
N N
L
P
=
+ =
=
'
;
'
;
'
'
;
'
'
'
;
'
'
'
t
N
t
N
t
N
G E E E E
xy
xy
y
y
y
x
x
x
xy
xy
x
x
y
y
y
y
y
y
x
x
x
x
= = =
= = =
t o o
t

o
c
o

o
c
3
1
' ' '
' 4
3
'
3 '
2
' ' '
= = =

=

= = =

y x
y x
L t
AE
G
L t
AE
E E E
' ' ' t t t
y x
= =
( )
( )
xy xy
x y y
y x x
L t
AE
L t
AE
L t
AE
t
c c o
c c o

=
+

=
+

=
' 4
3
; 3
' 4
3
; 3
' 4
3
( )
2
3
' 1 12
' '

=
t E
D
i t = 3 2 '
3
2
'
d
t =