Sunteți pe pagina 1din 179

AMBIENT anul 3

Note de curs

Introducere in problematica ambiantei spatiului arhitectural


Verner Panton, camera pentru Bayer AG Visiona 1968

Cursul trateaza urmatoarele probleme legate de ambianta spatiului arhitectural :


relationarea interior / exterior prin intermediul golurilor si deschiderilor relatiile functionale - dimensionarea si gruparea zonelor de circulatie pe verticala si orizontala implicarea sistemului structural in organizarea si ambianta spatiilor compozitia volumetrica, cromatica si texturala organizarea obiectelor de mobilier si decorative( intr-un dialog permanent cu celelalte elemente ale ambiantei ) confortul fizic si psihic ( mecanismul de legatura al elementelor la nivel perceptiv- senzorial)

Delimitarea spatiului arhitectural

Barclay &Crousse / CASA EQUIS / Peru 2003

Cursul trateaza urmatoarele aspecte :


- elementele care participa la ambianta spatiului arhitectural - stadii de delimitare a spatiului arhitecturalspatiu deschis / spatiu inchis - limite / hotare ( imuabile si modificabile) - extrados / intrados - spatiul fizic / spatiul psihologic

Stadii de inchidere a spatiului arhitectural

Nivele spatiale interactive

Introducere in studiul arhitecturii /G.M .Cantacuzino


O arhitectura are in principiu doua expresii armonice: EXTRADOSUL si INTRADOSUL

EXTRADOSUL =invelisul exterior al formei ( fatade , acoperisuri, terase , cupole, etc)VOLUMUL

INTRADOSUL = invelisul interior al formei (golul lasat de incaperi si limitat de ziduri,plafoane, bolti, etc)-SPATIUL

Despre limita / Gabriel Liiceanu

Asa cum zborul nu e cu putinta in afara gravitatiei , libertatea nu are sens decat in conditiile existentei limitei

Fondul intim strain ( G.Liiceanu)


-Premerge alegerii noastre -inainte de a ne hotara,in noi am primit niste hotare ne constituie drept ceea ce suntem, dinaintea alegerilor noastre

-Acest hotar dinainte stabilit este simultan INTIM si STRAIN

Fondul intim strain (G. Liiceanu)

___________ A FI
OM ___________ A FI CONSTIENT ___________ A FI FINIT

Fondul intim - strain (G.Liiceanu)


Limite imuabile : zestrea somatica zestrea mentala ascendenta (parintii) rasa natiunea epoca

Limite modificabile : locul limba religia numele clasa sociala (casta) libertatea

Constante / Variabile din ambianta

Componentele ambiantei

Ambianta fizica (definita de mediul fizic in care traim)

Ambianta psihologica ( definita de reactia receptorului la stimuli )

Ambianta psihologica moduri de abordare -comportamentist( reactii de conduita) -gestaltist( configurationism,structuralism psihologic) -cauzal (motivational)

Comportamentist releva termenii fizici ( vizuali ,

auditivi, fenomenologici) care influenteaza reactiile noastre

Gestaltist ( gestalt =structura , forma)-releva felul in care forme


von Ehrenfeld, Kurt Koller , Paul Guillaume, etc)

particulare influenteaza starea psihica (Psihologia Formei sec 20-Christian

Cauzal- ( motivational)-releva cauzele care genereaza stari


psihice in spatiul ambiental
( inconfortul , constranfgerile, etc)

Spatii pentru circulatie si ambianta arhitecturii


CLADIRE ADMINISTRATIVA IN HELLERUP-3 X NIELSENCOPENHAGA

- rolul zonelor de circulatie in pacurgerea spatiului (percepere, vizibilitate) - rolul scarilor, rampelor, pasajelor, in compozitia volumetrica , texturala si cromatica a spatiului - relatii functionale ale spatiilor pentru circulatie cu celelalte spatii (dimensionare, trasee)

Semnificatii compozitionale

Compozitia frontala

Compozitia in plan

Profunzimea spatiului

Compozitii volumetrice

Conexiuni topologice

Ordonarea spatiului

Clasificarea spatiului interior

Clasificarea spatiului interior

Goluri si deschideri / relatia spatiului construit cu lumina naturala


Auer + Weber / ESO HOTEL / Chile 2002

Sisteme pentru captarea si filtrarea luminii naturale : - Aplicaii pe sticl : transparena i transluciditate, posibilitatea schimbrii ambianei ntr-un mod dirijat n

timp

- Traforuri n planul faadei : umbre dinamice pe parcursul zilei n spaiul interior - Elemente structurale : rol de fragmentare a suprafeei luminoase a ferestrelor, grafic spectaculoas a umbrelor (helioplastica) - Mecanisme independente (de tip parasolare, jaluzele, obloane, drapaje, ataate faadelor): regleaza intensitatea luminii

Tabelul 4.6. Tipologii de deschideri/ sistem structural / stil arhitectural

Fereastr clasic Fereastr standard

Luminator

Sera

Bovindou Bandou orizontal Fanta

Panoramica
Cortina

Zidrie portant din crmid sau piatr natural Zidarie portant, structuri n cadre de beton armat sau metalice cu panouri de faad prefabricate Structuri metalice din grinzi cu zbrele unidirecionale, bidirecionele sau spaiale, plci cutate (prismatice, piramidale, cadre), pnze ondulate i cochilii Structuri metalice sau din lemn reticulate, unidirecionale, bidirecionale sau spaiale, dom geodezic Zidarie portant, structuri n cadre de beton armat sau metalice Structuri n cadre din beton armat, diafragme de beton armat si mixte Structuri n cadre metalice sau din beton armat Structuri n cadre metalice sau din beton armat Structuri n cadre metalice sau din beton armat

Renatere, Baroc Clasicism Raionalism, Modernism

Neoexpresionism, Structuralism

Arhitectura organic, Arhitectura ecologic i bioclimatic Clasicism, Postmodernism Modernism, neomodernism Deconstructivism, Minimalism Modernism, Neomodernism Minimalism, Arhitecturabioclimatic

Tabelul 4.7. Destinaia spaiului i lumina natural

Tipologii spaiale

Tipuri de programe de arhitectur

Dezvoltare orizontal: -Suprafa -Liniar -Pavilionar

1. Cldiri pentru activiti sportive: stadioane, piscine acoperite ,etc. 2. Cldiri pentru transport : aeroporturi, aerogri 3. Cldiri pentru cultur: muzee, biblioteci, cldiri pentru spectacole, cldiri de cult,etc. 4. Cldiri pentru comer: centre comerciale, piee agroalimentare, hale, etc. 5. Cldiri administrative: birouri, judectorii, etc. 6. Cldiri pentru turism: hoteluri, moteluri, etc. 7. Cldiri pentru sntate: spitale, clinici, sanatorii,etc. 8. Cldiri de locuit: locuine colective, individuale

Tipologii adecvate ale sistemelor de iluminat natural Luminatoare Faete reticulate vitrate Fereastr de tip fant Vitraj cortin

Dezvoltare vertical

Fereastr standard Bovindou Fereastr panoramic

Dup poziia vertical a golului Dup dimensiunea vertical a golului

- Fereastr cu parapet nalt - Fereastr cu parapet standard - Fereastr cu parapet cobort - Fereastr standard - Fereastr de tip fant orizontal - Fereastr de tip fant vertical sau panoramic

Dup profilul parapetului - Fereastr cu profil parapet susjos, paralele - Fereastr cu profil parapet susjos, teite n <, spre interior - Fereastr cu profil parapet susjos, teite n <, spre exterior - Fereastr cu profil parapet sus-jos, paralel teite spre interior - Fereastr cu profil parapet cu profile sus-jos, teite paralel spre exterior

Dup grosimea peretelui - Fereastr n perete gros - Fereastr n perete subire

Factorii care influeneaz ptrunderea luminii naturale (daylight penetration) n funcie de geometria ferestrelor

nlimi medii pentru diferitele poziii ale utilizatorului

STANDING (stnd n picioare) SEATED WORKING (eznd) SEATED RELAXING (eznd relaxat)

Approx. 1750 mm Approx. 1300 mm Approx. 800 mm

LYING DOWN (300 mm above floor level) (culcat, la 300 mm Approx. 700 mm deasupra nivelului pardoselii)

Exist astfel mai multe categorii sisteme pentru captarea luminii naturale ntr-un mod special, estetic i personalizat:

Aplicaii pe sticl, vitralii, tratamente speciale: tratamente speciale la nivelul vitrajului n straturile sticlei prin tehnica peliculelor i nanometriei, sticla electrocromatic care i modific transparena i transluciditatea, sticla imprimat sau colorat, care prin adugarea serigrafiei i filmelor holografice dau posibilitatea schimbrii ambianei ntr-un mod dirijat n timp. Traforuri n planul faadei, paralele cu planul de sticl al golurilor din perei: elemente separate fixate n faa golurilor, care prin geometria formelor repetitive proiecteaz umbre dinamice pe parcursul zilei n spaiul interior. Elemente structurale cu rol de fragmentare a suprafeei luminoase a ferestrelor: atunci cnd structura faadei este exprimat vizual, elementele de tip grinzi stlpi si sistemele reticulate aduc n spaiul interior fascicole de lumin ce creaz o grafic spectaculoas a umbrelor Mecanisme independente de tip parasolare, jaluzele, obloane, drapaje, ataate faadelor prin mecanisme speciale de deschidere i nchidere gradat, reglnd intensitatea luminii n spaiile puternic nsorite i realiznd totodat un desen al umbrelor ce dinamizeaz spaiul interior

Structura si ambianta spatiului arhitectural

Herzog & de Meuron ,PRADA FLAGSHIP STORE, Tokyo

Structura ca forma vizuala : 1- structuri neimplicate 2- structuri implicate -exprimate -disimulate 3- structuri generatoare

2.1).

Fig.2.1. Noiunea de structur n arhitectur, construcii i art

Relaia sistem structural form arhitectural

Clasificarea elementelor structurale dup poziia geometric Dup forma elementelor structurale, acestea pot generea n sistemul structural suprafee plane, de form (matrice) dreapt, sau suprafee de form (matrice) curb (Fig. 3.2.). POZIIA GEOMETRIC Elemente verticale Elemente orizontale Elemente nclinate ELEMENTE STRUCTURALE Stlpi, diafragme, perei de zidarie Grinzi drepte, plci simple, plci cutate Grinzi nclinate, grinzi cu zabrele,

Fig 3.2. Forme structurale de matrice dreapt i de matrice curb [76]

Rolul structurii in ambianta spatiului arhitectural contemporan : 1- configurarea si organizarea functionala a spatiului 2- compozitia spatiului in asociere cu celelalte elemente implicate ( mobilier, obiecte,etc) 3- relatia exterior /interior (lumina, vizibilitate) 4- informatie ( performante tehnice si tehnologice, caracteristici istorice, traditionale, etc)

Mobilierul si ambianta spatiului arhitectural

6. Mobilierul pentru sedere si ambianta spatiului arhitectural 7. Mobilierul pentru activitati si specificul ambiantei interioare 8. Mobilierul pentru somn si relaxare in ambianta spatiului arhitectural

Traditie si modernitate
Transfer informational (Timp)- aspectele traditionale si cele moderne coabiteaza in spatiul interior.( scaun bergera, caqhetoire, gondole,en cabriolet,porteuse,marchise,etc.) Transferul informational (Functiune)de la un program de arhitectura la altul ( caracteristici functionale, compozitionale decorative de la spatiul locuintei la alte tipuri de spatii si invers). Transfer informational ( Spatiu)-de la o regiune la alta ( zona , tara,loc, etc,). Transfer informational ( Domeniu)-(igiena,vestimentatie , comportament,tehnologie,etc.).

- Mobilierul si destinatia spatiului - traditie / modernism - consumerism


- ergonomie / sustenabilitate / ecologie

Rolul mobilierului in ambianta spatiului arhitectural : - Functionare ( deserveste o activitate) - Comunicare ( relationare cu celelelte obiecte din spatiul mobilat) - Siguranta ( structura, alcatuire etc) - Confort fizic / psihic ( vizual,termic, acustic,functional,etc) - Caracter ( specific)

Decodificarea obiectelor ( Jean Baudrillard-Sistemul obiectelor ) :

1.Sistemul functional( obiecte cu rol utilitar) 2.Sistemul nefunctional ( obiecte care semnifica -marturie, amintire,nostalgie, evadare)

1.Sistemul functional al obiectelor/elementele functiunii :

Configuratie / Forma ->utilitate Alcatuire / Structura ->constructivitatea Expresie / Caracter ->expresivitatea Informatie / Tehnologie ->informativitatea

2.Sistemul nefunctional al obiectelor :


Valori de ambianta : Istorialitatea (semnul si indicele cultural al timpului) Autenticitatea(nostalgia originilor /obsesia autenticitatii) Restaurarea(semn cultural, recuperarea functionalitatii)

Gesturile :
1.Deplasare 2.Munca 3.Aparare de intensitati - exagerate (luminoase , acustice, etc) 4.Apararea de intensitati - frustrante (nesiguranta, neclaritati) 5.Procese ritualice, ceremoniale si comunicationale 6.Aranjamente proxemice ale obiectelor din ambianta

Forme si volumetrii comparabile cu gesturile:

Spirala rasucire Bolta/Cupola imbratisare Consola intinderea mainii Triunghiul/piramida - urcare , coborare Patratul,dreptunghiul asezare,odihnaetc.

12.Gabarite pentru locul de luat masa in functie de forma si dimensiuni suprafetei mesei

13.Gabarite pentru locul de luat masa in programe de consum

14. Sanda Marinescu aranjarea corecta a mesei, modul de aranjare al mesei determina gabaritul si forma acesteia

15

Dimensiuni si forme ale meselor pentru spatii de consum public

Organizarea spatiului de consum public ( restaurante , cafenele etc) in functie de forma si gabaritul mesei si a scaunelor

22. Standarde pentru echipamente de bucatarie flexibilitate, mod de organizare a zonei de preparare

Reglarea inaltimii suprafetei pentru preparare

Spatii pentru expunere in arhitectura interiorului

Comme de Garcons-Paris-Rei Kawakubo

- relatia obiect - spatiu - relatia intre obiectele expuse si elementele spatiului arhitectural (pereti, elemente de arhitectura,mobilier specific) - stiluri si tendinte in amenajarea spatiilor de expunere

Ipostaze ale relatiei obiect -spatiu


1. Obiectul subordonat spatiului este un obiect ambiental sau cu rol functional , asezat intr un context arhitectural , in armonie cu celeelte elemente( in cadrullocuintelor , birourilor etc ) 2. Spatiul subordonat obiectului obiectul expus in spatiul este elemnetul principal care determina celelelte caracteristici ambientale ce se refera la lumina , culoare , forme etc.( in cadrul muzeelor spatiilor comerciale , nmagazine, biblioteci etc ) 3. Spatiul obiect- spatiul arhitectural prin forma textura culoare , dar la o alta scara face aluzie la imaginea unui obiect

Rolul functional al obiectului : prin caracteristici legate de utilitate, alcatuire , configurare , informativitate Rolul nefunctional al obiectului : prin caracteristici legate de autenticitate istorialitate ,traditie , restaurare etc

Arhitectura /obiectul
Atat spatiul arhitectural cat si diferitele obiectele( de uz, vestimentar ,decorative) asezate in acel spatiu, se pot defini ca invelisuri relationate intr- un sistem ce se raporteaza la utilizator si activitatea acestuia.

Asemanarile celor doua invelisuri sunt : -adapostesc -sunt functionale (utile) -ofera confort -semnifica, simbolizeaza -creaza imagine -genereaza o moda

Deosebiri intre cele doua tipuri de invelisuri : -scara -durabilitatea -raportarea la idivid ( personal/privat, comun/public ) -flexibilitate si adaptare -restaurare

Textura si ambianta spatiului arhitectural

Complex bisericesc in Louisiana, Trahan Arch

Textura in arhitectura se refera la calitatea materialelor din punct de vedere tactil , vizual si functional.

TEXTURA : 1- Functionala 2- Decorativa

Textura functionala : -rol acustic (silentioasa, zgomotoasa, fonoizolanta, fonoabsorbanta, etc.) -rol in vizibilitate transparenta, opaca, oglinda, reflectanta, translucida etc) -rol termic (termoizolanta, termoreflectanta etc ) -rol tactil (aspra, moale, rece/calda, elastica, rigida,etc)

Textura decorativa : Dupa compozitia materialului : Textura naturala - din material natural , vizibil Textura artificiala material artificial cu aparenta artificiala sau a unui material natural

Dupa comportarea in timp : 1-Textura durabila nu isi modifica calitatile in timp ( vizuale , tactile) sau schimbarea in timp este cautata(patina,imperfectiunea) 2-Textura temporara/provizorie isi modifica proprietatile in timp si poate fi inlocuita

Dupa rolul structural al materialului de constructie implicat : 1-Textura structurala este caracteristica unui element structural sau este determinata de forma structurala implicata 2-Textura ornamentala nu apartine elementelor cu rol structural si creaza un camp ornamental asociat structurii

Dupa caracteristica 3D : 1- Textura imprimata-efectul de profunzime este desenat ,fotografiatiluzie optica 2- Textura in relief, sculptata altorelief , basorelief 3-Textura modulara repetarea in camp a unui modul spatial( element sau obiect)

Lumina artificiala si ambianta spatiului arhitectural


Zsa Zsa Coktail Bar,D.Fereixes,V.Miranda, Barcelona, Spania

- intensitatea luminii, lumina colorata - relatia luminii artificiale cu suprafetele (directa / indirecta, reflectata,transmisa, oglindita, etc) - rolul functional si rolul estetic al luminii artificiale - efecte dramatice (DF-drama factor)

Lumina artificiala in ambianta spatiului arhitectural

Ambientarea vizuala preocuparea pentru controlul electronic si digital in vederea integrarii luminii artificiale in sistemul natural de iluminare

Lumina , artificiala naturala, constituie o componenta prioritara si esentiala in ambianta spatiului arhitectural laic sau religios.

Lumina are un rol functional dar si simbolic.


Confortul optic este un concept cu rol decisiv in optimizarea spatiului ambientat si este depinde de felul in care distribuim si dirijam sursele de lumina.

Luminozitatea se refera la cantitatea de lumina prezenta in campul vizual si reprezinta raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect si stralucirea obiectului(luminanta=intensitatea pe unitate de suprafata ). Luminanta flux luminos /mp(lumen /mp) Iluminarea se refera la raspandirea luminii. Iluminarea unei suprafetete intr - un punct al ei este proportionala cu Cos f, unghi facut de raza incidenta cu normala suprafetei in acel punct si invers proportionala cu patratul distantei r , a punctului la sursa de lumina.

Parametri luminii artificiale in ambianta spatiului arhitectural


1)Directia razei de lumina raportata la suprafata de iluminat : Lumina frontala Lumina laterala 2)Intensitatea luminii-Factorul de intensitate DF ( Drama Factor) Lumina ambientala Lumina locala

Fotometria se ocupa cu metode si mijloace de masurare a marimilor caracteristice radiatiilor vizibile. Senzatia de intensitate depinde de energia luminoasa ce cade in unitate de timp, pe unitate de suprafata si variaza in functie de energia izvorului luminos. Sensibilitatea spectrala relativa se datoreaza sensibilitatii ochiului functie de lungimea de unda , astfel aparand senzatia de culoare ( este diferita de la individ la individ). Raportul dintre fluxul de energie radianta fata de care ochiul prezinta maxim de sensibilitate in vedere diurna(pentru aprox. 555milimicroni) si fluxul de energie radianta in lumina monocromatica( de lungime de unda specifica) , determina sensibilitatea spectrala relativa.

FI factorul de intensitate
FI este mare atunci cand < la varf al conului de lumina este mai mic.

1) < 8 grade - suprafata luminoasa simetrica, concentrata - FI 100pentru marcarea traseului, a usilor , elementelor importante etc. 2) <12-24 grade - suprafata luminoasa simetrica,cu o zona difuza-FI 50 3) <24-38 grade suprafata luminoasa simetrica, difuza-FI 20 4) <60 grade - suprafata luminoasa simetrica, mai putin intensa- FI 8 5) < mai mare de 60 grade-suprafata luminoasa nesimetrica, lumina slaba FI 5 potrivita pentru luminarea peretilor-wall washing

Lumina colorata este imateriala , total transparenta.

Modificarea culorilor prin lumina artificiala :


Fosfor fluorescenta- culori calde si intense Fluorescenta culori mediocre Heliu intensitate redusa , culori reci Sodiu-lumina alba decoloranta

Principiul cromaticii spatiului arhitectural

Kix Bar -W.Kaitma,K.Smetana,Viena, Austria

- amestecul fizic/suprapunerea/juxtapunerea - psihocromatica / cromospatialitatea - teorii ale culorii occidentala / orientala - palete cromatice regionale

Intensitatea culorii : determina expresivitatea cromatica in doua moduri , fizic si afectiv

Intensitatea fizica a culorii =expresia cantitativa a sarcinii cromatice, a concentratiei materiale Intensitatea afectiva a culorii = expresia calitativa a sarcinii cromatice , a concentratiei spirituale

Relatii intre diferite categorii de culori din schema cercului cromatic :

1. Colaterale asociere de culori invecinate ( ex rosu si orange) 2. Complementare asociere intre culori opuse ( ex albastru-orange) 3. Intermediare asociere de culori separate de altele ( nu sunt invecinate nici opuse , ex orange -violet)

Tipuri de relatii intre culori :


1. Amestecul fizic al culorilor( din care rezulta tonuri si nuante diverse vezi sfera culorilor 2. Suprapunerea culorilor( straturi cromatice transparente si opace) 3. Juxtapunerea culorilor( alaturarea diferitelor culori)

Amestecul fizic al culorilor


Tonuri : amestecul unei culori cu o alta culoare ex :trecerea de la rosu la violet in sfera culorilor pe directia paralelelor Nuante : amestecul unei culori cu alb sau cu negru ex: albastru cobalt deschis si albastru cobalt inchis in sfera culorilor pe directia meridianelor

TEORIA CULORII

Juxtapunerea culorilor
Alaturarea a doua culori creaza intotdeauna un contrast : Contrastul de cantitate( doua suprafete colorate de dimensiuni diferite Contrastul de calitate( doua culori de intensitati diferite) Contrastul complementar ( doua culori opuse in cercul cromatic) Contrastul simultan (culoarea ceruta optic atunci cand este asezata o suprafata colorata pe o suprafata gri)

Albul juxtapus unei culori ,o intensifica cromatic si o coboara valoric( o inchide) Negrul-juxtapus unei culori o decoloreaza cromatic si o ridica valoric (o deschide ) Griul juxtapus unei culori se nuanteaza cu complementara acesteia(ii aduce mai multa stralucire fara sa o schimbe valoric)

Suprapunerea culorilor
Culorile transparente( lumina colorata, materiale colorate transparente) care transmit lumina, absorb lumina. Culorile opace ( materiale colorate opace)-reflecta lumina , nepermeabile.

Fizica moderna a demonstrat ca lumina transmisa se coloreaza in orange , este calda si lumina reflectata se coloreaza in albastru , este mai rece.

Moduri de abordare a culorii in ambianta spatiului arhitectural : Teoria culorii occidentala moderna stiintifica Teoria culorii orientala traditionala spirituala Traditii si simboluri cromatice-palete cromatice regionale Psihologia cromatica( psihocromatica si cromospatialitatea)

Teoria orientala traditionala :


Aura personala un camp electromagnetic de care suntem inconjurati, o energie care pulseaza si este perceputa ca o lumina colorata. Fiecare corp fizic are propria aura si aceasta este relationata la experienta noastra de viata Calitatea luminii aurei noastre indica starea de sanatate ( fizica si mentala) Lumina alba este absorbita de corpul nostru si este directionata in anume centri ce sunt denumiti ,CHACRE( roata, nucleu, in limba sanscrita) Un organism sanatos inseamna un sistem de chacre sanatos.
Relatia psihicului uman cu abordarea cromaticii ambiantei spatiului arhitectural, preferintele, senzatiile si perceptiile noastre cromatice sunt determinate de conceptul relatiei aurei personale cu lumina.

Chacra 1-roz magenta centrul intelegerii , a cunoasterii, legatura cu cerul , lumina divina Chacra 2-violet centrul intuitiei ,clarviziunii, chacra celui de al treilea ochi Chacra 3-albastru chacra comunicarii, a creativitatii Chacra 4-verde-chacra inimii, a sufletului Chacra5-galben plexul solar,centrul vital , al vointei, intelectului eului personal, puterii Chacra 6-portocaliu chacra sexualitatii , creatiei Chacra 7-rosu chacra instinctului de supravietuire , a miscarii, actiunii

ROSU
ENERGIE/PASIUNE/VIATA//EXOTIC/DINA MIC

GALBEN
CREATIVITATE/MISCARE/BUCURIE/OPTIMISM

VERDE
ECHILIBRU/ARMONIE/NATURA/STABILITATE

TURQUOISE
PROSPETIME/PURITATE/CLARITATE/TINERETE

ALBASTRU
CALM/LINISTE/RELAXARE/VIS

VIOLET
MEDITATIE/INTUITIE/ELEGANTA/DEMNITATE

ROZ
ROMANTISM/FEMINITATE/TANDRETE/GRATIE

MARO
PAMANT/MASCULINITATE/FORTA/NATURAL

Palete cromatice regionale :


Specificul cromaticii spatiului arhitectural in diferite regiuni geografice este determinat de traditii ce folosesc culoti preluate din meediul natural inconjurator ( alb, albastru deschis in zonele de nord, culorile calde culorile de pamant in sud tono di terra, etc)

PALETA SUEDEZA

PALETA TOSCANA

PALETA MEXICANA

Psihologia cromatica
Abordarea culorii in ambianta spatiului arhitectural la nivel psihologic Psihocromatica Abordarea ambiantei spatiului arhitectural din punct de vedere cromatic la nivel ul perceptiei spatiale - Cromospatialitatea

Cromospatialitatea
-cresterea randamentului in activitatea din spatiul arhitectural -corectarea unor aparente , deficiente ale spatiului arhitectural -stimularea reactilor individualiate prin armonii si contraste cromatice -sublinierea unor informatii prin culoare (publicitate)

Mijloace de corectare si valorificare a spatialitatii :


1. Tonalitatea (culori defensive-reci, culori agresive calde) 2. Cantitatea de culoare ( dominante cromatice si accente cromatice) 3. Puritatea ( umbrele si luminile din spatiul interior modifica culoarea initiala) 4. Textura (culoarea aplicata pe diferite tipuri de materiale, lucios, mat , opac , transparent etc) 5. Pozitia de percepere ( distanta , unghiul , directia luminii si intensitatea luminii)

Comunicarea cromatica-simbolistica :
Comunicarea culturala ( transmiterea unui mesaj prin culori cu anumite semnificatii ex : iconografie) Semnalizarea : -Ierarhizarea ( domeniul militar, echipe sportive, ierarhii bisericesti) -Recunoasterea (port traditional,logo uri brand uri etc) -Conventia (harti , planuri urbanistice,etc)

Psihocromatica
Stimularea psihica prin culoare : -concentrarea-orientarea interesului si atentiei, stimularea mentalului -atentionarea asupra unor obiecte, spatii, zone -relaxarea- in spatii specializate, spatii pentru odihna si agrement -determinarea-cu scop comercial, de a atrage spre un produs , eveniment etc -comportarea-impulsionarea psihica sau temperarea impulsurilor

Psihocromatica
Stimularea psihica prin culoare : -concentrarea-orientarea interesului si atentiei, stimularea mentalului -atentionarea asupra unor obiecte, spatii, zone -relaxarea- in spatii specializate, spatii pentru odihna si agrement -determinarea-cu scop comercial, de a atrage spre un produs , eveniment etc -comportarea-impulsionarea psihica sau temperarea impulsurilor

Destinatia spatiului arhitectural si principiile de ambianta


Canary Warf Underground Station / FOSTER AND PARTNERS / London UK 1999

Aspecte importante in abordarea ambiantei in functie de destinatia spatiului:

- factorii de ambianta si destinatia spatiului (forma ,textura, lumina si culoare) - aspecte functionale specifice spatiilor cu diferite destinatii

Caracteristica contemporana :
Transferul informational ( Functiune)de la un program de arhitectura la altul ( caracteristici functionale, compozitionale decorative de la spatiul locuintei la spatii cu alta destinatie).

Arhitectura actuala exploateaza noile calitati ale materialelor asa cum arhitectura moderna a descoperit noi tipologii spatiale si structurale. Materiale compozite asocierea unor materiale cu proprietati diferite : 1.Asocierea unor rasini termorezistente, rasini epoxidice sau lianti hidraulici 2. Asociere de tip sandwich cu miez usor intre doua alte materiale 3.Alcatuiri de tipul structurilor organice ( structura osoasa, nervi,creier, etc) 4.Filme, placi sau profile obtinute prin extrudare

Materiale de constructie cu rol in ambianta spatiului arhitectural : 1.Betoane aparente : performante , flexibile, plastice,armate cu fibre acrilice , fibre de sticla, bambus, etc. 2.Sticla : Sticla structurala precomprimata Vitraj cu foi laminate , sticla foliata capabila sa se asocieze cu alte materiale ( filme, rasini, lemn, piatra sau metal) Epiderma dinamica (adaptabila la mediu),cu gel de siliciu Sticla electrocromatica care isi modifica transparenta si transluciditatea( cu fir electric printr un film de cristale lichide prins intre doua panouri vitrate) 3.Tesatura si folii : Tesaturi din poliester(fibre sintetice) acoperite cu polivinil clorid PVC Tesaturi din fibra de sticla (fibre minerale) acoperite cu teflon PTFE (politetrafluoretilena) 4. Materiale inteligente : Materiale sensibile cu fibre optice si senzori Aliaje cu memoria formei ( nichel-titaniu) Piezoelectrice (care isi schimba forma cand se aplica sarcini electrice) Betoane reactive Care contin sfere etanse umplute cu adezivi craparea betonului furnizeaza forta pentru producerea etansarii Materiale cu senzori multipli cu surse de putere monitorizate de computer care inregistreaza istoria sistemului si anticipeaza accidentele.

Parametri ambiantei spatiului arhitectural


Parametri ce definesc ambianta spatiului arhitectural sunt : 1.Parametri clasici 2.Parametri contemporani

Parametri clasici :
-Geometrici si de masa dimensiuni , rapoarte proportii, scara,raport plin /gol,etc. - Functionali relatii intre functiuni si spatiile de legatura,etc.

Parametri contemporani : -Antropometrici rezultati in urma studiului miscarilor descrise de corp pentru a realiza diferite activitati (Antropometria) -Ergonomici rezultati in urma studiului energiei fizice necesare pentru parcurgerea spatiului si realizarea unor activitati fizice(Ergonomia) -Proxemici rezultati in urma studiului consecintelor comportamentale dintr un spatiu invecinat, din proximitate si a rapoartelor interpersonale de orice tip(Proxemica Ambientala) Studiul ergonomic presupune reducerea consumului energetic al indivizilor in activitate si sporirea eficientei acestora

Locuirea si principiile de ambianta

Colour HealingHome/Cathering Cumming

Aspecte importante in ambianta spatiului de locuit :

- relatii functionale intre spatii in diferite tipuri de locuire(colectiva/individuala,urbana/rurala,temporar a/permanenta, etc) - relatia exterior / interior - factorii de ambianta si spatiul de locuit (forma, textura, lumina si culoare) - valorile de ambianta ale obiectelor din spatiul de locuit-functionale si nefunctionale(autenticitatea, istorialitatea , restaurarea vezi pg 56)

Conceptul de compozitie se refera la structurarea si organizarea elementelor implicate in configurarea spatiului arhitectural prin filtrul relatiei forma- textura- culoare, intr un ansamblu ordonat, echilibrat si unitar.

Caracteristica contemporana:
Transferul informational ( Functiune)de la un program de arhitectura la altul ( caracteristici functionale, compozitionale decorative de la alte tipuri de spatii( comerciale, culturale, industriale etc.,la spatiul de locuit).

Relatii compozitionale
Compozitia volumetrica (ordonarea compozitionala a ansamlului arhitectural, a obiectelor din spatiu si a elementelor de arhitectura implicate) Compozitia spatiala ( configurarea spatiului arhitectural prin organizarea circulatiilor, incaperilor, traseelor ambientale etc)

Compozitia ambientala se refera la relatia dintre compozitia volumetrica si spatiala cu mediul in care se afla, avand in vedere perceptia si trairea efectelor pe care le produc aceste relatii asupra celor care folosesc spatiul.

Locuinte pentru hipernomazi, nomazi virtuali si infranomazi ( Jaques Attali)

Trairea Ambiantelor Cosma Iurov, Arhitectura Ambiantelor

Trairea psihica stare subiectiva resimtita si constientizata care prin starea de spirit poate influenta conceptia si trairea ambiantelor arhitecturale

Timpul trait : -Timpul Cronologic ( conventional , localizat in timp si spatiu ) -Durata ( timpul interior spiritual, trait diferit de fiecare individ)

Henry Bergson filosof francez , profesor : -EU profund amintiri , experiente, dispozitii psihice -EU superficial trairi de evenimente exterioare, stimuli exogeni ( caldura, frigul , zgomot, liniste , etc)

Originea trairilor utilizatorului spatiului ambiental :

1. Ambianta in care a trait ( spatiul mostenit din copilarie) 2. Ambianta in care traieste ( tipul de interferenta culturala in care s -a integrat) 3. Ambianta in care s a format ambianta de corectie (conditia de structurare intelectuala culturala si profesionala) 4. Ambianta pe care o retraieste prin introvertire (prezervari de imagini, evenimente din memorie, metamorfozari ale comportamentului)

K. Worsley / Personal space / OctopusLondra 2000

Stiluri in abordarea ambiantei spatiului locuintei

77.

Morfoambianta spatiului arhitectural :


Relatia arhitecturii cu natura determina morfoambianta diferitelor variante ambientale: 1.Integrarea arhitecturii in natura 2.Integrarea naturii in arhitectura 3.Preluarea formelor si structurior bionice din natura 4. Relatiile ecologice intre spatiul construit si mediul de viata specific organismelor

Integrarea arhitecturii in natura : -metamorfozarea sezoniera(ambianta in diferite anotimpuri) -prelungirea spatiilor interioare in natura ( spatii complementare , semideschise) -gradatii volumetrice (prispe, verande, foisoare)

Integrarea naturii in arhitectura : -prin goluri si deschideri panoramice -integrarea elementelor naturale in ambianta spatiului interior(pietris, vegetatie in jardiniere, seminee, etc) -bazine cu pesti , cascade , fantani arteziene, sere, etc

Arhitectura inspirata din bionica : -spatiile , elementele de arhitectura integrate preiau forme si structuri din natura. Relatii ecologice : - Dimensionarea spatiului construit raportat la scara umana - Puritatea atmosferica - Umiditatea optima - Eliminarea surselor de poluare in activitatea zilnica - Sisteme de reciclare a deseurilor - Purificarea apei si solului - Evitarea folosirii produselor chimice in ambianta spatiului construit

BIBLIOGRAFIE
1. Konemann - Koln / Interior design atlas / 2000 2. L.Wagstaff / Creating a look / Londra-2000 3. Sembach, Leuthauser, GosseL / Twentieth century furniture design / Taschen-1991 4. O.Fielding Banks / Modern eclectic / Octopus-Londra- 2001 5. K. Worsley / Personal space / Octopus- Londra -2000 6. A. M Waldos / Classic furniture / Atrium Mexico-2000 7. A. Mc.Ardle / Natural interiors / Rockport-Masachusetts 8. J. Baudrillard / Sistemul obiectelor / Echinox-1996 9. Arhitectura Ambiantelor / Cosma Jurov / Capitel-2006 10 . www.MilkDesign ; wwwDroogDesign 11 . Domus Italia / Periodice de arhitectura si design 12. Detail / Periodice arhitectura 13. G.Aichitei / Frumosul dincolo de arta / Meridiane-1988 14. P.A.Michelis / Estetica arhitecturii / Meridiane-1982 15. N.Knobler / Dialogul vizual / Meridiane-1983 16. G.Liiceanu / Despre limita / Humanitas -2007 17. F.Moussavi / The Function of Ornament / Actar-2006 18. F.Moussavi / The Function of Form / Actar -2007 19. J.Baudrillard / Simulare si simulacre / Ideea Design&Print - 2008 20. W.Rybcznski / Le confort / Du Roseau -1989