Sunteți pe pagina 1din 29
Discriminarea în jurisprudenţa CEDO
Discriminarea în
jurisprudenţa CEDO
Art. 14  Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio
Art. 14
 Exercitarea
drepturilor
şi
libertăţilor
recunoscute de convenţie trebuie să fie
asigurată fără nicio deosebire bazată în
special pe sex, rasă, culoare, limbă,
religie, opinii politice sau orice alte opinii,
origine naţională sau socială, apartenenţă
la o minoritate naţională, avere, naştere
sau orice altă situaţie
Protocolul nr. 12 Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege  trebuie să fie asigurată fără nicio
Protocolul nr. 12
Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege
trebuie să fie asigurată fără nicio
discriminare bazată, în special pe sex, pe
rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice
sau orice alte opinii, origine naţională sau
socială, apartenenţa la o minoritate
naţională, avere, naştere sau oricare altă
situaţie.

Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale Art. 14 din Convenţie Nediscriminarea în exercitarea drepturilor si libertăţilor prevăzute de convenţie Protocolul 12
Fundamentale
Art. 14 din Convenţie
Nediscriminarea în exercitarea drepturilor si
libertăţilor prevăzute de convenţie
Protocolul 12 adiţional
Principiul general al nediscriminării
Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale Art. 14 din Convenţie Nediscriminarea în
Caracterizare Caracter autonom dar nu independent  Principiul nu are o existenţă independentă  Invocat doar
Caracterizare
Caracter autonom dar nu independent
Principiul nu are o existenţă independentă
Invocat
doar
cu privire
la drepturile
şi
libertăţile
pe
care
le
reglementeză
Convenţia
Se interzice orice discriminare doar cu
privire la aceste drepturi şi libertăţi
Scop Împiedicarea oricărei discriminări privitoare la drepturile şi libertăţile garantate în situaţia în care există modalităţi
Scop
Împiedicarea oricărei discriminări privitoare la
drepturile şi libertăţile garantate în situaţia în
care există modalităţi diferite de a se conforma
dispoziţiilor sale
Noţiunea de discriminare Convenţia interzice  tratamentul diferenţiat al persoanelor aflate în situaţii similare Cazurile în
Noţiunea de discriminare
Convenţia interzice
tratamentul diferenţiat al persoanelor
aflate în situaţii similare
Cazurile în care un individ este mai bine
tratat decât altul fără justificare adecvată
13 motive de discriminare Sex 1. Rasă 2. Culoarea pielii 3. Limbă naţională 4. Religie 5.
13 motive de discriminare
Sex
1.
Rasă
2.
Culoarea pielii
3.
Limbă naţională
4.
Religie
5.
Opinii politice
6.
Orice alte opinii ale unei persoane
7.
Origine naţională
8.
Origine socială
9.
Apartenenţă la o minoritate naţională
10.
Avere
11.
Naştere
12.
O discriminare ce ar putea rezulta din orice altă situaţie
13.
Lista are caracter indicativ, nu limitativ Alte exemple  Distincţia întemeiată pe grad în armată 
Lista are caracter indicativ, nu
limitativ
Alte exemple
Distincţia întemeiată pe grad în armată
Distincţia aplicată de instanţe pe criterii de
orientare sexuală la încredinţarea unui copil
Jurisprudenţă Affaire linguistique belge/Belgique  Discriminarea trebuie să aibă o justificare obiectivă şi rezonabilă – într-o
Jurisprudenţă
Affaire linguistique belge/Belgique
Discriminarea trebuie să aibă o justificare
obiectivă şi rezonabilă – într-o societate
democratică este o astfel de discriminare
aceea care urmăreşte un „scop legitim” şi
respectă „un raport de proporţionalitate
rezonabil între scopul urmărit şi mijloacele
utilizate pentru realizarea lui”
A distinge nu înseamnă a discrimina  Statul poate crea inegalităţi de drept destinate a înlătura
A distinge nu înseamnă a
discrimina
 Statul
poate
crea
inegalităţi
de
drept
destinate
a
înlătura
sau
a
atenua
consecinţele unor inegalităţi de fapt
 Ex. impozitul progresiv, aplicarea majorităţii
proporţionale în Irlanda de Nord faţă de
scrutinul majoritar în Marea Britanie
 Pentru a exista discriminare, situaţiile de fapt trebuie să fie comparabile  Orice diferenţă de
Pentru a exista discriminare, situaţiile de
fapt trebuie să fie comparabile
Orice diferenţă de tratament nu înseamnă
obligatoriu discriminare
Pot
fi
create diferenţe,
cu condiţia ca
acestea să se bazeze pe
o justificare rezonabilă şi obiectivă
Marja de apreciere a statului  Statele au o marjă de apreciere în a determina dacă
Marja de apreciere a statului
 Statele
au
o marjă de apreciere
în
a
determina dacă şi în ce măsură diferenţele
între situaţii analoage sau comparabile
sunt de natură să justifice distincţiile de
tratament juridic aplicate
Întinderea marjei de apreciere Scopul legitim  Mijloacele utilizate  Raport de proporţionalitate mjloace/scop 
Întinderea marjei de apreciere
Scopul legitim
Mijloacele utilizate
Raport de proporţionalitate mjloace/scop
Criterii utilizate de CEDO  Aplicarea de tratament diferenţiat unor situaţii comparabile sau analoage  Discriminarea
Criterii utilizate de CEDO
 Aplicarea de tratament diferenţiat unor
situaţii comparabile sau analoage
 Discriminarea
aibă
o
justificare
obiectivă şi rezonabilă
Urmăreşte un scop legitim
Raportul de proporţionalitate
Aplicarea de tratament diferenţiat unor situaţii comparabile sau analoage situaţia tatălui faţă de cea a mamei
Aplicarea de tratament diferenţiat unor
situaţii comparabile sau analoage
situaţia tatălui faţă de cea a mamei privitoare la
obţinerea unei alocaţii de concediu ca părinţi ai
unui copil nou-născut,
calitatea de proprietari ai unor suprafeţe de
teren sub o anumită limită prevăzută de lege cu
calificarea subsecventă de „mici proprietari de
terenuri” şi cea de „mari proprietari de terenuri”,
prin raportare la obligaţia legală impusă micilor
proprietari de a aduce terenurile la constituirea
unui „fond de vânătoare într-o comună dată”
(Bughartz/Elvetiei 1994);
Aplicarea de tratament diferenţiat unor situaţii comparabile sau analoage diferenţa de tratament întemeiată pe naştere între
Aplicarea de tratament diferenţiat unor
situaţii comparabile sau analoage
diferenţa de tratament întemeiată pe naştere între copii
născuţi din
căsătorie
sau
din
afara căsătoriei, dar
recunoscuţi de tatăl lor, şi copii din afara căsătoriei, dar
beneficiari ai unei „scrisori de legitimare” prevăzută de
legislaţia naţională cu scopul de a înlocui recunoaşterea
de paternitate,
pentru a stabili legături de familie
„recunoscute din punct de vedere juridic”, cu efecte,
printre altele, şi pe plan succesoral (Camp şi
Bourimi/Olandei, 2000);
diferenţa de tratament
cu
privire
la
drepturile
succesorale, existentă la epoca faptelor între copii
născuţi din afara căsătoriei, unul „natural legitimat”
ulterior, celălalt „adulterin”,
distincţia între locatarii
chiriaşi
ai
unor locuinţe
aparţinând persoanelor publice şi cei au unor locuinţe
proprietate particulară (Strunjak şi alţii/Croaţiei, 2000).
Discriminarea să aibă o justificare obiectivă şi rezonabilă  diferenţa de tratament între naţionali şi străini
Discriminarea să aibă o justificare
obiectivă şi rezonabilă
diferenţa de tratament între naţionali şi străini cu
privire la acordarea unor prestaţii sociale sub
forma „alocaţiilor de urgenţă”
aceeaşi diferenţă existentă în legislaţia naţională
între bărbaţi şi femei privitoare la acordarea
unor „indemnizaţii şi alocaţii forfetare” femeilor
văduve şi mamelor văduve, nu însă şi bărbaţilor
văduvi (Willis/Marea Britanie, 2002);
anularea unui certificat de urbanism acordat
proprietarului
unui
teren
după
vânzarea
terenului
în cauză,
în
timp
ce
alte certificate
emise în aceleaşi condiţii au fost menţinute
Discriminarea să aibă o justificare obiectivă şi rezonabilă  diferenţa de tratament între mamă şi tată
Discriminarea să aibă o justificare
obiectivă şi rezonabilă
diferenţa de tratament între mamă şi tată cu privire la
încredinţarea copilului minor, acesta fiind încredinţat
mamei numai datorită orientării sexuale a tatălui;
preferinţa acordată de instanţa supremă naţională tatălui
în încredinţarea după divorţ a copiilor născuţi din
căsătorie, chiar cu luarea în considerare a „tensiunii
psihologice” pe care ar putea-o suferi copiii, în urma
acestei încredinţări, datorită apartenenţei mamei la
mişcarea religioasă „martorii lui Iehova” care nu permite
efectuarea, în caz de necesitate, a transfuziilor sangvine
urmăreau un scop legitim   apărarea intereselor familiei în privinţa discriminării în materie succesorală între
urmăreau un scop legitim
apărarea intereselor familiei în privinţa discriminării în
materie succesorală între copiii din căsătorie şi cei din
afara căsătoriei
protejarea „sănătăţii şi drepturilor copiilor”, în cazul
referitor la orientarea sexuală
concepţiile religioase ale părinţilor
mijloacele folosite au fost apreciate ca disproporţionate
prin raportare la scopul urmărit, astfel că discriminările
puse în discuţie erau de natură să încalce dispoziţiile art.
14 din Convenţie.
Nu constituie o discriminare nerezonabilă obligaţia membrilor unei familii de a purta acelaşi nume comun, 
Nu constituie o discriminare
nerezonabilă
obligaţia membrilor unei familii de a purta acelaşi nume comun,
privarea
de dreptul
la
vot
a
persoanelor
condamnate
pentru
nesupunere civică;
judecarea unui ministru şi, pentru motive de „conexitate”, judecarea
unui co-acuzat împreună cu ministrul de către instanţa supremă,
prin privarea de alte grade de jurisdicţie;
imunitatea de jurisdicţie în materie civilă acordată membrilor forţelor
armate pentru pagubele corporale produse altor membri ai acestor
forţe, dacă ea are la bază un sistem de indemnizare directă şi
automată de către stat, sistem care era, în ansamblul său, echitabil
(Dyer/Marii Britanii, 1983);
impunerea unor condiţii deosebite pentru adoptarea unui copil din
străinătate, prin raportare la cele necesare adopţiei unui copil din
propria ţară, având în vedere problemele deosebite de integrare pe
care le poate pune adoptarea unui copil străin (X/Olandei, 1981);
Nu constituie o discriminare nerezonabilă excluderea de la posibilitatea atacării cu apel a unor  decizii
Nu constituie o discriminare
nerezonabilă
excluderea de la posibilitatea atacării cu
apel
a
unor
decizii pronunţate de jurisdicţii inferioare a căror
competenţă este limitată la o anumită valoare a litigiului;
faptul de a face să asiste la şedinţă, în sala de judecată,
persoana deţinută, acuzată de crimă, într-o „cuşcă de
sticlă”, dar , în stare de libertate co-acuzatul inculpat
pentru comiterea unui delict (Auguste/Franței, 1990);
condiţia unui procentaj identic de semnături în fiecare
circumscripţie teritorială pentru a se putea prezenta o
candidatură la alegerile senatoriale, cu consecinţa unui
număr diferit de semnături impus, în funcţie de
populaţie, fiecărei circumscripţii (Serqueda/Spaniei,
1995).

Raportul de proporţionalitate necesar

între mijloacele folosite şi scopul urmărit  diferenţa existentă în legislaţia franceză între copilul născut în
între mijloacele folosite şi scopul
urmărit
diferenţa existentă în legislaţia franceză între copilul
născut în afara căsătoriei, „legitimat” apoi în urma
căsătoriei părinţilor şi cel adulterin în privinţa dreptului la
succesiune
scopul invocat de guvern – „protecţia familiei tradiţionale” –
poate fi considerat ca legitim,
nu
a
găsit „niciun motiv
de natură a justifica discriminarea
întemeiată pe naşterea în afara căsătoriei.
nu
se
pot
reproşa
copilului
adulterin
fapte
ce
nu-i
sunt
imputabile
în
situaţia
dată,
nu
a
existat
un
raport
rezonabil
de
proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit”
(Mazurek/Franței, 2000).
Raportul de proporţionalitate necesar între mijloacele folosite şi scopul urmărit  protecţia drepturilor altor moştenitori poate
Raportul de proporţionalitate necesar
între mijloacele folosite şi scopul
urmărit
 protecţia
drepturilor
altor
moştenitori
poate
constitui un scop legitim
 prin
plasarea
discuţiei
pe
terenul
proporţionalităţii
măsurii
excluderii
de
la
succesiune a copilului lui de cujus, născut după
moartea sa din relaţia de concubinaj pe care el a
întreţinut-o
cu
mama
copilului
aflat
în
imposibilitate absolută de a fi recunoscut
o asemenea măsură apare ca disproporţionată
faţă de scopul urmărit (Camp şi Bourimi/Olanda,
2000).
Raportul de proporţionalitate necesar între mijloacele folosite şi scopul urmărit Curtea a arătat că statele au
Raportul de proporţionalitate necesar
între mijloacele folosite şi scopul
urmărit
Curtea a arătat
că statele
au
un interes
legitim în
a
exclude
persoane care au suferit condamnări penale de la exercitarea
profesiei de expert-contabil, ceea ce înseamnă că această măsură
apare ca urmărind un scop legitim;
totuşi , spre deosebire de aplicarea unor pedepse pentru infracţiuni
majore, o condamnare pentru refuzul de a purta uniforma militară
din motive religioase sau filozofice nu denotă „necinste şi turpitudine
morală” de natură a pune în discuţie capacitatea persoanei în cauză
de a exercita această profesie, astfel că refuzul înscrierii ei pe
tabelul profesiei constituie „o sancţiune disproporţionată” şi nu mai
urmăreşte un scop legitim, neavând o justificare obiectivă şi
rezonabilă” – Curtea a constatat în această cauză încălcarea art. 14
în raport cu art. 9 din Convenţie Thlimmenos/Grecia, 2000
Jurisprudenţă ROMÂNIA Moldovan, Cobzaru, Stoica 
Jurisprudenţă ROMÂNIA
Moldovan, Cobzaru, Stoica
Jurisprudenţă CEDO ROMÂNIA Beian, Driha 
Jurisprudenţă CEDO ROMÂNIA
Beian, Driha
Ratificare Protocolul 12 18 ratificări (Albania, Andorra, Croaţia,  Cipru, Finlanda, Ucraina, Marea Britanie, etc. )
Ratificare Protocolul 12
18 ratificări (Albania, Andorra, Croaţia,
Cipru, Finlanda, Ucraina, Marea Britanie,
etc. )
19 semnări fără ratificare (Austria, Belgia,
Cehia, Islanda, Grecia, etc.)
10 nu au semnat (Franţa, Monaco,
Lituania, Polonia, etc.)
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!
Razvan-Horatiu RADU horatiu.radu@mae.ro
Razvan-Horatiu RADU
horatiu.radu@mae.ro
CEDO
CEDO
Agentul Guvernamental pentru
Agentul Guvernamental pentru

Subsecretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE! Razvan-Horatiu RADU horatiu.radu@mae.ro CEDO Agentul Guvernamental pentru Subsecretar de Stat Ministerul Afacerilor