Sunteți pe pagina 1din 65

TERMOREGLAREA

Termoreglarea
Temperatura corpului este rezultatul echilibrului ntre producia i pierderea de cldur Principalele organe productoare de energie termic n repaus sunt: ficat, inim, creier, glande endocrine. In timpul efortului, musculatura scheletica care isi intensifica producerea de cldur de 30-40 ori comparativ cu starea de repaus

Termoreglarea temperatura centrala si periferica


Temperatura normala a unui adult este de aproximativ 37C (i.e., 98.6F) variind intre 36C si 37.5C pentru un adult sanatos activ. Masurarea sa se poate face: - In axila 35.537.0 C (9699 F) - Sub limba 36.8 0.4C (98.2 0.7F - intrarectal 34.437.8 C (94100 F Valoarea normala a temperaturii este considerata in functie de: - Locul unde se face masuratoarea - Momentul zilei - Activitatea organismului

Termoreglarea Temperatura central i periferic


Organele centrale au temperatura cea mai ridicat (cu 0,6-1 fata de cea cutanata) Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai sczut Sngele: agent de transfer termic: centru - periferie Temperatura central se menine relativ constant, chiar n condiiile unor mari variaii a temperaturii periferice (20C40C)

Termoreglarea
Temperatura centrala Se refera la temperatura organelor interne incluzand-o pe cea a volumului central de sange care le iriga . include generatori de caldura reprezentati prin creier, locatia termoreceptorilor centrali senzorilor centrali din hipothalamus, inima si alte organe izolate de mediul extern care produc o cantitate relativ constanta de caldura. Exclude generatori de caldura potentiali cu activitate variabila cum sunt musculatura scheletica, ficatul, dar si pielea sau portiuni ale cailor aeriene superioare

Termoreglarea
Temperatura centrala este temperatura de operare din structurile profune ale organismelor , mentinuta in limite reduse care fac posibila desfasurarea in conditii optime a reactiilor enzimatice metabolicce Cresteri (hipertermie) sau reduceri (hipotermie) semnificative prelungite uneori si pentru perioade scurte de timp, sunt incompatibile cu viata Masurarea directa a temperaturii centrale implica tehnici chirurgicale. Masuratori indirecte includ masurarea temperaturii intrarectal sau intravaginal sau ingerarea unor capsule cu termosenzori care masoara temperatura in interiorul tractului digestiv.

Termoreglarea variatii fiziologice


Variatii fiziologice ale temperaturii centrale sunt determinate de factori precum: momentul zilei varsta , nivelul de activitate faza ciclului menstrual

Termoreglarea variatii fiziologice


Pe parcursul celor 24 de ore pot exista variatii de aprox 1C. cea mai scazuta temperatura se inregistreaza intre 4:00 to 6:00 a.m., iar cea mai ridicata intre 4:00 to 6:00 p.m. pentru indivizi cu activitate diurna acesta modificandu-se in cazul activitatii nocturne

Termoreglarea variatii fiziologice


Temperatura corpului se afla si sub influenta activitatii hormonale . In cazul sexului feminin temperatura variaza cu fazele ciclului menstrual, temperatura intravaginala crescand brusc, cu aproximativ 0.5C, in momentul ovulatiei, odata cu scaderea secretiei de estrogeni urmata de cresterea celei de progesteron.

Termoreglarea variatii fiziologice


Activitatea fizica genereaza un exces de caldura ca urmare a cresterii ratei metabolice . O parte a acestei cresteri e responsabila de declansarea raspunsurilor adecvate de pierdere a caldurii. Temperatura centrala se mentine ridicata in timpul efortului si pe o perioda scurta, de recuperare, de la terminarea acestuia Copiii prezinta temperaturi ridicate chiar la efort mediu cum ar fi cel din timpul jocului

Termoreglarea variatii fiziologice


Pe masura inaintarii in varsta temperatura medie corporala si variabilitatea ei zilnica tind sa se reduca. Pacienti invarsta au capacitate redusa de a genera caldura, de aceea chiar si o febra mai redusa in cazul acestora poate avea cauze si consecinte serioase. Si factori psihici pot determina variatii ale temperaturii, o emotie puternica putand fi urmata de cresterea temperaturii. Alte variatii fiziologice ale temperaturii pot apare cand unui individ ii este foame, somn sau frig. Ingerarea unui pranz sau a lichidelor bogate in calorii poate creste usor temperatura iar in timpul dietelor pentru pierderea in greutate se observa scaderi ale acesteia.

Termoreglarea variatii fiziologice


Copiii si persoanele in varsta isi mentin mai greu o temperatura normala Nounascutii pentru ca; Nu frisoneaza si nu transpira Raportul intre suprafata corporala si masa este mare ceea ce ii face susceptibili la fluctuatii ale temperaturii mediului. Varstnicii deficit progresiv de a sesiza diferente de temperatura, frig sau caldura capacitate redusa de a produce caldura (rata metabolica redusa si mai putina masa musculara. capacitate redusa de a pierde surplusul de caldura (rezerva cardiovasculara redusa, atrofie a glandelor sudoripare).

Termoreglarea
Rata productiei de caldura a unui organism depinde de rata metabolica a acestuia, transformarile metabolice generand caldura rata metabolica si implicit rata de producere a caldurii nu este constanta, variind intre 80 kcal/h in repaus si aproximativ 600 kcal/h intimpul alergarii variatii minore sunt date de tipul combustibilului utilizat de celule.

Termoreglarea Tranferul de caldura


Convectia este mecanismul prin care se realizeaza transferul caldurii de la locul producerii sale. Caldura este purtata prin intermediul sangelui dinspre organele interne spre piele. Rata transferului tisular de caldura catre sange depinde de mai multi factori: (1) rata de producere a energiei tisulare, (2) temperatura tesuturilor, (3) temperatura sangelui care le iriga (4)fluxul sanguin tisular.

Termoreglarea transferul de caldura


Muschiul scheletic inactiv are un flux sanguin mai redus si o rata metabolica mai mica. Temperatura muschiului in repaus (33C-35C) fiind mai mica decat temperatura centrala a corpului ( 37C), caldura este transferata de la sangele arterial catre muschiul inactiv. Caldura e transferata de la tesuturile cu activitate metabolica intensa cum este ficatul (38C)catre sange care o distribuie celorlalte tesuturi .

Termoreglarea transferul de caldura


In timpul efortului fizic Cresterea temperaturii in muschiul scheletic inverseaza gradientul caloric dintre muschi si sangle care il perfuzeaza astfel ca transferul caldurii se face dinspre muschi spre sange. Rezistenta vasculara la nivel muscular scade, debitul cardiac creste, fluxul sanguin prin muschi crescand proportional cu intensitatea exercitiului fizic. Ajustarile sunt complete in cateva minute. Intensificarea fluxului sanguin de 30 de ori aduce o intensificare proportionala a transferului de caldura dinspre muschiul activ spre sange. Temperatura centrala creste pe masura ce sangele venos cald pleaca din sistemul muscular distribuindu-se in restul organismului.

O cantitate redusa din caldura generata este transferata direct pielii prin conductie Circulatia la nivelul pielii se intensifica semnificativ. Caldura transferata pielii este menita a trece in mediu, proces favorizat de marea suprafata de schimb oferita de aceasta.

Termoreglarea transferul de caldura

Termoreglarea transferul de caldura


Radiaia (60% Q) Pierdere Q fr contact cu alte corpuri Depinde de suprafaa radiant
CONDUCTIA. Transferul de caldura implica un contact direct cu alte corpuri solide si depinde de conductibilitatea termica a materialului de contact. Conductia poate fi limitata prin interpunerea unui strat izolator (imbracaminte)

Conductia (3% Q)

In timpul efortului fizic mecanismele ce asigura pierderea de caldura au o pondere diferita comparativ cu starea de repaus

Termoreglarea transferul de caldura


CONVECTIA Transferul de caldura implica un strat de aer sau de lichid prin intermediul caruia caldura este transferata intre organism si mediu si este direct proportional cu gradientul de temperatura . In cazul aerului ca strat interpus transferul de caldura depinde de viteza de deplasare a aerului stratul de aer incalzit fiind inlocuit de altul mai rece. In acest fel se mentine diferenta de temperatura de care depinde transferul. In absenta miscarii aerului temperatura acestuia creste pe masura desfasurarii transferului reducand diferenta de temperatura si incetinind schimbul. Convecia (12% Q) Cand organismul este imersat in apa schimbul de caldura realizat prin convectie se caracterizeaza printr-un coeficient de transfer de 100 de ori mai mare decat in cazul aerului datorita conductivitatii termice mari a apei.

Termoreglarea transferul de caldura


EVAPORAREA (25% Q)
Pierderea de caldura se realizeaza prin evaporarea sudorii de la suprafata tegumentului Rata evaporarii e independenta de gradientul de temperatura fiind dependenta de gradientul de presiune al vaporilor de apa intre mediu si tegument. Evaporarea unui gram de apa duce la transferul a 0,6 kcal. Glandele sudoripare pot aduce la suprafata pielii pana la 30 de grame de lichid pe minut (aprox. 2l/h) transferand in medie 18 kcal/min (0.6 x 30). Ca si la convectie transferul caldurii creste proportional cu viteza de deplasare a aerului care mentine astfel gradientul de presiune al vaporilor de apa intre piele si aerul inconjurator.

Termoreglarea transferul de caldura


Perspiraia insensibil
constant, NU influeneaz termoreglarea

Transpiraia termic prin glandele sudoripare eccrine


Transpiraia nontermic Prin glandele sudoripare apocrine Stimulat de adrenalin (EXAMEN!!!)

Polipneea termic
La animale

Transpiraia termic
Glandele sudoripare 2,5 mil
Tub contort subdermicsudoare primar Duct dermo-epidermic reabsorbie Na+Cl Stimularea crescut pierdere sruri
Mai ales la neaclimatizai Aclimatizarea
aldosteron pierderea NaCl ADH reine apa Stimularea: Reflex aciunea cldurii asupra tegumentelor Central hipotalamus ant. activare secreie
Eficiena transpiraiei depinde de evaporare

Dont run off without me!

H2O
I need my budd y!

3. Water follows passively by osmotic diffusion

Hey! Where is everybody ? 2. Cl diffuses in to neutralize positive charge

Waaa h!

Cl-

Whee!
4. Bulk flow drives water into channel

Na+

Cl-

Na+

Na+

5. Ions are actively pumped out in channel, which is poorly permeable to water, and in which flow is fast. Body wall

1. Na is actively pumped in

termoreglarea
Termoreglarea implica mecanisme complexe al caror rol este mentinerea unui echilibru dinamic intre producerea si pierderea de caldura din organism. Termoreglarea mentine in limite constante temperatura centrala a organismului chiar daca temperatura mediului ambiant se schimba. Reglarea temperaturii utilizeaza sisteme feedback care includ: - Receptori - Cai aferente ce poarta informatia senzoriala spre centrii nervosi - Centrii care primesc informatia de la nivel receptor, o analizeaza o integreaza si transmit comanda spre efectori controlind fie transferul de caldura intre organism si mediu fie rata producerii acesteia - Cai eferente - Efectori .

TERMORECEPTORII
Localizare: - centrala neuroni termosenzori (predominant hipotalamici) - stimulai mai ales de cldur - periferica tegumentara (Krause, Ruffini) + alte organe - stimulai mai ales de rece Intervin n:

- modificarea temperaturii de referin


- inducerea reflexe locale: vc/vd (vasoconstrictoare/vasodilatatoare) - creeaz senzaia de rece/cald

CONEXIUNI CU ALI CENTRII


C. Alimentaiei frig: foame / cald: inapeten C. Comportamentului motor frig: activitate motorie / cald: activitate motorie

Termoreglareareceptori
Termoreceptori 1.Centrali - in aria preoptica a hipotalamusului anterior - reprezentati printr-un numar mare de neuroni sensibili la senzatia de cald si un numar de 3 ori mai mic de neuroni sensibili la senzatia de rece. Receptorii hipotalamici par sa aiba un rol fundamental in conditiile in care apare un dezechilibru intre rata producerii caldurii si cea a disiparii acesteia cum se intampla in efortul fizic. Termosensibilitatea centrala este de noua ori mai intensa decat termosensibilitatea cutanata medie - Raspunsul efector declansat in urma schimbarii cu un grad a temperaturii la nivel central va fi de 9 ori mai intens decat raspunsul efector declansat de modificarea cu un grad a temperaturii cutanate

Termoreglareareceptori
2. Termoreceptori periferici: - a.Elemente termosensibile, terminatii nervoase libere distribuite pe toata suprafata pielii existand de aproximativ 10 ori mai mullti receptori pentru rece decat pentru cald, ceea ce arata importanta detectiei periferice pentru rece comparativ cu cea pentru cald. - sensibilitatea cutanata difera de la un teritoriu la altul astfel la nivelul fetei este de trei ori mai mare comparativ cu extremitatile - Termoreceptorii cutanati au menirea de a informa centrii termoreglatori asupra modificarilor temperaturii ambientale ca un sistem de preatentionare asupra unor schimbari rapide ale acesteia. - Informatiile de le termoreceptorii cutanati ajung pe calea cailor talamice si la nivelul cortexului cerebral ducand la perceptia constienta asuppra mediului din punct de vedere termic precum si la estimarea confortului termic.

- b.Elemente termosensibile in tesuturi profunde (coloana vertebrala,viscere abdominale, in apropierea venelor mari din abdomenul superior si torace). - sunt expuse modificarilor temperaturii centrale. Ca si termoreceptorii cutanati par sa detecteze in principal reducerea temperaturii, ambii avand un rol important in preventia hipotermiei Rata descarcerii impulsurilor de la nivelul unitatilor receptoare depinde de schimbarea termica sesizata

Termoreglare-cai aferente
Cai aferente: fibre mielinice subtiri (1,5-3 microni ) sau chiar amielinice C care merg pe calea nervilor trigemeni si periferici senzitivi apoi prin fasciculele spinotalamice laterale pana la talamus, cu derivatie in hipotalamus unde sunt integrate si declanseaza mecanisme de termoreglare

Termoreglare-centrii
Centrii reglatori ai temperaturii corpului - sunt localizati in hipotalamusul posterior, bilateral, aproximativ la nivelul corpilor mamilari. - Integreaza informatia termica de la nivelul receptorilor centrali si periferici - compara statusul termic cu un set de conditii termice ideale -trimite comenzi efectorilor de a modifica adecvat rata producerii caldurii si transferul de caldura in interiorul organismului si intre organism si mediu.

Termoreglarea-cai eferente
Caile eferente apartin: sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos somatic Sistemul endocrin (hipofiza anterioara, tiroida, etc.)

Termoreglare-efectori
Principalii efectori termici: circulatia cutanata glandele sudoripare muschii scheletici

Termoreglarea-efectori
Sistemul nervos autonom controleaza in cea mai mare masura fluxul sanguin cutanat. Ajustand tonusul musculaturii netede ale arteriolelor cutanate este tinut sub control fluxul sanguin cutanat si implicit transferul caldurii din ariile centrale ale organismului catre periferia cutanata , principalul loc al disiparii caldurii spre mediul exterior. Vasodilatatia poate creste fluxul sanguin cutanat cu mai mult de 10 ori peste nivelul de repaus. Vasoconstrictia cutanata mediata pe cale simpatica reduce intr-o masura mai putin semnificativa fluxul sanguin cutanat, la jumatate fata de nivelul de repaus .

Termoreglareaefectori
Glandele sudoripare eccrine secretand sudoarea la nivelul suprafetei pielii cresc gradientul presional al vaporilor de apa favorizand intensificarea evaporarii. Activarea segmentului secretor al glandelor sudoripare este simpatica avand ca mediator chimic acetilcolina.

Termoreglareaefectori
Musculatura scheletica prin contractii involuntare ritmice (frisonul) poate determina intensificarea producerii de caldura . Frisonul poate dubla rata metabolica pe perioade extinse (ore). Pentru perioade scurte frisonul poate creste rata metabolica de trei si patru ori. La nou nascut unde frisonul nu se produce pentru termogeneza sunt responsabile in principal celulele tesutului gras brun

Termoreglarea mecanisme activate de caldura


Principalele mecanisme de adaptare la cald - reduc producerea de caldura - crescand in acelasi timp pierderile la nivelul suprafetei corpului Pentru reducerea producerii caldurii se instaleaza: - Anorexia - Apatia Pentru intensificarea pierderilor de caldura apar: - Vasodilatatia cutanata (prin inhibarea centrilor simpatici din hipatalamusul posterior) - Transpiratia - Intensificarea respiratiei

Termoreglarea mecanisme activate de frig


Principalele mecanisme de adaptare la frig sunt menite a intensifica producerea de caldura reducand in acelasi timp pierderile la nivelul suprafetei corpului: 1.Pentru intensificarea producerii caldurii se produc: - Frisonul - Intensificarea secretiei de tiroxina, norepinefrina si epinefrina - Cresterea activitatii voluntare - Senzatia de foame cu sporirea aportului alimentar - Mitocondriile pot converti direct grasimile in energie calorica crescand temperatura intracelulara. Tesutul gras brun este specializat in acest scop si este abundent la nounascuti care nu prezinta frison. 2.Pentru reducerea pierderilor de caldura apar: - Vasoconstrictia cutanata prin stimularea centrilor simpatici ai hipotalamusului posterior - Piloerectia prin stimularea simpatica a muschilor piloerectori de la baza firului de par - ghemuirea

Termorelarea
Limits compatible with life 41 C (106 F) - (Medical emergency) - Fainting, vomiting, severe headache, dizziness, confusion, hallucinations, delirium and drowsiness can occur. There may also be palpitations and breathlessness. 42 C (108 F) - Subject may turn pale or remain flushed and red. They may become comatose, be in severe delirium, vomiting, and convulsions can occur. Blood pressure may be high or low and heart rate will be very fast. 43 C (109 F) - Normally death, or there may be serious brain damage, continuous convulsions and shock. Cardio-respiratory collapse will likely occur. 44 C (111 F) or more - Almost certainly death will occur; however, patients have been known to survive up to 46.5 C (115.7 F).[

Limits compatible with life 35 C (95 F) - (Hypothermia) is less than 35 C (95 F) - Intense shivering, numbness and bluish/grayness of the skin. There is the possibility of heart irritability32 C (90 F) - (Medical emergency) Hallucinations, delirium, complete confusion, extreme sleepiness that is progressively becoming comatose. Shivering is absent (subject may even think they are hot). Reflex may be absent or very slight. 31 C (88 F) - Comatose, very rarely conscious. No or slight reflexes. Very shallow breathing and slow heart rate. Possibility of serious heart rhythm problems. 28 C (82 F) - Severe heart rhythm disturbances are likely and breathing may stop at any time. Patient may appear to be dead. 2426 C (7579 F) or less - Death

TERMOREGLAREA
TERMOGENEZA Metabolism bazal TERMOLIZA Radiaie

Activitate muscular
(frison) Hormoni tiroidieni Adrenalina

Conducie
Convecie Evaporare

CENTRII HIPOTALAMICI
TERMOSTATUL AMINERGIC
-hipotalamus anterior

temperatura de referin
temperatura de referin

N. serotoninergici N. noradrenergici
ach

c.termogenetic

c.termolitic

ADAPTAREA LA CLDUR
=TERMOLIZA 1. La nivelul tegumentelor
Radiaie Conducie Convecie Evaporarea

2. La nivelul tegumentelor i mucoasei respiratorii 3. Prin urin i fecale (rol minor) 4. Aciuni contiente umane (mbrcminte, climatizare, ventilare, etc.)

ADAPTAREA LA FRIG
= TERMOGENEZA producerea de cldur din metabolism 1. Viscere (ficat)
Reacie simpatoadrenal (termen scurt) Hormoni tiroidieni (termen lung) Mai important la n.n. Specializat - proteina 32kDa decupleaz oxidaia de fosforilare

2. esut adipos brun

3. Musculatura scheletic

ADAPTAREA LA FRIG
LIMITAREA TERMOLIZEI 1. Vasoconstricie cutanat
Reflex Central: stimularea c.vasomotori de temperatura sanguin scade suprafaa expus la frig

2. Ghemuirea corpului

3. Aciuni contiente
nclzire corp, alimente, lichide mbrcminte

ROLUL EXTREMITILOR
CALD
38 37 36 35 34 33 32 30 3 4 33.5 33 32.5 32 31.5 31

Central Pierdere cldur FRIG Pierder ede cldur Central 1. 2. 3. 4.


38 37 35 32 32 31 29 28 26 25 23 22 20 19

17

Sngele se mic n vase, evitnd echilibrarea temperaturii cu esuturile adiacen Schimbul principal: ntre artere i vene. De fiecare dat artera e mai cald, deci fluxul termic se deplaseaz spre vene. Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru meninerea celei centrale.

FIZIOLOGIA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

SENZAIA DE FOAME
= senzaie nnscut, dezagreabil:
Necesitatea imperioas a ingestiei de alimente Stare de agitaie Durere n regiunea gastric Persist pn la alimentare - hiperfagie - hipofagie 0 - afagie

APETIT (pofta de mncare)


O senzaie psihic, dobndit Se nsoete de o senzaie agreabil Determin selecia alimentelor - team, griji = inapeten 0 anorexie - bulimie

SENZAIA DE SAIETATE
Stare agreabil, linite + plin gastric Depinde de cantitatea alimentelor ingerate Calitativ: carnea, grsimile satur mai repede Determin oprirea ingestiei de alimente

Factorii ce determin trecerea de la foame la saietate


FOAME

INGESTIE ALIMENTE

Distensie gastric

Secreie gastric

Scade hipoglicemia

ADS alimentar Q

SAIETATE

REGLAREA ALIMENTAIEI
De lung durat PONDEROSTAT (hipotal)
Echilibreaz: aport exogen/pierderi energetice Controlat mai ales de LIPOSTAT Perturbare: caexie/obezitate

De scurt durat CENTRII NERVOI


Trunchi cerebral (motori alimentari) Hipotalamus Sistem limbic Neocortex Controlat mai ales de GLUCOSTAT

CENTRII NERVOI
HIPOTALAMUS
D foamea brut, nediscriminativ cantitate alimente Are dou zone de integrare primar a alimentaiei:
CENTRUL FOAMEI Hipotalamus lateral Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori Inhibat de c. saietii Determin: stimularea centrilor motori din tr. cerebral Distrugere: afagie - caexie Hiperstimulare: hiperfagie Determin: oprirea ingestiei alimente Distrugere: bulimie Hiperstimulare: hipofagie
CENTRUL SAIETII

Hipotalamus medial Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori

CENTRII NERVOI
SISTEMUL LIMBIC
determin aport alimentar discriminativ calitatea alimentelor n funcie de compoziia mediului intern (acru, dulce, srat) Sistem dopaminergic: orienteaz comportamentul spre rsplat

SCOARA CEREBRAL
Adapteaz ingestia la condiiile mediului intern i extern Determin:
preferine de finee obiceiurile alimentare comportamentul la mas

CENTRII NERVOI
Elibereaz peptide care influeneaz comportamentul alimentar:

Orexinele cresc puternic apetitul Neuropeptidul Y crete apetitul pentru glucide Galanina crete apetitul pentru lipide GLP-1 i serotonina induc senzaie de plin i mulumire

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENE

RECEPTORII DIN TUBUL DIGESTIV


Gastrici
contracii stomac gol stim. C. Foamei distensie gastric stim. C. saietii

Orofaringieni - stim. C. saietii

GLUCORECEPTORII
Localizare: hipotalamus + hepatic Controleaz aportul alimentar pe termen scurt: Glicemiei stim. C. saietii Glicemiei stim. C. Foamei

RECEPTORII AA SERICI

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENE

LIPORECEPTORII
Localizare: hipotalamus Controleaz aportul alimentar pe termen lung

TERMORECEPTORI
Localizare: hipotalamus + tegumente Frigul stim. C. Foamei Cldura inhib c. Foamei + stim. C. Saietii corelaie ntre c. hipotalamici alimentari i de termoreglare

Foame-ingestie alimente-crete MB-Q-creteTcorp-stim.c.saietii

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - LEPTINA

Secretat de ctre esutul adipos Cel mai puternic semnal de saietate


Acioneaz asupra c. Saietii (hipotalamus ventromedial) Controleaz apetitul i producia de energie Inhib eliberarea din hipotalamus a neuropeptidului Y, cu efect puternic de stimulare a apetitului

insulina i glucocorticoizii intervin n reglarea eliberrii de leptin

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI FACTORI HORMONALI I PSIHOLOGICI

Glucagonul i adrenalina stimuleaz senzaia de foame Insulina i colecistokinina inhib senzaia de foame Factorii psihologici

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Aferenele de la nivelul tubului digestiv Aferene plasmatice rezervele organismului Hormonii Termoreceptorii Factori psihologici

REGLAREA ALIMENTAIEI