Sunteți pe pagina 1din 17

METABOLISMUL INTERMEDIAR AL LIPIDELOR

Lipidele sunt substante organice alcatuite, ca si glucidele, din C ,O si H, dar, spre deosebire de acestea, contin mult hidrogen si putin oxigen. Unele lipide pot contine si fosfor. Din punct de vedere chimic, lipidele sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori. Acizii grasi intalniti mai frecvent sunt acidul palmitic si acidul oleic. Alcoolul cel mai frecvent este glicerolul. Lipidele sunt o clasa heterogena de substante, insolubile in apa, solubile in solventi organici. Principalele lipide din organism sunt trigliceridele, colesterolul si fosfolipidele. Sursele de lipide pot fi atat de origine animala, cat si vegetala.

ROLUL FIZIOLOGIC AL LIPIDELOR Rol energetic. Datorita abundentei atomilor de hidrogen din molecula lor, lipidele degaja prin ardere o mare cantitate de caldura. Un gram de lipid catabolizat pana la dioxid de carbon si apa elibereaza 9,3kcal. Organismul foloseste in egala masura lipidele si glucidele ca material energetic. Metabolizarea lipidelor este dependenta de a glucidelor. O alta caracteristica a rolului energetic al lipidelor este posibilitatea stocarii energiei sub forma de rezerve lipidice, in cantitati insemnate. Catabolismul exagerat al lipidelor prezinta inconvenientul generarii in exces a corpilor cetonici. Tesutul nervos nu catabolizeaza lipide, ci numai glucide. Cel mai important rol energetic il au trigliceridele.

Rol plastic. Lipidele intra in constitutia tuturor membranelor celulare si intracelulare.Teaca de mielina a nervilor este foarte bogata in lipide si exemplele pot continua. Cel mai important rol plastic il au fosfolipidele.

Rol functional. Lipidele de natura sterolica(colesterol) reprezinta precursori ai acizilor grasi nesaturati (linolic, linoleic si arahidonic) ce nu pot fi sintetizati in organism; ei se numesc acizi grasi esentiali si reprezinta vitamina F. Lipidele se depun subcutanat si in jurul organelor interne, indeplinind rol protector mecanic. Stratul subcutanat lipidic mai are rol de izolator termic, iar abundenta colesterolului in stratul cornos al epidermului il face impermeabil la apa.

CAILE METABOLICE ALE LIPIDELOR Lipidele se absorb sub forma de acizi grasi, monogliceride, glicerol, colesterol si fosfolipide. Primul act al metabolismului lipidic are loc chiar in enterocit, care resintetizeaza trigliceridele din alfa-glicerofosfat si acizi grasi. Al doilea act al metabolismului intermediar lipidic are loc mai ales la nivelul adipocitelor si al hepatocitelor. Principalele transformari suferite de lipide in organism sunt: 1. depunere ca rezerve, adipogeneza(lipogeneza); 2. lipoliza(catabolizare); 3.cetogeneza; 4. gluconeogeneza(transformare in glucide). Lipogeneza. Sinteza lipidelor de rezerva are loc in ficat si tesutul adipos.

Principala forma de depozit o reprezinta trigliceridele. Pentru sinteza acestora este nevoie de acizi grasi si afla glicerofosfat. Acizii grasi provin din alimente sau sunt produsi din glucide ori unii aminoacizi. Intre grasimile neutre plasmatice si cele de rezerva exista un schimb permanent ce asigura constanta lipemiei. Cand lipemia creste, are loc depunerea excesului de grasimi ca rezerve tisulare, iar cand scade sunt mobilizate rezervele lipidice. Lipogeneza este conditionata de aportul glucidic. Cand se consuma hidrocarbonati in cantitati mari, excesul de glucoza este transformat in lipide de rezerva si are loc ingrasarea. In lipsa glucozei, lipogeneza inceteaza, iar organismul consuma din rezervele lipidice proprii.

Lipoliza. Mobilizarea rezervelor lipidice se datoreaza unor lipaze tisulare activate de adrenalina, glucagon si sistemul simpatic. Sub actiunea lipazelor are loc hidroliza trigliceridelor in acizi grasi si glicerol. Acestia trec in sange si sunt utilizati de toate tesuturile, cu exceptia tesutului nervos. Catabolismul glicerolului are loc pe calea glicolizei, iar catabolismul acizilor grasi pe calea beta-oxidarii sau spiralei Lynen. Beta-oxidarea corespunde etapei metabolizarii incomplete a acizilor grasi si consta din fragmentarea succesiva a acestora in molecule de acetil CoA, cu eliberare de energie. Acetatul activ este degradat in continuare, pe calea comuna, oxidativa, a ciclului Krebbs si catenei respiratorii, pana la dioxid de carbon si apa, cu eliberarea unei mari cantitati de energie. Din catabolismul unui mol de acid stearic rezulta 2500kcal, din care 1200 se inmagazineaza in 146 moli ATP. Energia eliberata de acizii grasi depinde de lungimea lantului acestora. Atat sinteza, cat si degradarea acizilor grasi are loc la nivelul mitocondriilor.

REGLAREA METABOLISMULUI INTERMEDIAR LIPIDIC Se face prin mecanisme neuro-umorale complexe, care regleaza si metabolismul intermediar glucidic. Acest lucru este explicabil date fiind numeroasele intersectii ale acestor doua metabolisme. Factorul principal care dinamizeaza metabolismul lipidic si glucidic este reprezentat de nevoile energetice ale organismului. Ca si glicemia, valoarea lipemiei se mentine constanta in jurul a 700 mg la 100 ml plasma, ceea ce inseamna 7g lipide la litru. Valoarea lipemiei depinde si ea de echilibrul ce se stabileste intre consumul tisular lipidic si depozitele de grasimi. Spre deosebire de depozitele de glicogen, care reprezinta maximum 500 g pentru un organism adult, depozitele de lipide sunt de ordinul kilogramelor sau al zecilor de kilograme. Tinand seama de puterea calorica a glucidelor, se obtin 2000 cal, ceea ce acopera necesarul minim energetic pe numai 24 ore. Prin oxidarea completa a 10 kg lipide se obtin 90 000 kcal, asigurand energia necesara pe timp de 45 zile.

Mecanismele de depozitare a lipidelor in rezervele adipoase depind de activarea unei enzime, lipoprotein-lipaza, care desface lipoproteinele circulante si permite depozitarea tisulara a lipidelor sub forma de trigliceride. Mobilizarea lipidelor din tesutul adipos se face sub actiunea trigliceridlipazei, care hidrolizeaza grasimile, eliberand acizii grasi ce vor lua calea sangvina. Hormonii anabolizanti lipidici (somatotropul, glucocorticoizii, hormonii tiroidieni) au actiune adipokinetica. Un rol important in reglarea echilibrului lipemic il joaca centrii hipotalamici ai foamei si satietatii, precum si sistemul limbic, formatiuni ce conlucreaza la reglarea actelor de comportament alimentar, asigurand echilibrul dintre ingestia de alimente si cheltuielile energetice ale organismului. Dereglarea homeostaziei lipidice se poate produce fie printr-o exagerare a adipogenezei, fie a adipolizei. Exagerarea adipogenezei, obezitatea, are drept cea mai frecventa cauza hiperalimentatia si sedentarismul. Exagerarea adipolizei, pierderea in greutate pana la casexie, are in primul rand cauze endocrine. Deficitul de anabolizanti lipidici si excesul de hormoni catabolizanti duc la insemnate pierderi in greutate.

Ateroscleroza este o boala a arterelor mari si medii, in care, pe fata interna a peretilor arteriali se dezvolta placi de aterom, care contin initial colesterol, si evolueaza spre structura mult mai complexa. Aparitia acestor leziuni determina scaderea elasticitatii peretilor arteriali, cu consecinte foarte importante pentru functionarea sistemului cardiovascular. Factorul cel mai important, ce determina ateroscleroza, este cresterea concentratiei plasmatice a colesterolului, aflat in plasma sub o anumita forma. Cea mai importanta masura de prevenire a acestei boli este o dieta cu continut redus de lipide. Alti factori, care determina aparitia aterosclerozei sunt: diabetul zaharat, hipotiroidismul si fumatul.