Sunteți pe pagina 1din 5

Grupa 2 Clasa : IX A Colegiul National Alexandru Vlahuta

Frecarea in viata practica


Frecarea este un fenomen foarte des intalnit in natura si in tehnica. Unele efecte ale frecarii sunt utile, altele nu.
Frecarea face posibil:
Mersul fiintelor pe sol forta de frecare ( )exercitata de sol asupra piciorului care tinde sa se miste fata de sol, in spate, ne impinge inainte. Echilibrul corpurilor pe suprafete usor inclinate forta de frecare este orientata in sus, in sens invers componentei tangentiale a greutatii.

Franarea vehiculelor - pentru aceasta la periferia rotii exista saboti (piese metalice speciale) care prin apasare pe marginea rotii franeaza rotatia rotii, sau placi de frana care apasa pe discul rotii.

Aparitia diferitelor forme de relief ale Pamantului exista forte de frecare nu numai intre solid si solid, ci si intre solid si fluid ( apa, aer ) care produc eroziunea rocilor mari alaturi de actiunea dizolvanta a apelor.

Legarea nodurilor la sfori pentru ambalarea marfurilor, tinerea cu degetele mainii a diferitelor obiecte.

Inaintarea vehiculelor forta de frecare exercitata asupra rotii este orientata inainte( roata impinge asfaltul inapoi) si ea actioneaza ca forta de tractiune.

Transmisia miscarii de rotatie prin roti dintate si curele de transmisie cu roti late si curele late se pot transmite forte mari. Rotile dintate se folosesc frecvent la masini-unelte, vehicule etc.

1.1. Rostogolirea n condiiile frecrii uscate sau mixte

Frecarea in rulmenti

Pentru studiul pierderilor prin frecri n rulmeni se vor adnci n primul rnd aspectele frecrii de rostogolire. Dac pe suprafeele de contact exist o lubrifiere srac i cnd vitezele de rotaie sunt reduse, va exista un regim de frecare uscat sau mixt. Fora de frecare elementar va avea direcia rezultantei vitezelor relative de alunecare diferenial, care, n cazul general, are componente pe direciile celor dou axe ale elipsei de contact i o component tangenial datorat vitezei unghiulare de pivotare. Dac nu se ine seama de adeziunea ce are loc pe o poriune a suprafeei de contact, atunci, n prima aproximaie, coeficientul de frecare va fi acelai pe ntreaga zon de contact i va depinde de natura materialelor i de starea suprafeelor i lubrifierea lor. Se pot calcula forele i momentele de frecare care apar n ecuaiile de echilibru. Momentul forelor de frecare elementare n raport cu axa care trece prin centrul bilei, perpendicular pe linia care definete unghiul de presiune. Similar cu momentul forelor de frecare luat n raport cu axa Oy, existent numai n cazul cnd momentul giroscopic nu este frnat de forele de frecare. Calculul pierderilor prin frecare n rulmeni, se poate trata mai uor dac se consider independent micarea de rostogolire i cea de pivotare. Pe lng factorii menionai anterior frecarea de rostogolire mai depinde i de fenomenul de adeziune de pe o anumit poriune a zonei de contact. n afar de pierderile prin frecare datorate alunecrii relative dintre suprafeele de contact, n procesul de rostogolire mai apar i pierderi datorate histerezisului elastic.

Din cauza frecarii:


-se tocesc piesele mobile ale masinilor -se dezvolta energie sub forma de caldura care duce la deformarea pieselor sau chiar la topirea lor

Micsorarea efectelor frecarii se poate realiza prin :


-polizarea suprafetelor de contact -ungerea cu lubrifianti a pieselor mobile -inlocuirea frecarii la alunecare cu frecarea de rostogolire( de exemplu, cu ajutorul rulmentilor de otel ) -lasand un joc intre suprafetele care se afla in contact -utilizarea la autovehicule a pernei de aer ( motoare speciale creeaza o patura de aer sub vehicul pe care acesta aluneca)

Pentru a mari forta de frecare:


-pe cauciucurile rotilor autovehiculelor se imprima reliefuri

-curelele de transmisie se impregneaza cu sacaz