Sunteți pe pagina 1din 31

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

PLOIESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTILOR CU REUMATISM ARTICULAR ACUT


INDRUMATOR, AS.MED.IANCOVICI ANA ABSOLVENT, RADULESCU MIHAELA

PROMOTIA 2012

ARGUMENT Suferinta, fie ea fizica sau morala,este o parte integranta din existenta terestra.Si nu e om care sa fi fost scutit de eaSe pare ca intr-o anumita masura macar,ea ne ajuta sa evoluam. Dar daca depaseste anumite limite de intensitate sau timp,ea ne leaga aripile.Si atunci trebuie sa cautam sa iesim din impas. Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simpluNe-am intrebat vreodata de ce apare? Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra sin u este o nenorocire care ne loveste din senin. Poate ca este un semn,o lectie de viata sau o incercare menita san e calauzeasca spiritual,chiar cu pretul suferintei fizice. Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei reumatismului articular acut.

Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce survine ca o consecinta a infectiei cu streptococi din grupul A. Boala este definita ca o afectiune generala inflamatorie cu etiopatogenie streptoalergica si localizare predominant cardio-articulara,avand caracteristica morfologica nodulul Aschoff,evolutie cronica cu recidive si frecvente sechele cardiace.

Etiologie In prezent este unanim recunoscut rolul cauzal al infectiei cu streptococi betahemolitici din grupul A. Aceasta afirmatie a fost sustinuta cu urmatoarele argumente importante: -fiecare puseu de reumatism articular acut este precedat de o infectie streptococica manifesta clinic(angina,abces dentar,scarlatina,erizipel );5% din infectiile premonitorii evolueaza subclinic,neputand fi evidentiate anamnestic
-indicatorii biologici semneaza contactul cu streptococul;evidentierea sa in

cultura din exudatul faringian,prezenta anticorpilor cu viata scurtaA.S.L.O.(antistreptolizina O),A.H.U.(antihialuronidaza),A.D.P.P.Na(antidifosfopiridin nucleotide activate streptococci),A.D.R.N.(antidesoxiribonucleaza),dar mai ales cresterea titrului acestora in dinamica,prezenta anticorpilor cu viata lunga-anti-M; -eficacitatea tratamentului antistreptococic(penicilina,eritromicina)in vindecarea puseului,dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii. Infectia streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse actualmente in conceptul patogenic de boli poststreptococice(printre care:reumatismul articular acut,glomerulonefrita acuta difuza,eritemul nodos poststreptococic si purpura reumatoida).

Clinica infectiei streptococice cuprinde,in ordinea frecventei:angina acuta streptococica;amigdalita cronica criptica cu pusee de acutizare streptococica;sinuzita streptococica;abcesul dentar;granulomul apical dentar cu acutizari streptococice;scarlatina;erizipelul;abcesele si flegmoanele streptococice tegumentare;plagile suprainfectate cu streptococci;infectiile puerperale streptococice. Contaminarea streptococica se realizeaza pe cale directa,aerogena,dar si indirect,prin lapte,alte alimente,praf. Pentru precizarea originii streptococice a infectiei clinice,de mare folos sunt:leucocitoza,cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor si a titrului A.S.L.O.(incepand cu ziua a 5-a a infectiei).Confirmarea se face prin evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian

EVALUAREA UNOR SEMNE,SIMPTOME SI PROBLEME ALE PACIENTILOR CU REUMATISM ARTICULAR ACUT Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval liber,pe care unii autori l-au numit stare postanginoasa.Pacientul este uneori palid,inapetent,subfebril intermitent.Alteori strea lui clinica este normala. Debutul bolii este de obicei brutal,printr-o poliatrita acuta febrila.Sunt afectate brusc,de regula la trezirea matinala,articulatiile mari cu importanta impotenta functionala.Artritele au caractere fluxionare,mobile(saltante),fugace. Manifestarile generale de debut sunt: -febra -facies vultuos -transpiratii abundente -tahicardie -oligurie In prezent acest debut tipic este mai putin frecvent.Se intalnesc mai ales oligo sau chiar monoartrite,stare subfebrila,afectare moderata a starii generale,astfel incat suntem nevoiti sa introducem in diagnostic criterii evolutive(vindecare fara sechele) si chiar terapeutice(raspuns specific favorabil la salicilati). Manifestarile cardiace apar la 75% din copiii cu reumatism articular acut;aceasta frecventa scade insa cu varsta.

In primele doua saptamani se evidentiaza tulburarileE.K.G. considerate benigne:blocul atrio-ventricular de gradul I(p-R alungit peste 0,20 s) si ritmurile atriale ectopice(ritmul sinusului coronar-Zahn- sau ritmul atrial migratory-wandering pace-maker).Aceste manifestari functionale sunt consecinta inflamtiei tesutului nodal atrial. Afectarea severa cardiaca este insa reprezentata de: -endocardita reumatismala: -valvulara -parietala -miocardita interstitiala -pericardita reumatismala: -fibrinoasa -exudativa -pancardita reumatismala maligna Dupa o faza edematosfibrinoasa,endocardita valvulara devine verucoasa,apoi cicatriceal activa,moment in care se percep suflurile si si modificarile zgomotelor cardiace care permit diagnosticul.Constituirea insuficientei mitrale are loc in 2-3 saptamani,a insuficientei aortice in 6 saptamani,iar a stenozei mitrale in 3-6 luni.

Miocardita reumatica de tip interstitial se evidentiaza clinic prin: -dureri toracice anterioare -dispnee -cardiomagalie -sufluri sistolice de dilatatie cardiaca -galopuri -tulburari de ritm -semne de insuficienta cardiaca(de obicei dreapta) greu reductibila Aparitia sa pe fondul poliartritelor febrile saltante usureaza diagnosticul etiologic al afectarii miocardice. Pericardita reumatismala fibrinoasa este fugace,scapand de obicei clinicienilor datorita disparitiei rapide a frecaturii pericardice. Pericardita exudativa prezinta insa un tablou zgomotos: -dureri precordiale vii -anxietate -dispnee -frecatura pericardica sus situata -soc apexian in interiorul ariei matitatii cardiace -puls paradoxal -hipotensiune arteriala -semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica

Manifestarile neuropsihice apar sub forma de:coree minora(Sydenhamm),encefalite si meningite reumatismale. Coreea minora survine de obicei la fetite de varste cuprinse intre 5 si 14 ani.Ea se caracterizeaza prin miscari bruste,necoordonate ale extremitatilor si muschilor mimicei,care diminua sau cedeaza in somn.Afectiunea evolueaza spre vindecare. Encefalita este rara si survine la adultul tanar(20-30 ani),asociind agitatia,delirul,contractile tonice.Boala evolueaza spre vindecare cu sechele,de obicei psihice. Meningita reumatismala este de regula intalnita sub forma de meningo-encefalita cu lichid cefalorahidian de tip limfocitar sau hemoragic. Manifestarile cutanate sunt frecvente,indeosebi la copii.Nodulii subcutanati(Meynet)apar pe gambe,periarticular,occiput,olecran,sunt rotunzi,duri,nedurerosi,fixate pe planul profound si persista 1-3 saptamani. Eritemul marginat inelar se evidentiaza ca macule extinse pe torace,policiclice,inconjurate de un relief rosu-aprins;ele se extind rapid,in valuri si sunt fugace. Mai rar putem intalni eritem nodos,purpura. Manifestarile pleuro-pulmonare imbraca aspecte diferite:pneumopatia reumatismala(de tip congestiv alveolar),foarte rara,si mai frecvent,pleurezia reumatismala.Pleurezia este de tip exudativ,de obicei pe stanga,cu celularitate in care predomina polimorfo-nuclearele si cu glicopleurie normala,elemente care permit diagnosticul diferential cu cea tuberculoassa. Coronarita reumatismala reprezinta afectarea vasculara care creeaza dificultati din punctual de vedere al diagnosticului diferential cu modificarile E.K.G. din miocardita. In reumatismul articular acut se mai intalnesc: -manifestari abdominale(pseudoapendicita acuta,peritonita reumatica,gastroenterita catarala) -manifestari renale(albuminurie minora si hematurie in cadrul unei glomerulite in focar) -manifestari endocrine(tiroidite ci hiper- sau hipotiroidie) -manifestari oculare(iridociclita) -spleno-adenomegalie

Investigatii paraclinice si de laborator In clinica reumatismului articular acut probele de laboratot servesc evidentierii infectiei streptococice,aprecierii intensitatii inflamatiei si evidentierii formelor clinice. Teste care semneaza infectia streptococica: -evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul faringian(trebuie facuta precoce inainte de penicilinoterapie) -cresterea titrului A.S.L.O.(incepe la 5-15 zile de la infectia streptococica si se stinge sub corticoterapie sau la 3-6 luni de la vindecarea clinica a puseului de reumatism articular acut) -evidentierea anticorpilor antihialuridaza,antistreptokinaza si a anticorpilor anti-M care persista 2 ani de la infectia streptococica generatoare de puseu evolutiv de reumatism articular acut. Mentionam ca testele enumerate mai sus nu au nici o legatura cu intensitatea inflamatiei reumatismale,dar titrul A.S.L.O. are valoare in urmarirea eficacitatii profilaxiei primare si secundare. Teste pentru aprecierea inflamatiei: -cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor(V.S.H.)care constituie un bun indicator al evolutiei bolii sub tratament -leucocitoza cu cresterea polimorfonuclearelor tinere -cresterea fibrinogenului sanguin -aparitia proteineiC reactive -hiper-alfa2-globulinemie,hiper-gama-globulinemie(alfa 2 globulinele,fibrinogenul si V.S.H. caresc in paralel) -scaderea colesterolului plasmatic -cresterea procentului glicoproteinelor serice

Investigatiile paraclinice necesare in reumatismul articular acut: -elecrocardiograma(EKG) -examenul radiologic al umbrei mediastinale cardiace -biopsia nodulilor cutanati -fonocardiograma,carotidograma -echocardiograma cavitatii si valvulelor -punctia pericardica,pleurala,rahidiana cu examenul citologic si biochimic al lichidelor. Rareori,pentru diagnosticul diferential,se executa punctia articulara cu examen citologic si bacteriologic al lichidului sinovial,puriform,aseptic

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LAINTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE-TRATAMENT SPECIFIC

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu reumatism articular acut este structurat pe asigurarea conditiilor de spitalizare:salon incalzit,evitarea frigului si a umezelei,asigurarea repausului la pat,educatia sanitara facuta bolnavului de a renunta la obiceiurile nesanatoase,de a sta in repaus pana la disparitia durerilor articulare,supravegherea bolnavului in ceea ce priveste respectarea odihnei,a regimului desodat,indicat in tratamentul cu cortizon,administrarea tratamentului indicat de medic. Recoltarea produselor biologice la recomandarea medicului,conduce bolnavul la alte servicii medicale. Asistenta medicala: -asigura repausul la pat,pana la disparitia durerilor articulare si,in continuare 2-3 saptamani,cu reluarea trepatata a mersului -foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase -asigura igiena corpaorala si a lenjeriei pacientului -participa la investigatiile clinice si de laborator prin: -recoltarea sangelui pentru determinarea VSHului,fibrinogenul,ASLO,proteinogramei,proteinei C reactive -recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG,FKG

administreaza tratamentul: -antistreptococic(penicilina G),efectuand testarea sensibilitatii organismului la antibiotic,respectand doza si ritmul de administrare -antiinflamator cu aspirina,in formele usoare,si cortizon in doze descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului(va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei-dureri epigastrice,edeme,hipertensiune arteriala,insomnie) -asigura alimentatia pacientului: -dieta de crutare in perioada febrile(regim hidrozaharat,apoi,lacto-fainos,care se va imbogati treptat) -dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea -dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon -supravegheaza zilnic semnele vitale:puls,tensiune arteriala,temperature,notarea greutatii corporale -educa pacientul si antreneaza familia privind: -prevenirea reinfectarilor streptococice-continuarea tratamentului prescris cu moldamin,in dozele si intervalele stabilite de medic -prezentarea la controale periodice,clinice si biologice,prin policlinica teritoriala -asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara(sub protectie de antibiotice) -internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi,in sanatorii cu personal calificat pentru dispensarizarea lor

PREZENTARE PLAN DE INGRIJIRE

Cazul:1
CULEGEREA DATELOR Surse de date 1.Directe: pacientul 2.Indirecte: Apartinatori Membrii echipei de ingrijire Dosarul medical actual si anterior
Metode de culegere a datelor: a)Observat ia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare

Cazul:2
CULEGEREA DATELOR Surse de date
1.Directe: pacientul 2.Indirecte: Apartinatori Membrii echipei de ingrijire Dosarul medical actual si anterior Metode de culegere a datelor:

a)Observatia b)Interviul c)Consultarea surselor secundare

Date privind identitatea pacientului Date relativ stabile: Nume:C Prenume:D Varsta: 17 ani Nationalitate: romana Religie:ortodoxa Sex:masculin Date variabile Domiciliul:urban Conditii de viata: -bune ,locuieste cu parintii si cele doua surori mai mici intr-un apartament cu 3 camere in conditii igienice de viata.

Date privind identitatea pacientului Date relative stabile: Nume:M Prenume:C Varsta: 6 ani Nationalitate: romana Religie:ortodoxa Sex:feminin Date variabile Domiciliul:rural Conditii de viata: Copilul provine dintr-o familie buna,organizata fara probleme socioeconomice.Locuieste cu parintii si fratele mai mare intr-o casa cu 4 camere in conditii igienice de viata

Informatii legate de boala: Motivele internarii: febra moderata 38 grade celsius astenie durere si tumefactie articulara fugace anorexie insomnie Istoricul bolii
Din discutiile avute cu mama acesteia,dar si cu pacienta am aflat ca boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu o angina streptococica.

Informatii legate de boala: Motivele internarii hipertermie dureri articulare risc de complicatii dificultate de mers si mobilizare Istoricul bolii Din discutiile avute cu mama acesteia,dar si cu pacienta am aflat ca boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu o angina streptococica. Diagnostic medical Reumatism articular acut

Diagnostic medical Reumatism articular acut

Data internarii:03.06.2011 Examenul clinic pe aparate stare generala alterata stare generala alterata tegumente normal colorate tegumente hiperemice sistem ganglionar limfatic sistem ganglionar limfatic nepalpabil nepalpabil aparat respirator:respiratie normalaaparat respirator:murmur vezicular ,torace normal, normal torace normal conformat,respiratia=21r/min conformat,respiratia=24r/min aparat cardiovascular:cord in aparat cardiovascular:cord in limite limite normale normale T.A=130/80mmHg,P=90p/min T.A=110/60mmHg,P=95p/min aparat digestiv:splina si ficat in aparat digestiv:splina si ficat in limite limite normale normale tranzit intestinal normal aparat urinar:mictiuni fiziologice aparat urinar:mictiuni fiziologice sistem nervos:ROT sistem nervos:ROT aparat locomotor: aparat locomotor:
Data internarii:10.05.2011 Examen clinic pe aparate

Probleme de dependenta: CCA Durere articulara cu caracter migrator CAZ Febra Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate de mers si imobilizare Cunostinte insuficiente despre deprinderile alimentare corecte Cunostinte insuficiente despre boala Insomnie Probleme potentiale: -risc de complicatii: -cardita reumatismala -coree -deshidratare Stabilirea gradului de dependenta: Conform punctajului obtinut(20 puncte) pacientul se incadreaza in categoria persoanelor cu dependenta moderata. Problemele de dependenta se pot reduce prin interventia asistentei in sustinerea unui progres si ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie. Pacientul prezinta dependenta moderata,nu necesita ajutor in permanenta deoarece nu are probleme majore. Nivel de dependenta:II,pacient cu dependenta moderata,temporara.

Probleme de dependenta: Hipertermie Dureri articulare Insomnie Alterarea respiratiei si circulatiei Cunostinte insuficiente despre deprinderile alimentare corecte

Problemele potentiale: -risc de complicatii: -cardita reumatismala -coree -deshidratare Stabilirea gradului de dependenta: Conform punctajului obtinut(24 puncte) pacienta se incadreaza in categoria persoanelor cu dependenta moderata. Problemele de dependenta se pot reduce prin interventia asistentei in sustinerea unui progres si ajutand pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie. Pacienta prezinta dependenta moderat,nu necesita ajutor in permanenta deoarece nu are probleme majore. Nivel de dependenta:II,pacienta cu dependenta moderata,temporara.

Diagnostic de nursing 1.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahicardie. 2.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii 3.Insomnie datorata durerii manifestata prin somn interrupt de treziri frecvente,somn agitat si de durata scurta. 4.Imobilitate datorata procesului inflamator si durerii manifestata prin dificultate de a se mobilize. 5.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor.

Diagnostic de nursing 1.Durere datorata procesului inflamator manifestata prin diminuarea mobilitatii 2.Incapacitatea de a se odihnii din cauza durerii manifestata prin insomnie. 3.Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii manifestata prin usoara tahipnee si tahicardie. 4.Alterarea termoreglarii datorata procesului inflamator manifestata prin hipertermie. 5.Alimentatie neadecvata din cauza lipsei de cunostinte manifestata prin greseli in alegerea alimentelor.

OBIECTIVE CAZ II 1.Pacientul sa fie echilibrat psihic. 1.Pacienta sa prezinte 2.Pacientul sa prezinte o stare de temperature corpului in bine prin limite normale. disparitia durerilor articulare. 2.Pacienta sa aiba un somn 3.Pacientul sa prezinte adecvat. temperatura corpului in limite normale. 3.Pacienta sa prezinte dureri 4.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe suportabile. noapte un somn 4.Functiile vitale si starea Linistit si odihnitor. generala sa se mentina 5.Functiile vitale si starea in limite fiziologice. generala sa se mentina in limite fiziologice. 5.Pacienta sa fie echilibrata 6.Sa se previna complicatiile. nutritional. 7.Pacientul sa-si imbunatateasca 6.Pacienta sa fie echilibrata cunostintele psihic. despre boala. OBIECTIVE CAZ I
8.Pacientul sa fie echilibrat nutritional.

Interventii CAZ I
1.Pacientul sa fie echilibrat psihic -linistesc pacientul asigurandu-I un climat adecvat 2.Pacientul sa previna reinfectarea cu streptococul betahemolitic 3.Pacientul sa prezinte o stare de bine prin disparitia durerilor articulare invat pacientul sa respecte repausul la pat si voi folosi perne pentru suportul articulatiilor 4.Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale. -masor temperatura si notez in foaia de observatie. 5.Pacientul sa doarma 7-8 ore pe noapte un . somn linistit si odihnitor

Interventii CAZ II

1.Pacienta sa prezinte o stare de bine prin disparitia durerilor articulare - invat pacienta sa respecte repausul la pat si voi folosi perne pentru suportul articulatiilor dureroase -asigur igiena corporala si a lenjeriei corpului 2.Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale -masor temperatura si notez in foaia de observati 3.Pacienta sa fie echilibrata nutritional -asigur alimentatia pacientei:regim hidrozaharat in perioada febrile,apoi,lacto-fainos carese va imbogati treptat -asigur necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea -odata cu scaderea febrei asigur o alimentatie -ii servesc inainte de culcare un pahar cu ceai diversificata si echilibrata ,stimulez apetitul 6.Functiile vitale si starea generala sa se pacientei prin creearea de conditii optime in salon mentina In limite fiziologice 4.Pacienta sa doarma si sa se odihneasca -masor functiile vitale si notez in foaia de satisfacator observatie -asigur un climat corespunzator prin aerisirea 7.Pacientul sa fie echilibrat nutritional. salonului -asigur alimentatia pacientului: in perioada -am asigurat lenjerie de pat si corp curate si uscata febrila regim hidrozaharat,apo,lacto-fainos,care se -asigur semiobscuritate pe durata somnului in va imbogati treptat incapere si am inlaturat sursele de zgomot din -asigur necesarul de lichide pentru a preveni saloanele vecine deshidratarea 5 -masor functiile vitale si notez in foaia de -asigur dieta desodata pe toata perioada observatie tratamentului cu cortizon -

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE CAZ I

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE CAZ II

Alterarea comfortului -pacientul sa prezinte ameliorarea durerilor si sa inteleaga cauza acestora -pacientul sa respecte repausul la pat Interventii autonome si delegate -asez pacientul in pozitie decubit dorsal si asigur repausul la pat pana la disparitia durerilor articulare -folosesc perne pentru suportul articulatiilor -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului -particip la investigatiile clinice si de laborator prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului,fibrinogen,ASLO,proteinograma,proteina C reactiva -recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG,FKG -administrez tratamentul: -antistreptococic Penicilina G 400 000 U la 6 ore ,timp de 10 zile antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -corticoterapia ,doza de atac 50-80mg Prednison pe zi,doza de atac se mentine 14 zile -asiguram protectie digestiva cu antiacide

a)Alterarea comfortului -pacienta sa prezinte semne de diminuare a Durerii pacienta sa prezinte normalizarea temperaturii si mentinerea ei in limite normale Interventii autonome si delegate -asigur repausul pacientei la pat in pozitia decubit dorsal -asigur igiena corporala si a lenjeriei pacientului investigatiile clinice si de laborator prin : -recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului,fibrinogen,ASLO,proteinograma,proteina C reactiva -recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG,FKG -administrez tratamentul: -antistreptococic Penicilina G 400 000 U la 6 ore ,timp de 10 zile -antiinflamator cu Aspirina 3-6 g zilnic -corticoterapia iincepe ,pentru copil cu 1-2 mg Prednison/kg/zi -asiguram protectie digestiva cu antiacide

-particip la

Cazul I CAZUL II
Denumire medicame nt Forma si calea de administra re Actiune Doza
unic a

Doza zilni Observatii ca

Penicilina G

flacoane actiune continand bactericida 200.000 UI

400.000 1.600.0 UI 00 UI

Pacientul raspunde bine la antibiotic. Pacientul raspunde bine la medicame nt.

Forma Actiune si calea de administra medicament re Penicilina flacoane actiune G continand bactericida 200.000 UI Denumire Aspirina comprimate 500 mg per os

Doza unica

Doza zilnica

Observatii

400.000 UI

1.600.0 00UI

Aspirina

comprima analgetica te per os antiinflamat 500mg oare antipiretica si antireumati ca

2g

3-6 g/zi

Prednison Comprimat e 5 mg per os

Prednison comprima antiinflamat te per os or 5mg antialergic cu actiune intensa Tramadol capsule 50 mgper os actiune analgezica 50 mg

50-80 mg

Pacientul raspunde bine la medicame nt.

Algocalmin

fiole 2 ml i.m

analgetica 250 mg antiinflama toare antipiretica antireumati ca antiinflama tor antialergic cu actiune intensa analgezica 1 fiola antipiretica antiinflama tor

1g

Pacienta raspunde bine la antibiotic. Pacienta raspunde bine la medicament.

1-2 mg

Pacienta raspunde bine la medicament.

2-3 fiole

Pacienta simte ameliorarea durerii.

150 mg

Pacientul simte ameliorare a durerii.

Examenul cerut CAZ I

Mod de prelevare Vacutainer cu capac negru 0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml sange Vacutainer cu capac albastru 0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde 5-6 ml sange Vacutainer cu capac rosu Prin punctie venoasa 5-10 ml sange

Valori normale 1-10 mm/h 7-15 mm/h

V.S.H

Fibrinogen

200-400 mg%
200 UI/ml

ASLO Proteinemie Proteina C reactiva Recoltarea exudatului faringian se face inainte de


administrarea antibioticelor si sulfamidelor

55-80g/l <12 mg/L

-se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona orofaringiana -apasa limba cu spatula linguala, -flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in
dopul ei

deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe i faringe si amigdale eprubeta care se inchide cu

Streptococul Betahemolitic Absent

Examenul cerut CAZ II

Mod de prelevare

Valoari normale 7-11 mm/h

Valoarea obtinuta 60 mm/h

Vacutainer cu capac negru V.S.H 0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml sange Vacutainer cu capac albastru Fibrinogen 0,5ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml sange Vacutainer cu capac rosu ASLO Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Vacutainer cu capac verde Proteinemie 5-6 ml sange Proteina C reactiva Exudatul faringian

200-400 mg% 200UI/ml

700 mg la100 ml sange 400 UI/ml

55-80 g/l

Vacutainer cu capac rosu <12 mg/L Prin punctie venoasa 5-10 ml sange Recolatrea exudatului faringian se Streptococul streptococul face inainte de administrarea antibioticelor si sulfamidelor. Betahemolitic betahemolitic -se invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza zona Absent prezent
orofaringiana

-apasa limba cu spatula linguala, deschide eprubeta si cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul ei

.EXTERNAREA

PACIENTULUI Data externarii: -se externeaza pe data de 19.05.2011 Diagnostic la externare Reumatism articular acut Starea pacientului la externare Bolnavul in urma tratamentului administrat prezinta urmatoarele caracteristici: -pacientul are o mobilitate crescuta a miscarilor -somnul este calm si odihnitor -durerile articulare au disparut -este optimist in ceea ce priveste evolutia bolii

EXTERNAREA PACIENTULUI Data externarii: -se externeaza pe data de 16.06.2011 Diagnostic la externare Reumatism articular acut Starea pacientei la externare Bolnava in urma internarii si a tratamentului administrat prezinta urmatoarele carcteristici: -bolnava are o stare generala buna -durerile articulare au disparut -mobilitatea si postura sunt ameliorate -are un somn linistit,odihnitor.

Starea pacientului la externare CAZ I Bolnavul in urma tratamentului administrat prezinta urmatoarele caracteristici: -pacientul are o mobilitate crescuta a miscarilor -somnul este calm si odihnitor -durerile articulare au disparut -este optimist in ceea ce priveste evolutia bolii Bilantul autonomiei -A respire si a avea o buna circulatie: respiratie de tip costal inferior,amplitudine ritmica, circulatie adecvata. -A bea si a manca:alimentatie adecvata -A elimina:eliminari fiziologice,scaun normal -A dormi si a se odihni:somn isor,calm. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacientul este receptiva la tot ce este nou. T.A=120/70mmHg P=75 p/min R=18 r/min T=36,7 grade Celsius

Starea pacientei la externare CAZ II Bolnava in urma internarii si a tratamentului administrat prezinta urmatoarele carcteristici: -bolnava are o stare generala buna -durerile articulare au disparut -mobilitatea si postura sunt ameliorate -are un somn linistit,odihnitor. Bilantul autonomiei -A respire si a avea o buna circulatie: respiratie de tip costal superior,amplitudine ritmica,circulatie adecvata -A bea si a mnaca:alimetatie adecvata -A elimina:eliminari fiziologice,scaun normal -A dormi si a se odihni:somn usor,calm. -A invata cum sa-si pastreze sanatatea: pacienta este receptiva la tot ce este nou. T.A=110/60mmHg P=78 p/min R=19 r/min T=36,8 grade Celsius

Recomnadari: CAZ I-II sa evite frigul,umezeala continuarea tratamentului prescris cu Moldamin,in dozele si la intervalele stabilite de medic prezentarea la controale periodice,clinice si biologice,prin policlinica teritoriala.

Masuri de profilaxie secundara -prezentarea la controale periodice -evitarea factorilor favorizanti:frig,umezeala -tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine -evitarea ortostatismului prelungit si eforturilor fizice mari -continuarea tratamentului prescris si recuperare

Masuri de profilaxie tertiara -se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitate si sechele -pregatirea pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva -recomandarea de profesii noi celor cu poliartrita reumatoida,spondiloza anchilozanta pentru reintegrare sociala.

EDUCATIE PENTRU SANATATE Masuri de profilaxie primara pentru RAA -controale in crese si gradinite pentru depistarea purtatorilor de streptococul betahemolitic si tratarea lor corecta. Pentru prevenirea artrozelor -educatia populatiei pentru alimentatie echilibrata si pentru pastrarea greutatii -evitarea factorilor traumatici -suprasolicitari -pozitii vicioase -acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare

Profilaxia cea mai eficace este cea de a preveni angina streptocogica (faringita streptococica), prin tratament corect cu penicilina sau alte antibiotice. Persoanele care au avut deja angina streptococica sunt mai succeptibili la recaderi si afectare cardiaca

Desi boala cardiaca reumatismala a fost cauza predominanta de deces in urma cu 100 ani la persoanele intre 5-20 de ani, astazi incidenta acesteia a scazut in tarile dezvoltate, iar rata mortalitatii a scazut pina la 0% din 1960. In lume boala cardiaca reumatismala ramine o problema de sanatate majora. Se estimeaza ca boala apare la 5-30 de milioane de copii si adulti tineri. 90. 000 de indivizi mor anual in urma acestei boli.

S-ar putea să vă placă și