ŢESUTUL CONJUNCTIV

Celulele şi fibrele ţesutului

conjunctiv
 Ţesutul conjunctiv

Uneşte, compartimentalizează, susţine şi

asigură protecţia fizică şi imună a celorlalte
organe şi tesuturi

•Celule
•Fibre Matrice
•Substanţă fundamentală extracelulară
 Celulele ţesutului conjunctiv -
clasificare
• Celule fixe (celule conjunctive propriu-zise)
- fibroblaste-fibrocite (condro-, osteo-)
- adipocite (albe, brune)
- cel. reticulare
• Celule mobile (libere)
- granulocite
- limfocite B şi T
- macrofage
- mastocite
- celule pigmentare
 Celulele ţesutului conjunctiv -
clasificare

• Celule implicate în producerea/degradarea

matricei conjunctive extracelulare
• fibroblaste, osteoblaste, condroblaste, macrofage

• Celula cu funcţie metabolică

• adipocit alb, adipocit brun

• Celule reactive imune

• Macrofage, PMN neutrofil, limfocite
 Celula mezenchimală

• Celulă nediferenţiată cu originea în ţesutul

conjunctiv embrionar, capabilă de difereţiere în
toate tipurile de celule conjunctive
• Formă stelată neregulată cu prelungiri
citoplasmatice ramificate
• Citoplasmă bazofilă
• Nuclei ovali cu cromatină dispersată şi nucleol
evident
 Fibroblastul

• Celula cea mai comună a ţesutului

conjunctiv
• Sintetizează colagen, fibre de reticulină
şi elastice, componente ale matricei
extracelulare
• Celule turtite, 20 µ m, cu prelungiri
ramificate, citoplasma bazofilă, nucleu
oval, eucromatic, cu 1 sau 2 nucleoli
 Fibrocitul

• Celulă mai puţin activă metabolic decât

fibroblastul: mai mică, fuziformă, cu mai
puţine prelungiri citoplasmatice
• Citoplasmă puţină, acidofilă
• Nucleul este alungit şi heterocromatic
 Adipocitul alb

• Formă rotundă / ovală – izolat sau formă

poligonală - în grupuri
• O singură picătură lipidică (unilocular)
• Citoplasmă redusă la o lamă fină în jurul
nucleului, împinsă la periferie
• Nucleu excentric, tahicromatic
 Adipocitul brun

• Celule mai mici decât adipocitele albe

• În citoplasmă se găsesc numeroase
incluziuni lipidice (multilocular), dându-i
aspectul vacuolar
• Nucleul este central, rotund
 Celulele reticulare

• Funcţie variabilă (mai multe tipuri), dar

asemanatoare ca aspect, întâlnite în
stroma organelor limfoide şi
hematopoietice.
• Celule stelate, cu prelungiri lungi şi subţiri,
nucleu rotund, palid, cu nucleol vizibil.
 Melanocitul

• Celulă conjunctivă migrată, de origine

ectodermală
• Localizată în derm, epiderm, stroma
irisului, teaca firului de păr
• Aspect de fulg de nea, cu numeroase
prelungiri
• Citoplasmă încărcată cu granule de
melanină
• Nucleu mic central
 Macrofagul (histiocitul)

• Derivat din monocitele circulante, cu rol în

fagocitoză, răspuns inflamator
• Aparţine sistemului fagocitar mononuclear
– variate localizări şi denumiri
• Aprox. 30 µ m, membrană “rugoasă”,
citoplasma cu granulaţii fine (lizozomi),
poate conţine incluziuni (particule
fagocitate), mai mari şi neuniforme
• Nucleu oval sau reniform, eucromatic cu
nucleoli, situat excentric
 Mastocitul

• Localizat de obicei de-a lungul vaselor

sangvine
• Celulă ovoidală, 20-30 µ m,
• Citoplasma conţine numeroase granulaţii
bazofile, metacromatice, acoperă frecvent
nucleul (heparină, histamină)
• Nucleu rotund, mic, central, eucromatic
 Plasmocitul

• Are originea în limfocitul B, principala sa

funcţie fiind secretia imunoglobulinelor
• Celulă rotund-ovală, citoplasma bazofilă, cu
halou clar perinuclear (aparatul Golgi); poate
conţine corpii Russel acidofili (proteinele
secretate)
• Nucleu excentric, cu cromatină în spiţă de
roată sau cadran de ceas
 Fibrele tesutului conjunctiv

• Fibre de colagen

• Fibre elastice

• Fibre de reticulina
 Fibrele de colagen

• Reprezintă principalul tip de fibre din ţesutul

conjunctiv, foarte rezistente la tensiune
• Dispuse în fascicule, mănunchiuri; sunt
groase (pana la 20 µ m) şi ondulate, dispuse
în toate direcţiile. Nu se ramifica, nu se
anastomozeaza
• Roz in col. HE, albastre in col. Mallory, rosii in
col. Van Gieson
 Fibrele elastice

• Fibre izolate, cu rezistenţă la tensiune mai

mică decât fibrele de colagen
• Alcatuite din elastina
• Sunt subţiri (0,1 – 10 µ m) şi ramificate cu
traiect ondulat; pot forma reţele; dispuse
uneori sub forma de lamele (peretele
aortei)
• Se pot observa în coloraţia hemalaun-
eozină (roz palid)
• Coloraţie specială: orceină – brun-roscate
 Fibrele de reticulina

• Sunt cele mai subţiri (0,5 – 2 µ m) şi

formează o reţea delicată.
• In stroma organelor limfoide şi
hematopoietice, în ficat, glande endocrine
• Nu se observă în coloraţia hemalaun-
eozină, coloraţie specială: impregnare
argentică – negre
 SUBSTANŢA FUNDAMENTALĂ

• Este amorfă, transparentă, cu proprietăţi de

gel semifluid
• Inconjoară celulele şi fibrele ţesutului
conjunctiv
• Alcătuită in glicozaminoglicani şi proteoglicani
• Aspect omogen in microscopie optica